Educație fără viitor?

Ministerul educației și științei intenționează să revadă programul școlar pentru ciclurile primar, gimnazial și liceal. În instituțiile educaționale vor fi predate discipline obligatorii și opționale. La orele de liceu, raportul acestor discipline va fi aproximativ același, la ciclurile primar și gimnazial, materiile obligatorii vor prevala.

Disciplinele școlare importante altă dată - fizica, chimia, biologia - nu vor mai fi predate separat, fiind unite în disciplina numită «Științe». Opiniile societății cu privire la modificările date s-au divizat: unii cred că acestea vor fi de folos elevilor și utile în viața lor de mai departe. Alții se arată îngrijorați că nivelul cunoștințelor elevilor moldoveni va scădea mai jos de plintă și, devenind adulți, ei vor putea munci doar pe post de personal auxiliar.

Două perspective ale modificărilor

La începutul lunii mai, în cadrul Săptămînii Educației, Ministerul educației și științei a făcut public proiectul unui nou Concept de dezvoltare a curriculumului școlar, al cărui scop este alinierea curriculumului național la nevoile pieței muncii, provocările globale și asigurarea competitivitășii studenților noștri la nivel internațional. Documentul a fost propus pentru dezbateri publice, care vor dura în perioada mai-august, 2024. El descrie viziunea și scopurile elaborării programelor școlare pentru anii imediat următori, și servește drept punct de reper pentru revizuirea programelor școlare. Reieșind din calendarul propus, noul program de studii va fi implementat în școli în a.2027. Conceptul mai propune și un model alternativ al planului-cadru, pe care la dorință școlile îl pot implementa încă din a. 2025.

La conferința de presă, organizată de Ministerul educației și științei pe 17 mai, secretara de stat Valentina Olaru a enumerat principalele elemente ale Conceptului de elaborare a programului școlar – discipline școlare mai relevante și mai atractive, manuale interactive, educație axată pe profesiile viitorului și descoperirea vocațiilor elevilor.

Conceptul descrie două perspective ale schimbărilor viitoare: una pentru toate școlile care vor aplica cadrul educațional actual, iar a doua pentru școlile care decid să implementeze modelele-cadru alternative, propuse de noul concept.

Instituțiile școlare care vor decide să realizeze modelele alternative de studii, propuse de noul concept (din septembrie, 2025), vor primi planuri-cadru pentru fiecare ciclu de studii: primar, gimnazial, liceal, nu doar pentru ciclul liceal, cum era anterior. „Planul alternativ este oferit școlilor, care au suficient personal, capacități, dorință și cerere din partea părinților și elevilor pentru a diversifica oferta educațională”, a explicat secretara de stat a Ministerului educației.

Ce vor învăța la școală Sandu, Mihai și Mihaela

Conform Conceptului, disciplinele obligatorii pentru toate instituțiile educaționale de nivel primar, gimnazial și liceal vor fi limba și literatura română (așa e în document), o limba străină, matematica, științele (clasele 1-7), istoria românilor și cea universală (clasele IV, V-IX, X-XII).

Pentru fiecare ciclu este prevăzut un număr anumit de ore pentru studierea disciplinelor obligatorii. Pentru ciclul primar de studii, anume pentru clasa I, se preconizează 19 ore pe săptămînă, pentru clasele II și III – 21 de ore, iar pentru IV – 22 de ore. Pentru studierea disciplinelor suplimentare elevii claselor I-IV vor avea 2 oră pe săptămînă.

Și în clasele gimnaziale pentru disciplinele suplimentare se prevăd 2 ore pe săptămînă, iar timpul dedicat disciplinelor obligatorii variază în funcție de clase. Astfel, în cl.V pentru disciplinele obligatorii programul prevede 24 de ore, în cl.VI – 25 de ore, iar în clasele VII-IX – 28 de ore.

În ciclul liceal, timpul alocat pentru cele 6 discipline obligatorii se reduce la 16 ore pe săptămînă. Dar se adaugă discipline opționale (de la 3 la 6), cărora li se vor acorda 12 ore, iar celor suplimentare - 4 ore pe săptămînă.

Liceenii pot alege din următoarele 10 discipline: biologie (2/4 ore), chimie (2/4 ore), fizică, astronomie (2/4 ore), informatică (2/4 ore), tehnologia informației și comunicațiilor (2/4 ore), a doua limbă străină ( 2 ore), literatura mondială (2 ore), istoria românilor și istoria mondială (3 ore), geografie (2 ore) și matematică (2 ore).

Conceptul demonstrează pe exemple concrete ce discipline vor studia elevii din clasele 1-4, 5-9 și 10-12, și care este esența acestora. Astfel, Sandu (ce coincidență între prenumele elevului și numele președintei!) merge în cl.1. Planul de studii este ales de școala în care va învăța băiatul. În cl.1 Sandu va avea zilnic 4 lecții. Una dintre ele – limba și literatura română, unde va învăța a citi, a scrie și a înțelege textele din diferite domenii școlare. În cadrul subiectelor interdisciplinare, va învăța despre rolul limbilor studiate pentru comunicarea și înțelegerea reciprocă acasă, dar și în toată Europa.

La lecțiile de matematică, Sandu va descoperi lumea fascinantă a numerelor și va învăța cum să facă calcule, deoarece aceste abilități îi vor fi utile în viața de zi cu zi.

La lecția despre științe, el va explora misterele naturii și va înțelege fenomenele din jurul său dintr-o perspectivă științifică. Ca parte a disciplinei ”Educația digitală”, Sandu va „obține cunoștințe despre tehnologii și va învăța cum să folosească gadgeturile și dispozitivele electronice în mod responsabil și creativ”. La lecția „Eu și societatea”, un elev din cl.1 va învăța să înțeleagă mai bine lumea din jurul său, acolo își va descoperi drepturile și valorile și va învăța că este important să respecte și să fie tolerant față de alții.

„La orele de Artă își va exprima creativitatea prin muzică, desen și alte forme de artă, iar la orele de educație fizică va avea ocazia să facă sport, iar asta îl va ajuta să înțeleagă importanța unui stil de viață sănătos. Școala îi oferă lui Sandu și posibilități suplimentare, care îi vor permite să-și dezvolte aptitudinile și interesele. Datorită acestor «ore suplimentare» el va putea explora domenii noi și va avea șansa să lucreze asupra unor proiecte ce îl vor ajuta să descopere lumea înconjurătoare. Iar sarcinile interdisciplinare îi vor permite elevului să înțeleagă mai bine modul în care cunoștințele obținute la diverse discipline interacționează între ele și au sens”, citim în Conceptul dezvoltării curriculare școlare.

Mai găsim aici și exemplele privind pregătirea lui Mihai, care învață în programul gimnazial (clasele V-IX), și a liceenei Mihaela.

Cei de la Ministerul educației susțin că inovațiile ar fi necesare pentru a-i ajuta pe elevi să folosească cunoștințele obținute la școală în soluționarea problemelor cotidiene. Datele Pisa arată că majoritatea elevilor se confruntă cu dificultăți în domeniul dat.

– Chiar dacă au cunoștințe profunde de fizică, biologie, chimie, dacă trebuie să rezolve situații cotidiene, să folosească aceste cunoștințe pentru a rezolva problemele vieții, din păcate, copiii noștri nu au rezultate bune, – spunea Valentina Olaru, secretara de stat a Ministerului educației, la conferința de presă din 17 mai. – Asta ne dorim să vedem la nivel de curriculum, pentru ca ulterior asta să apară în manuale și în procesul educațional.

Minus fizica, chimia și biologia

Într-o transmisiunile live din luna mai, vorbind despre intenția departamentului guvernamental de a reforma sistemul de învățământ, ministrul Educației și Științei Dan Perciun a vorbit și despre Conceptul de dezvoltare a curriculumului școlar.

– Dorim să introducem mai multe competențe educaționale noi și să facem totul în așa fel, ca competențele în domeniul finanțelor, ecologiei, anumite puncte de vedere legate de egalitatea de gen, abilitățile de viață să fie incluse în procesul educațional, în principalele discipline școlare, – spunea D.Perciun. – La lecțiile de matematică, școlarii vor învăța ce este profitul, creditul și așa mai departe. Plasăm partea teoretică a materiei în contextul vieții de zi cu zi, astfel conținutul va fi mai interesant și absolvenții vor avea mai multe oportunități. Cu alte cuvinte, sarcina noastră principală este să facem conținutul programului școlar mai potrivit pentru viața fiecărui cetățean.

Șeful Ministerului Educației a adăugat, că Conceptul prevede și reducerea numărului de discipline școlare, și acordarea mai multor ore unor anumite discipline, pentru o studiere mai profundă. Liceenilor le va fi oferită posibilitatea de a alege și a studia acele discipline, care îi interesează în mod deosebit și pentru care au capacitățile necesare. Este preconizată și fuziunea unor discipline.

Cea mai mare noutate în această revizuire a curriculumului școlar este eliminarea din orarul lecțiilor claselor V-VII a unor discipline ca fizica, chimia și biologia . Din a. 2027 acestea nu vor mai fi predate separat, ele fiind unite în disciplina unică «Științe».

Dan Perciun a spus că Ministerul Educației a planificat să organizeze în luna iunie trei consultări publice la tema Conceptului de elaborare a unui curriculum școlar, inclusiv online, pentru a implica mai mulți cetățeni în discuție. Da în septembrie-octombrie trebuie să fie gata varianta preliminară a noului curriculum școlar. Încă în anul curent, vor fi create grupuri de lucru care vor studia și vor evalua actualul curriculum, și vor începe elaborarea documentului nou. În instituțiile educaționale predarea conform noului program va începe în anul de studii 2027-2028.

Reformele nepregătite riscă să provoace haos

În societate, planurile Ministerului educației și științei au provocat reacții controversate: unii laudă revizuirea programului școlar și argumentează prin faptul că elevii, fiind supraîncărcați , trăiesc într-un stres continuu; alții văd în aceste modificări ceva negativ – autoritățile, la recomandarea curatorilor străini, simplifică programul școlar pentru ca școlile să pregătească tineri cu un volum minim de cunoștințe, de personalități deștepte nu are nimeni nevoie, actuala piață a muncii cere doar muncitori necalificați.

Fostul ministru al educației Corneliu Popovici a spus, că Ministerul educației ar fi trebuit să dezvolte reforma, și abia după asta să o anunțe.

– Era mai logic ca cineva , inclusiv de la Ministerul educației și științei, să elaboreze, în cadrul structurilor afiliate, un proiect al reformei, să analizeze impactul acestuia, să calculeze posibilele riscuri, să calculeze resursele financiare necesare implementării acestei reforme și abia după aceea să vină cu acest proiect și analiză pentru a le discuta în cadrul consultărilor publice. Așa ar fi fost mai logic să se procedeze, nu doar să lanseze ideea pe care toată lumea o va discuta, însă aceasta va fi inconsecvent, – a opinat C.Popovici în emisia postului Mega TV. – Da, inițiativa are careva elemente pozitive, oportunități pe care noi le vedem în sistemele educaționale ale altor țări europene, dar există un șir de riscuri ce pot fi determinate de specificul Republicii Moldova – situația social-economică, caracteristicile etnoculturale etc.

Fostul ministru al educației a enumerat ordinea în care conducerea acestei instituții publice, în opinia sa, ar fi trebuit să acționeze pentru a implementa o reformă de calitate. Inițial, conceptul trebuia chibzuit, cu efectuarea unei analize a necesităților și a impactului, apoi – consultate părțile interesate și opinia publică, luate în considerare sugestiile, și abia apoi – pus în practică.

– Fiind nepregătită, reforma ar putea provoca un mic haos în sistem. Vor apărea diferențe între școli. Iar sistemul nostru educațional, conform cadrului de reglementare, este destul de omogen și ar trebui să fie același. În unele școli se propun proiecte-pilot – de ce ar trebui să fie așa în unele instituții educaționale, da în altele - nu? Se spune că unele discipline școlare vor deveni prioritare, altele – mai puțin importante, ceea ce nu este corect, căci în cunoștințele elevilor vor apărea lacune. Cineva va crede că trebuie să studieze doar disciplina X, și să renunțe la celelalte. Asta va duce la degradarea nivelului general de pregătire a elevilor.

Dar asta nu e tot. Pentru a corespunde noilor oportunități, pedagogii trebuie pregătiți. Iar pentru a învăța pedagogii și a efectua reforma e nevoie de resurse financiare. Și nu se știe, bugetul are sau nu bugetul bani pentru aceste scopuri.

Corneliu Popovici și-a exprimat îngrijorarea, că răsturnarea de situație în sistemul educațional ar putea aprofunda problemele care există deja. De exemplu, tinerii specialiști nu vin în sistem, iar la vederea acestui haos mulți nu vor dori să meargă acolo sau îi va speria posibila incertitudine în sfera educației.

O abordare neștiințifică

Fostul premier Ion Chicu este îngrijorat de problema excluderii fizicii, chimiei și biologiei din numărul de discipline independente studiate în clasele V-VII, deoarece aceste cunoștințe sunt extrem de importante pentru deservirea diferitelor tipuri de echipamente moderne. Din spusele lui, în anii 45-50 ai secolului trecut buneii noștri vindeau vitele din gospodărie pentru ca pe banii obținuți astfel copiii lor să învețe la o școală tehnică, unde studiau chiar această fizică, iar în zilele noastre oamenii trăiesc în belșug, iar această disciplină este scoasă din lista celor obligatorii.

– Azi, că toți au în casă trei televizoare și dețin două mașini, statul nu permite să se studieze fizica în școli”, s-a arătat indignat Ion Chicu în emisiunea ” Puterea a patra” de la postul de televiziune N4. – Recent am vorbit cu un profesor de fizică, care a spus că guvernarea stinge lumina în țară, în sens propriu. În școli trebuie obligator să fie studiată fizica, chimia, în caz contrar … (în loc să termine fraza, Ion Chicu a bătut cu pumnul în masa pentru a demonstra abilitățile mintale scăzute ale viitorilor elevi.). Dar mai există și efectul economic. Este clar. Pentru a decide să vină în țară, un investitor se interesează inclusiv și de nivelul educației, de nivelul de cunoștințe a oamenilor. Dacă ne pricepem doar la pus teracota sau la dat cu lopata, atunci asta ne este soarta. Dar eu cred că nu este așa.

Ion Chicu a remarcat că dacă noul program școlar va fi aplicat, în Republica Moldova nu ne putem aștepta la o creștere economică, care se bazează deja pe tehnologii avansate, știință, cercetare și inginerie.

– Toate acestea vor fi imposibile dacă se va schimba programul școlar și fizica va fi scoasă de pe lista disciplinelor care trebuie studiate, a spus fostul șef al guvernului Republicii Moldova.– Cum poate o țară să atragă industrii cu valoare adăugată, dacă are oameni „întunecați”, iar autoritățile fac totul pentru ca populația să fie așa? Și cine va întreține, practic, echipamentele? Cine va dezvolta producerea, dacă autoritățile nu includ fizica în programul claselor VI-VII ca discipline obligatorii?

Profesorii nu știu și se află în așteptare

În instituțiile de educație din Moldova încă nu se cunoaște cum anume va fi predarea conform curriculumului renovat. Anna Canalî, profesoară de chimie și biologie la un liceu din capitală, a spus în comentariul pentru Noi.md, că deocamdată nu se știe cum anume va fi predată disciplina «Științe», în care Ministerul educației preconizează să unească fizica, chimia și biologia. Profesorii încă nu au fost convocați și nu au existat discuții cu privire la disciplinele pe care le predau aceștia.

– Deocamdată nu prea înțelegem ce și cum se va schimba, deoarece încă nu am fost convocați, nu au fost organizate nici seminare, nici consultări, pe noi nu ne-au consultat, nu ne-au dat posibilitatea să ne expunem punctul de vedere. Noi încă nu știm dacă vom pierde din umărul de ore, sau nu. Dar mie mi se pare că este o idee aiurită, pentru că dacă în gimnaziu elevii vor mai avea niște lecții la aceste discipline, ce va fi în liceu nu se știe. Mie îmi apare o întrebare. Admitem, într-un an niște elevi vor alege biologia, da în anul următor nimeni nu va dori să o studieze, Și ce vor face atunci profesorii? Ca pedagog, eu încă nu înțeleg dacă după introducerea noului curriculum va trebui să-mi caut un alt loc de muncă, sau nu. Deocamdată nu este clar ce și cum anume vrea ministerul să modifice.

Iar ce privește calitatea cunoștințelor școlarilor, dacă toate cele trei subiecte vor fi incluse într-o singură disciplină „Științe”, atunci aceasta, potrivit Annei Dmitrievna, va avea de suferit foarte mult.

– Dacă un elev bun nu întotdeauna reușește să înțeleagă materialul în timpul lecției, atunci un elev slab cu siguranță nu îl va putea însuși, - spune profesoara. – Și dacă predarea este împărțită în secțiuni: să zicem, la început chimia, apoi biologia, da elevul se îmbolnăvește în timpul uneia dintre ele, atunci el nu va primi deloc cunoștințele respective. În acest moment putem doar ghici cum va fi întocmit programul. Eu înțeleg așa, că chimia, fizica și biologia vor fi studiate în blocuri, așa cum se face la disciplina «Științe» în cl.V – într-o anumită perioadă este predată o disciplină, apoi a doua, a treia, etc. Dar în cl.V noi le dăm doar cele mai simple noțiuni. Așa că mai avem de văzut cum va fi de fapt.

Ion D., profesor de fizică la una dintre școlile raionale, care a ținut să-și exprime părerea sub acoperirea anonimatului, pentru că îi este frică de consecințele neplăcute, critică planurile ministerului educației din Republica Moldova. El crede, că autoritățile au decis să nimicească fizica ca disciplină școlară, reieșind din lipsa cadrelor didactice la această specialitate. În opinia sa, unirea unor discipline importante ca fizica, chimia și biologia nu va duce la nimic bun. Capul elevilor, care vor studia materialul în goană, nu va reține nimic. Și nu este clar cum își vor împărți sarcinile trei pedagogi care predau cele trei discipline - fiecare va preda puțintel, sau unul va preda toate trei discipline. Bine dacă profesorul are două specializări, cum e de cele mai multe ori – el predă chimia și biologia, dar ce facem cu fizica?

– Școlile din Moldova de multă vreme duc lipsă de profesori de fizică, poate că aceasta este cea mai rară profesie, iar această disciplină este predată cel mai des de profesori-pensionari, – spune interlocutorul Noi.md. – Se creează impresia, că ministerul nostru a decis să suplinească deficitul de personal prin eliminarea treptată a acestei discipline din programul școlar. La început fizica va fi inclusă în disciplina combinată, apoi pe motiv că nu se bucura de cerere din partea elevilor, va fi exclusă definitiv. Întotdeauna se poate găsi o scuză pentru ceea de ce vrei să te izbăvești. Șefii de la minister vor da vina pe autoritățile raionale, care, chipurile, decid la nivel local, deși este evident că asupra lor se fac presiuni de sus. Da eu vreau să spun, că fără cunoștințele de bază, pe care le dau fizica, chimia și biologia, absolvenții școlilor vor pierde multe în viață și nu se știe unde se vor pomeni. În clasele gimnaziale se pune baza cunoștințelor, de aceea fiecare disciplină trebuie predată separat, în caz contrar în clasele superioare la studierea acestora, în mintea liceenilor va fi o confuzie și vor exista dificultăți în identificarea disciplinelor.

Cunoștințele puține asigură multă manevrabilitate

La prezentarea Conceptului de elaborare a curriculum-ului școlar, ministrul Dan Perciun a făcut apel la părinți și la toți cei care vor dori, să-și spună părerea cu privire la această reformă și să vină cu propuneri, de care, a promis el, oficialii vor ține cont neapărat. Mulți oameni au început să-și exprime poziția pe pagina oficială a ministrului de pe rețelele de socializare.

V. Kondraticov i-a sugerat ministrului să urmeze linkul, pe care l-a trimis, pentru a se familiariza cu cele mai interesante descoperiri științifice din ultimul deceniu, enumerate acolo. „Majoritatea țin de fizică, biologie, chimie! Adică, de științele exacte. În prezent, aproximativ 80% dintre descoperiri provin din aceste științe! Și nu din științele de mediu, economice, sociale și altele. Anume din științele exacte!”

S. Perepujnîi este de acord că actualul curriculum școlar este supraîncărcat cu materii inutile, dar consideră că nu ar trebui să renunțăm la predarea disciplinelor de bază. „Matematica, limba moldovenească, istoria, geografia, fizica, chimia, biologia, limbile străine, informatica și poate altele ar trebui să fie în continuare disciplinele principale ale educației. Acestea ar trebui să fie discipline separate și nu să facă parte din același subiect. Iar restul, mă rog, poate fi opțional”, și-a exprimat părerea internautul.

Da punctul de vedere a lui Sandu C. este exact opus: el spune că fizica, chimia și biologia nu-s de mare folos. „Demult trebuia”, a salutat Sandu C. inițiativa ministerului educației „În Japonia, copiii fac curat în sălile de clasă chiar din primul an de școală, și astfel învață să lucreze în grup și să dezvolte educația pentru mediu. De aceea și la noi această materie ar trebui inclusă în numărul celor obligatorii, nu opționale. Noi avem multă biologie, chimie, fizică și foarte puțin folos din ele” .

Iar Vasilii Dragnev consideră că „ reforma din 2027 este relevantă doar pentru secolul XIX și nu corespunde secolului XXI în ce privește dezvoltarea accelerată a fizicii și a tuturor ramurilor ei în secolul XX, datorită căreia chimia și biologia s-au dezvoltat rapid”. «Profesorii de fizică, chimie și biologie nu-s de acord cu combinarea acestor materii într-o singură disciplină „Științe” în clasele 6-7, conform reformei din 2027. Acest lucru va duce la degradarea tinerilor, iar nivelul redus de cunoștințe le va permite să ajungă doar muncitorilor necalificați.», – a scris V.Dragnev sub postarea ministrului educației. Și e de înțeles de ce profesorii de fizică, chimie și biologie nu acceptă aceste modificări. Pentru că în afară de degradarea elevilor pe viitor, în prezent majoritatea profesorilor de fizică, chimie și biologie nu vor mai avea de lucru. Și e puțin probabil să-i liniștească promisiunile autorităților cum că nu va fi așa.

Multe persoanele au un punct de vedere asemănător, deoarece prin îngustarea predării cunoștințelor fundamentale la 4-5 materii, ministerul educației limitează și orizonturile cetățenilor săi. Prin simplificarea programului în așa fel, ca după absolvirea școlii tinerii să poată aplica în viața de zi cu zi doar abilitățile de bază și să se încadreze pe piața muncii, departamentul de educație pregătește cetățeni slab educați, incapabili să judece rațional, care pot fi ușor controlați și manipulați, predestinați să devină personal auxiliar în țările europene. Căci, pentru a te înscrie în secolul nostru, pentru a putea lucra cu echipamente și tehnologii moderne, trebuie să fii o persoană cultă, nu una care are cunoștințe superficiale.

Lidia Ceban