Mizele cresc: viața sau accizele?

Audio
Mizele cresc: viața sau accizele?

Din 1 ianuarie în Moldova s-a produs o nouă majorare a prețurilor la țigări.

Autoritățile și experții îi previn pe fumători că nici pe departe nu este ultima majorare a prețurilor pentru produsele de tutungerie. Costul lor va crește treptat, astfel ca să ajungă la nivelul din țările spațiului european. În plus, se propune ca fumătorii să fie obligați să achite un impozit pentru deprinderi dăunătoare.

Măsuri de constrîngere

Majorarea prețurilor ține de mărirea accizelor la produsele de tutungerie, care în anul 2018 au fost ridicate de două ori. Și Legea bugetului de stat pentru anul 2019 prevede majorarea accizelor la țigări. Astfel, din anul curent țigările fără filtru s-au scumpit cu cinci lei (de la 14 la 19 lei), cele cu filtru – cu 4 lei (de la 21 la 25 lei).

Prin majorarea prețurilor la comercializarea țigărilor, autoritățile Moldovei speră să-i impună pe mulți fumători să renunțe la această deprindere dăunătoare. Și pachetul de legi antitutun, votat de parlamentari în mai, 2015, are menirea să de a-i constrînge pe amatorii fumatului. Dispozițiile acestor acte intră în vigoare treptat. Spre exemplu, din 1 ianuarie, 2016 au intrat în vigoare amendamentele, care interzic publicitatea produselor de tutungerie, din 31 mai a aceluiași an – dispozițiile, care interzic fumatul în locuri publice, iar din anul 2020 vor fi interzise țigările aromatizate, se prevăd și alte inovații.

Pentru nefumători nu contează ce se petrece cu acele accize, ei însă au răsuflat ușurați, după ce au intrat în vigoare dispozițiile, care interzic fumatul în locuri publice (în încăperile închise și semi-închise, în preajma stațiilor de așteptare, la o distanță de 200 metri de instituțiile preșcolare și școli, în piețe, parcuri, în palierele blocurilor de locuit și pe șir de alte teritorii populate intens), căci acum poți intra într-o cafenea sau alt local de alimentație publică, pentru o întrevedere sau pentru a servi un ceai, fără a fi sufocat de fumul de țigară. Fumătorii însă se revoltă: autoritățile îi strîng cu ușa, majorează amenzile, dar nu-s în stare să stabilească clar, să marcheze și să organizeze locuri în care persoanele dependente de acest obicei prost să poată trage un fum-două.

Luminița Copac este o fumătoare inveterată. Din cauza majorării considerabile a prețurilor la produsele de tutungerie este nevoită să limiteze maxim fumatul, dar deoarece, din spusele interlocutoarei, are o activitate tensionată, fără țigări este nervoasă.

„De fapt, în ţara noastră fumătorii sînt discriminați mereu și continuu - crede L. Copac. - Țin minte vremurile, cînd puteam fuma în birouri, dar pe timpul premierului Tarlev acest lucru a fost interzis și oamenii au început să iasă afară. Acum pentru că fumezi în stradă ești amendat, mereu poate fi invocat argumentul că este un loc public, că ai oameni în preajmă, copii etc. În cafenele era permis fumatul, acum – nu se mai poate. Asta în timp ce locuri special amenajate pentru fumat nu există! La Moscova, pentru fumători au fost instalate cabine metalice speciale, unde găsești scrumiere și două-trei taburete. Cu ceva timp în urmă, am mers cu un coleg la Moscova, la niște cursuri de perfecționare, am locuit într-un număr de hotel de la etajul 21, iar pentru a fuma, era luna decembrie, trebuia să ne îmbrăcăm, să ne încălțăm, să așteptăm liftul pentru ca să putem sta la o țigară într-o ladă metalică incomodă. După cea de-a doua țigară începi să cugeți: la ce-mi trebuie mie asta? Adică, nimeni nu-ți interzice, dar ușor-ușor ajungi la concluzia, că este ceva neinteresant, inutil și care nu-ţi aduce plăcere. Da, în ţara noastră, fumatul în locuri publice a fost interzis, însă o alternativă nu a fost oferită. Și eu mă întreb: ce interese are statul: să adune mai mulți bani în hazna sau să protejeze sănătatea populației?

Nu uitați de riscuri

În comentariul pentru Noi.md, Galina Șelari, director al Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, a explicat: creșterea anuală a accizelor pentru produsele de tutungerie ține de realizarea unei prevederi din Acordul de asociere și liber schimb cu UE, asumate de Republica Moldova.

„Autoritățile Moldovei trebuie să aducă politicile țării noastre în conformitate cu cele europene - a menționat G. Șelari. – Majorarea accizelor este una dintre obligațiunile noastre de aliniere a politicilor. Evident, alinierea politicilor în chestiunea majorării accizelor este benefică bugetului de stat. Ce-i drept, cu condiția că noi vom face ordine în privința supremației legii”.

Totodată, directorul Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, admite că majorarea accizelor este o metodă de luptă cu fumatul, dar problema constă în faptul, că deprinderile proaste nu pot fi dezrădăcinate prin interdicții. O demonstrează exemplele eșuate ale introducerii Legii anti-alcool.

„În asemenea cazuri, mai ales, în ţara noastră, există mereu riscul ca acest gen de activitate să treacă în ilegalitate - este convinsă G. Șelari. - Nu cred că majorarea prețurilor la țigări se va solda cu reducerea numărului de fumători. Omul nu poate fi impus să renunțe la deprinderea proastă. Pentru ca să se lase de ea, el trebuie să înțeleagă că fumatul este un obicei dăunător și că el însuși trebuie să decidă. De cele mai multe ori aceasta înseamnă să-ți pui un scop, cum se face la tratarea deprinderilor dăunătoare, care ajung să provoace boli social periculoase, cum ar fi alcoolismul, narcomania, mai nou – jocurile de noroc.

Potrivit spuselor Galinei Șelari, ar fi bine ca aceste scumpiri să lovească doar bugetele de familie ale fumătorilor, care vor începe să fumeze mai puțin sau vor renunța definitiv la produsele de tutungerie. Dar este posibilă și o altă variantă – fumătorul va trece la țigări mai ieftine și de o calitate mai proastă, care dăunează și mai mult sănătății, iar rezultatul va fi altul, nu cel scontat de stat.

Este nevoie de un impozit pentru deprinderile dăunătoare

În opinia expertului IDIS «Viitorul» Veaceslav Ioniță, majorarea prețurilor la produsele de tutungerie este un mic instrument de luptă contra fumatului, deoarece această problemă poate fi dezrădăcinată numai în cazul unei abordări complexe.

„Prima țară care a obținut succese în lupta cu fumatul este SUA - exemplifică V. Ioniță. - Acolo în decursul unui sfert de secol mortalitatea în urma bolilor oncologice a scăzut cu 27%, adică ei au salvat cca 2,5 mil. de vieți omenești. Iată de ce trebuie să luptăm cu fumatul prin măsuri complexe. Noi am pornit deja pe această cale. În anul 2009 în Republica Moldova accizele pentru produsele de tutungerie erau cele mai mici din lume. Venitul bugetului la acest capitol era de cca 100 mil. lei. Datorită prețurilor joase, înflorea contrabanda cu țigări, din Moldova erau scoase loturi enorme de produse de tutungerie. Acum zece ani un pachet de țigări costa doi lei, azi numai acciza pentru acesta e 10 lei. Dar chiar și așa avem accize de cca 10 ori mai mici ca în țările UE, însă problema se rezolvă totuși și veniturile bugetare la acest capitol au crescut semnificativ.

Potrivit opiniei expertului economic, în prezent, veniturile bugetului de stat, provenite din accizele pentru produsele de tutungerie, au crescut și constituie mai bine de 2,5 mild. lei.

„Pentru a înțelege cît de tangibile sînt veniturile bugetului din majorarea accizelor, pot spune că ele-s de cinci ori mai mari ca veniturile obținute din impozitele pe bunuri imobiliare, achitate de toți cetățenii Moldovei - spune V. Ioniță. – Adică, fumătorul plătește de cinci ori mai mult ca proprietarii de case, clădiri, construcții, companii de stat din Moldova. În RM impozitul pe venit este nimic comparativ cu impozitarea fumătorilor. Azi acesta este un element semnificativ al veniturilor la bugetul de stat, iar dependența fumătorilor de acest obicei prost contribuie la completarea trezoreriei statului.

Dar expertul IDIS «Viitorul» crede că pentru fumători mai trebuie introdus un impozit, acela pentru deprinderea dăunătoare. Această necesitate se explică prin faptul că pentru un fumător Compania Națională de Asigurări în Medicină cheltuiește mai mult ca pentru un cetățean care nu fumează.

„Anual, statul achită milioane de lei doar pentru tratarea bolilor provocate de dependența de țigări a fumătorilor - argumentează V. Ioniță. – Iată de ce nu este corect ca un om, care fumează și își pune în pericol conștient sănătatea să achite pentru polița de asigurare medicală aceeași sumă, ca și acela care nu fumează. Deoarece compania suportă cheltuieli enorme pentru tratarea bolilor provocate de fumat, următoarea etapă de înăsprire a măsurilor, luate de stat în această luptă, trebuie să fie introducerea impozitului pentru deprinderile nesănătoase. Această măsură poate fi inclusă în suma accizei și să fie, spre exemplu, de 0,5-1 leu per pachet de țigări, bani care automat vor fi transferați în fondul de asigurări medicale. Căci un fumător se îmbolnăvește mai des, apelează la ajutorul medicilor, iar pentru lecuirea lui Compania Națională de Asigurări în Medicină achită mai mulți bani. Chiar dacă fumătorul nu are o poliță medicală, el oricum beneficiază de un minim de servicii medicale garantate.

Nu este problema statului

În ce privește crearea condițiilor pentru fumători, și directorul Centrului de Investigaţii Strategice şi Reforme, și expertul IDIS «Viitorul» se arată convinși că acestea nu țin de datoria statului, care luptă cu acest viciu. Este problema agenților economici, care trebuie să respecte toate prevederile actelor legislative. Dacă anterior statul tolera fumătorii, acum el și-a schimbat radical politicile în această chestiune și ar fi straniu ca după ce restricționează consumul produselor de tutungerie să creeze condiții, pentru ca cetățenii săi să nu renunțe la acest viciu.

„Este deprinderea, asupra căreia fiecare persoană decide de sine stătător și statul nu are nimic cu aceasta - susține Galina Șelari. – Este problema nu a autorităților, ci a conducătorilor companiilor de stat și private, care dacă doresc să amenajeze încăperi speciale pentru angajații sau clienții lor, pot să o facă cu respectarea standardelor și condițiilor impuse”.

În discuțiile cu proprietarii unui șir de cafenele și restaurante Noi.md a reușit să afle că proprietarii localurilor nu pot să accepte fumătorii, chiar dacă în interiorul clădirilor există încăperi bine aerisite și echipate, pentru a permite fumatul pe timp de iarnă - legislația moldovenească le interzice să o facă. Aceste locuri trebuie amenajate în afara unităților de alimentație publică, a celor comerciale, a oficiilor companiilor și organizațiilor. Dar proprietarii întreprinderilor de alimentație publică nu se grăbesc să investească bani în ele, ei consideră că clienții veniți să ia masa sau cina se pot abține temporar de la dorința de a fuma.

Un alt fumător inveterat, care vizitează adesea barurile din capitală, este Veaceslav Bunescu, care a relatat pentru Noi.md, că proprietarii localurilor de divertisment, pentru a evita sancțiunile, au interzis total fumatul în încăperi. Pentru a ”trage un fum” vizitatorii localului trebuie să iasă afară, la o distanță de cel puțin 10 metri.

„Eu nu pricep această logică - este nedumerit V. Bunescu. – În loc să amenajeze zone speciale în local, în care acel care intră în zona pentru fumători înțelege perfect la ce să se aștepte, ei îi alungă pe fumători afară ca aceștia să-i afume pe trecători, acordul cărora precis nu a fost cerut de nimeni. Statul implementează programul de luptă cu fumatul, impus de structurile internaționale, dar nu informează și nu explică populației noua legislație privind fumatul. Oamenii nu știu exact unde se poate fuma şi unde – nu. Și apoi li se aplică amenzi colosale.

Lăsați-vă de fumat!

Au trecut 2,5 ani de la înăsprirea măsurilor de luptă contra fumatului, însă starea lucrurilor este departe de a fi perfectă. Țara noastră în continuare face parte din top 10 cele mai fumătoare state din Europa. Organizația Mondială a Sănătății a efectuat un studiu, în cadrul căruia a stabilit numărul bărbaților, care fumează regulat în mai multe țări europene. Cei mai numeroși fumători locuiesc în Rusia (59%), urmată de Georgia (58%), Armenia (52%), Ucraina (49%) și Moldova (46%). În UE, cei mai mulți fumători sînt în Grecia, acolo fumează 53% dintre bărbați, cei mai puțini – în Suedia, 20%. În România vecină acest viciu îl au 37% dintre bărbați.

Reieșind din datele Programului național privind control tutunului pentru anii 2017-2021, aprobat de Guvern la 23 noiembrie, 2017, din cele peste 39 mii de decese, înregistrate anual în RM, cca 4 700 (12%) sînt cauzate de bolile provocate de consumul de tutun și impactul fumului de tutun, peste 60% dintre persoanele decedate erau de vîrstă activă, iar mortalitatea bărbaților este de două ori mai mare decît cea a femeilor. Fumatul joacă rolul-cheie în decesele, care ar putea fi prevenite și este considerat una dintre problemele de bază ale sănătății publice. Fumătorii mor cu 10-15 ani mai devreme ca nefumătorii și fiecare al doilea fumător moare de bolile provocate de fumat.

Specialiștii Băncii Mondiale, care în noiembrie, 2018 la o conferință de presă au prezentat datele ce țin de consumul de tutun, au menționat că numărul mare de bărbați-fumători din Moldova afectează sănătatea populației țării și reduce speranța ei de viață – 69 ani. Procentul mai mic al femeilor fumătoare le dă acestora posibilitatea să trăiască mai mult - cca 77 ani.

Potrivit Irinei Gubanova, consultant al proiectului Băncii Mondiale, 6,7% din bugetul Companiei Naționale de Asigurări în Medicină este cheltuit pentru tratarea bolilor provocate de fumat. BM a calculat că din cauza unei productivități reduse a muncii fumătorilor, care deseori părăsesc locul de muncă pentru a fuma, țara pierde anual 8,6% din PIB.

După ce în anul 2016 au început să crească accizele la produsele de tutungerie, au început să crească simțitor și veniturile la bugetul de stat. Dacă în 2016 veniturile din accizele pentru țigări au constituit 1,73 mild. lei, apoi în 2017 ele au ajuns la 2,04 mild. Majorarea cu 10% a accizelor a redus consumul de țigări al populației: dacă în 2016 au fost comercializate 6,1 mild., în anul 2017 – 5,5 mild. unități.

Expertul IDIS «Viitorul» Veaceslav Ioniță consideră că autoritățile promovează o politică corectă în lupta cu fumatul, dar nu este real să așteptăm rezultate pozitive la trei-patru ani de la intrarea în vigoare a legii privind lupta cu tutunul, toate vor avea loc treptat.

„Ne aflăm la etapa inițială a reformării - menționează expertul. – Americanii au luptat cu fumatul cca 30 ani, înainte de a obține rezultate palpabile. Este important să se schimbe mentalitatea și cultura țării. Dacă înainte era la modă să fumezi, azi este deja aproape rușinos. Trebuie să facem așa ca fumătorul să nu se simtă confortabil. În diferite țări mentalitatea cetățenilor se schimbă timp de decenii. Nici la noi nu se va schimba imediat. Este bine că am făcut primii pași: am anulat publicitatea produselor de tutungerie, majorăm accizele, înăsprim legile, care prevăd lupta cu fumatul. Cu timpul, vom introduce și impozitul pentru deprinderile nocive. Și astfel, cu pași mici, în timp și în Moldova se va schimba atitudinea față de fumat.

Așa că Republica Moldova încă mai urmează să creeze toate condițiile necesare pentru prestarea serviciilor de consultanță și susținere a persoanelor, care doresc să se lase de fumat. Posibil, dependența de tutun trebuie tratată la fel ca orice alt gen de dependență. Ar fi bine ca posturile de radio și TV să ofere gratuit timpi de antenă, pentru a informa populația despre toate riscurile consumului de tutun. În special, trebuie să urmărim ca acest viciu să nu-i atace pe adolescenți, căci să nu începi a fuma e mult mai ușor decît să te lași de fumat.

 Lidia Ceban

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load