Valeriu Kuciuk: 30 de ani ai Constituției – realizări de substanță sau eșec inept? P.2

(Sfîrșit. Începutul citiți pe 12.02.2024)

În ajunul aniversări de 30 ani ai Constituției, doctorul în drept Valeriu Kuciuk, șeful Institutului de Justiției Constituționaleă din RM (IJC), a relatat, într-un interviu pentru Noi.md, despre acțiunile preconizate în contextul acestei date importante, și a îndemnat toate instituțiile și organizațiile din Moldova la o cooperare fructuoasă.

Plus la asta, am discutat despre abilitatea societății de a se opune provocărilor constituționale, despre concepția statului neutru și despre posibilitatea includerii în Constituție a unei singure ideologii, despre încălcările regimului constituțional, care au avut loc, despre factorul politic în activitatea Curții Constituționale (CC), dar și despre aceea, dacă la Chișinău va apare «Scuarul Constituției» și strada cu numele reputatului constitutionalist Victor Pușcaș, unul dintre autorii Constituției.

În ultimul timp, în spațiul informațional se tot discută dacă ar trebui să consolidăm constituțional orientarea strategică a țării spre integrarea europeană. Cum credeți, este bine să includem în Constituția Moldovei o singură ideologie, doctrină politică?

Pentru început voi puncta, că organizarea unui referendum privind opțiunea cetățenilor de a adera la Uniunea Europeană nu este contrară dreptului constituțional și celui parlamentar. Or, dreptul de a organiza referendumuri republicane este prescris și în Constituție, și în Codul electoral nr.325/08.12.2022. În funcție de natura juridică a problemelor supuse referendumului, referendumurile republicane pot fi constituționale, legislative şi consultative.

Cu referire la componenta ideologică. În contextul întrebării Dvs. voi menționa, că în opinia noastră, stabilirea în Constituție a unei ideologii anume (europeană, eurasiatică, pan-europeană sau CSI-onistă, etc.), contravine nu numai Constituției, ci și spiritului ei. Introducerea unei ideologii oarecare în Legea Supremă necesită modificarea art. 5(2) din Constituție, care spune: «Nici o ideologie nu poate fi instituită ca ideologie oficială a statului».

Totodată, рornind de la cele expuse, considerăm că subiectul cedării suveranității și independenței statului moldovenesc, trebuie privit prin prisma art.142 alin.(1) și (2) din Constituție, care stabilește expres că „Dispozițiile privind caracterul suveran, independent şi unitar al statului, precum şi cele referitoare la neutralitatea permanentă a statului, pot fi revizuite numai cu aprobarea lor prin referendum, cu votul majorităţii cetăţenilor înscrişi în listele electorale. Nici o revizuire nu poate fi făcută, dacă are ca rezultat suprimarea drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor sau a garanţiilor acestora.”

Cum credeți, au dreptate politicienii și experții moldoveni, care pun la îndoială conceptul de neutralitate a statului? Este oare compatibil principiul neutralității permanente cu militarizarea, pe care în ultimul timp se pune accentul tot mai des?

Astăzi în spațiul public se duc lupte grele privind neutralitatea RM. Pozițiile expuse sunt foarte contradictorii și generează o întreagă palitră de opinii, de la rigiditatea absolută a înțelegerii termenului de neutralitate, la punctul de vedere non-sens, conform căruia neutralitatea poate fi realizată doar în cadrul unui bloc militar. Din punct de vedere științific, fiecare opinie are dreptul la viață. În același timp, este cert, că un stat neutru este obligat să-şi asigure singur securitatea, or proclamarea neutralității nu înseamnă, că un stat oarecare este obligat să-i ofere Moldovei careva garanții ale suveranității, a integrității teritoriale, a independenței etc. În acest sens este evident, că neutralitatea nu conține angajamente externe pentru soluționarea, de către cei care recunosc neutralitatea proclamată, problemelor existențiale ale statului care pot apărea în cazul unei agresiuni militare.

În același timp, este cazul să recunoaștem, că expedierea contingentelor militare la misiuni internaționale militare, inițiate de diverși actori internaționali, nu a oferit nici pe intern cetățenilor RM, dar nici pe extern comunității internaționale, poziții de principiu ale Republici Moldova ca stat neutru cu o neutralitate permanentă proclamată. Precum nu aduce plusvaloare conceptului constituțional de neutralitate nici acordul de colaborare, încheiat de RM cu un bloc militar. Ar putea fi aduse și mai multe argumente de natură juridică la acest capitol, inclusiv declarațiile unor factori de conducere privind intenția RM de a deveni furnizor de securitate regională și privind obligativitatea intrării Moldovei într-un bloc militar occidental.

Noi dimpotrivă, credem că anume o atare stare a lucrurilor generează o vulnerabilitate specifică, căci în acest caz vorbele și faptele nu coincid cu principiul neutralității permanente a țării. Mai mult, în anumite condiții anume acest curs poate deveni sursa instabilității și a riscului, poate chiar a amenințării pentru țările vecine. Unii savanți văd în statele neutre doar niște consumatori de securitate.

Avem certitudinea, că un stat cu adevărat neutru, în esența sa, nu poate fi o amenințare pentru alte state, fiindcă nu are o concepție militară agresivă, nu dispune de forțe armate numeroase și bine pregătite, nu dispune de armament si echipament militar modern și eficient, nu dispune de resurse suficiente (umane, financiare sau de alt ordin) pentru a-și asuma rolul de agresor, și nu dispune pe intern de o susținere/opinie publică, care ar servi drept platformă de sprijin în careva politici militare agresive.

E de menționat, că în lume nu se cunoaște un precedent, în care un stat neutru ar fi amenințat sau agresat militar un alt stat.

Ce-i drept, unii cercetători, care analizează subiectul în cauză din punct de vedere al securității naționale, cred că textul art.11 al Constituției compromite statutul de neutralitate permanentă, și demonstrează doar characteristici restrictive ale politicii de neutralitate, spre care se tinde, și argumentează astfel necesitatea militarizării, și respectiv a modernizării cursului militar-politic al RM. Argumentele aduse vizează creșterea nivelului de conflictualitate în spațiul european post-sovietic, incertitudinea transnistreană, dar și conflictul militar din Ucraina.

De accord, toate acestea într-adevăr formează o dilemă – sau creștem capacitatea de apărare a RM, sau sporim implementarea unui model de neutralitate, care să ne asigure securitatea în condițiile dificile ale realităților geopolitice, în condițiile unor riscuri noi apărute.

De aceea vom sublinia, că la temelia apariției principiului neutralității în Constituția RM stau cele 2 declarații fundamentale de constituire a RM - Declarația de Suveranitate și Declarația de independență.

In Declarația de Suveranitate din 1990 este statuat expres, că „RM se declară stat demilitarizat”. Acest principiu existențial, precum este si cel al independenței RM, a fost ulterior dezvoltat în prevederile art.11 din Constituție. Și conceptul de neutralitate în coroborare cu alte prevederi ale Constituției, ține de conceptul suveranității.

Astfel, insistăm asupra faptului, că un stat neutru operează prin prisma a două categorii politico-juridice distincte, și anume: prima - statutul juridic de neutralitate permanentă, stipulat în Constiutție și legislația națională și posibil internațională, și a doua - politica de neutralitate, care presupune capacitatea de a aplica principiul proclamat al neutralității permanente, iar împreună ele cresc crește importanța poziției oficiale și a acțiunilor statului și autorităților sale în raporturile bilaterale și multilaterale cu alte state.

Cu regret, analizînd discuțiile publice la subiectul dat, apare impresia, metaphoric vorbind, că ciar dacă subiect sunt avioanele, discuțiile se poartă exclusiv despre submarine, și în final măsurăm kilogramele cu metru. Așa, se uită că norma constituțională privind neutralitatea permanentă necesită a fi respectată, or, autoritățile statului nu trebuie să promoveze neutralitatea lui cu armele în mîni pe cîmpuri de luptă străine, sau să fie instituit în țară regim exceptional cu durata de ani, atunci cînd alte state au conflicte militare pe teritoriul său sau între ele, etc.

Reieșind din cele expuse, putem conchide, că statutul juridic de neutralitate permanentă a RM reprezintă piatra de temelie a securității naționale, dar și principiul fundamental al statului în promovarea intereselor naționale și pe plan intern, și pe cel extern. Principiul neutralității permanente a RM statuat în Constituție este incompatibil cu principiul militarizării.

Totodată, neutralitatea permanentă obligă statul moldovenesc la o poziție și la o politică permanent neutră pe plan intern și internațional. În baza statutului constituțional de neutralitate permanentă, statul moldovenesc are obligația obiectivă să promoveze o politică pacifista, de neadmitere a implicării sale în conflicte si/sau războaie, de neparticipare la uniuni si/sau blocuri militare, de renunțare la orice formă de cooperare/colaborare cu acestea, de neadmitere a amplasării pe teritoriul său a bazelor militare străine și de alt gen, indiferent de destinația proclamată, precum și să nu încheie tratate internaționale, care ar favoriza declanșarea conflictelor sau a războaielor, implicarea sub orice formă de partea unor state beligerante.

Mai trebuie să ținem cont de particularitățile neutralității permanente a RM. Clauza neutralității permanente din Constituție este una care obligă puterea de stat la o poziție pacifistă și pe plan intern, și pe cel extern, și aceste obligațiuni au caracter permanent. În același timp, statutul constituțional al neutralității permanente nu pune puterea de stat în fața alegerii: militarizare sau neutralitate. Acest statut generează apariția unor drepturi și obligații, care necesită a fi întărite prin acorduri bilaterale sau multilaterale, și nu permite alinierea la răspunsurile colective ale blocurilor militare sau ale statelor în cazul provocărilor de securitate, dar în același timp el reprezintă în sine un instrument de securitate în fața amenințărilor politice și militare. Plus, la acestea, politica de neutralitate permanenta multiplicată de demilitarizare, duce la sporirea capacității statului prin economii bugetare permanente.

Dat fiind că în lume au loc schimbări globale, și anume trecerea sistemului internațional de la ordinea unipolară la cea multipolară, dar și apariția, în legătură cu aceasta, a unor riscuri internaționale sporite, în opinia noastră toate acestea împreună fac ca neutralitatea stabilită constitutional să fie cea mai bună soluție pentru securitatea statală, conciliere, coeziunea socială și unitatea națională a Republicii Moldova.

Anume axarea RM pe principiul neutralității permanente și a demilitarizării oferă garanții, că RM nu va deveni stat-membru al unei entități politico-militare; fortifică securitatea naționala; conduce la retragerea forțelor militare străine de pe teritoriul ei; creste capacitatea de prevenire și contracarare a noilor riscuri și amenințări; contribuie la stabilitatea, dezvoltarea și prosperitatea țării noastre.

E de menționat, că subiectul neutralității Republicii Moldova ca principiu constituțional al statului nostru, a fost dezbătut fundamental de cercetătorii științifici de la Institutul Justiției Constituționale în cadrul conferinței științifice din 13.10.2023 „Neutralitatea Republicii Moldova – paradigmă cu valoare constituțională” (vezi materialele conferinței - https://ij.md/wp-content/uploads/2023/12/Tribuna-constitutionala-Materialele-Conferintei-din-13.10.23.pdf ).

Reieșind din interesul publicului larg pentru neutralitatea RM, considerăm că mai multe dezbateri publice la acest subiect în mediul academic și didactic național, mai multe dialoguri publice în mass-media, vor elucida adevărul științific și vor veni să satisfacă cererea societății pe această dimensiune, oferind soluții argumentate și motivate din punct de vedere juridic.

Printre sarcinile Institutului Justiției Constituționale este și analiza activității jurisdicționale a Curții Constituționale și a judecătorilor constituționali. Reieșind din șirul de decizii de rezonanță ale CC, emise în ultimul timp și care au provocat discuții aprinse în mediul experților și cercurile juridice, putem susține că factorul politic nu are un impact serios asupra activității Curții Constituționale?

Institutul Justiției Constituționale într-adevăr urmărește activitatea CC, care este reglementată prin titlul V, articolele 134 -140 din Constituție şi prin Legea nr. 318-XIII din 13 decembrie, 1994 „Cu privire la Curtea Constituțională" şi Codul jurisdicției constituționale nr. 502-XIII din 16 iunie 1995, care stabilescște clar statutul juridic, limitele de competență și principiile organizării și funcționării Curții Constituționale.

Spre deosebire de instanțele judecătorești de drept comun, Curtea Constituțională este unica au­toritate jurisdicțională, care exami­nează în exclusivitate probleme de drept, efectuează controlul constituționalității actelor normative ad­optate de Parlament, de Președintele Republicii Mol­dova şi Guvern. Curtea activează conform propriei jurisdicții, în baza principiilor independenței, colegialității, legalității şi publicității, dispune de autonomie financia­ră şi de buget propriu, care se include distinct în bugetul de stat.

Vorbind despre activitatea de 29 de ani a Curții, menționez că astăzi nimeni nu pune la îndoială importanța, necesitatea şi eficiența Curții. Deși în acest răstimp la guvernarea țării s-au pe­rindat mai multe forte partide politice cu diferite programe şi ideo­logii, la modul general Curtea Constituțională a demonstrat continui­tate şi consecvență, de regulă a emis decizii înțelepte și bine motivate în baza Constituției şi a tratatelor internaționale la care Republica Moldova este parte. Ea a format și astăzi dispune de o bogată practică jurisdicțională proprie. Pe parcursul aces­tor ani, în atenția Curții Constituționale permanent s-a aflat un șir de probleme, ce ţin de drepturile şi libertățile fun­damentale ale omului, pentru respectarea cărora Curtea s-a pronunţat ferm în conformitate cu litera şi spiritul Legii Supreme.

Putem spune, că și în teorie, dar şi în practica de drept a Curții, s-au aplicat și tot mai distinct se aplică principiile democratice şi valorile sociale su­preme. Prin activitatea sa jurisdicțională, Curtea con­tribuie substanțial la excluderea discriminării, respectarea demnității omului, lichidarea abu­zurilor din partea autorităților publice şi stabilirea unor limite rigi­de pentru restricționarea drepturilor cetățenilor, afirmarea principiului răspunderii statului în fața cetă­ţenilor, respectarea criteriului proporționalității între delict şi răspundere, etc.

În același timp menționez și dorința politicienilor de a ține la control autoritatea publică de jurisdicție constituțională. Nu în zadar s-a ajuns și la hotărîri de Parlament, prin care s-a declarat captivitatea statului, dar și captivitatea Curții Constituționale, fiind exprimate voturi de neîncredere atît Curții, cît și judecătorilor constituționali concreți (Hotărîrea Parlamentului RM Nr. 39 din 08.06.2019 pentru adoptarea Declarației cu privire la recunoașterea caracterului captiv al statului Republica Moldova, Hotărîrea Parlamentului pentru aprobarea Declarației cu privire la recunoașterea caracterului captiv al Curții Constituționale nr. 68 din 23.04.2021).

În aceste declarații se spune că CC a participat la capturarea statului de către regimul oligarhic și la tentativa de uzurpare a puterii în stat; a ignorat circumstanța existenței în Parlamentul Republicii Moldova a majorității parlamentare absolute formalizate, confirmate prin Hotărîrea Parlamentului nr.46/2021; a deraiat şi a ignorat propria jurisprudență, prin care a statuat, că în cazul în care este constituită o majoritate parlamentară absolută formalizată, Președintele Republicii Moldova este obligat să desemneze candidatul înaintat de această majoritate pentru funcția de Prim-ministru; a admis examinarea sesizării referitoare la constatarea circumstanțelor privind dizolvarea Parlamentului în pofida caracterului ei inadmisibil și a sesizat drept instrument optim pentru atingerea ilegală a obiectivelor art.85 alin.(2) din Constituția Republicii Moldova; a ignorat practicile constituționale internaționale, în special Avizul Comisiei Europene pentru Democrație prin Drept CDL-AD(2019)012, și a permis Președintelui Republicii Moldova dizolvarea Parlamentului în calitate de sancţiune în ultimă instanţă, în pofida existenţei tuturor elementelor necesare pentru învestirea Guvernului.

Ulterior parlamentul a îndeplinit această decizie a CC, dar deciziile luate de deputați fiind consumate de drept, sunt în vigoare și azi.

Întrebarea-cheie, care astăzi este pusă nu numai de clasa politică sau de către unii reprezentanți ai societății civile, dar și de publicul larg, - cum depolitizăm justiția din Republica Moldova?

Or, politizarea justiției duce la injustiție, inclusiv la neexecutarea hotărîrilor CEDO. Așa, în cazul Stoianoglo versus Republica Moldova, în decizia sa Curtea Europeană a făcut o constatare foarte importantă: nu doar că A.Stoianoglo a fost lipsit de dreptul la un proces echitabil, dar și că autoritățile statului au încălcat însăși esența dreptului. Este elocventă cu referire la acest caz și aprecierea fostului președinte al Curții Constituționale A. Tănase, care a calificat aceasta ca o bătaie de joc.

Anul trecut Institutul Justiției Constituționale a făcut un apel public către Parlament cu privire la inadmisibilitatea introducerii unor amendamente la Constituție pe cale neconstituțională. Ce riscuri prezintă astfel de acțiuni ale Parlamentului?

În a.2023 a avut loc un caz extraordinar: legislativul a revizuit Constituția printr-o lege neconstituțională, o lege adoptată fără respectarea procedurilor stabilite de norma constituțională.

În opinia noastră, o astfel de abordare denotă o sfidare a regimului constituțional.

Asa, revizuirea Constituției s-a făcut printr-o modalitate neconstituțională, a avult loc în lipsa discuțiilor publice, a implicării și aprecierii publice respective, inclusiv în mediul academico-didactic, al constituționaliștilor, profesioniștilor și juriștilor, a avocatului poporului, dar și al tuturor celor, care prin definiție trebuie să stea la straja ordinii de drept și a regimului constituțional. Această indiferență publică este cultivată și de o parte a mass-mediei. Or, încălcarea deschisă a prevederilor constituționale, denotă indică o gravă problemă de înțelegere a realității constituționale, semnalează starea în care se află capacitatea de rezistență a societății la provocările de natură constituțională cu care se confruntă statul moldovenesc.

Apropo, Curtea Constituțională – garantul Constituției încă nu și-a exprimat opinia cu privire la aceste modificări ale Constituției.

IJC și-a pronunțat deschis poziția în demersul său public din 16 martie 2023 către Parlamentul Republicii Moldova, dar și către toate autoritățile publice ale statului, dar și către societatea civilă din Republica Moldova.

În demersul său analitic, Institutul Justiției Constituționale a menționat, că modificarea Legii Supreme s-a făcut cu încălcarea mai multor reguli de procedură a controlului constituțional, pe care le voi enumera mai jos:

-legea de modificare a textului Constituției nu este o lege constituțională (așa cum o cere art. 72 alin. (2) și art. 141 alin. (2) din Constituție);

-inițiativa de revizuire a Constituției nu a fost înaintată de numărul necesar de deputați (34) – au semnat inițiativa doar 28 de deputați (nefiind întrunită cerința din art. 141 alin. (1) lit. b) din Constituție);

-proiectul de lege nu a fost însoțit de avizul Curții Constituționale (obligatoriu în virtutea art. 135 alin. (1) lit. c) și art. 141 alin. (2) din Constituție);

-revizuirea constituțională este operată pe durata stării de urgență (fapt interzis de prevederile art. 142 alin. (3) din Constituție);

-la adoptarea legii nu a fost respectat termenul de 6 luni de la data prezentării inițiativei de revizuire (așa cum prevede art. 143 alin. (1) teza I din Constituție).

-legea a fost adoptată cu doar 56 de voturi din cele 67 necesare, adică 2/3 din deputați (fiind astfel încălcată cerința prevăzută de art. 143 alin. (1) teza a II-a din Constituție);

-legea intervine cu modificări tehnice în textul constituțional (procedeu nepermis de normele de revizuire constituțională).

Institutul Justiției Constituționale a îndemnat Parlamentul, care se află în serviciul poporului, să respecte întocmai supremația Constituției RM, să înceteze procedura legislativă privind proiectul de lege nr. 35/2023, să inițieze și să revizuiască textul Legii Supreme în strictă conformitate cu normele constituționale privind supremația și securitatea Constituției RM prin introducerea modificărilor respective în textul constituțional.

Institutul Justiției Constituționale a adresat și un apel public către întreaga societate din Republica Moldova cu îndemnul la implicare activă, corectă și responsabilă, cu solicitarea ca toate autoritățile publice ale statului să-și desfășoare activitatea în strictă conformitate cu legea și Constituția Republicii Moldova.

Sperăm, că adresările noastre, semnate de persoane notorii în domeniul jurisprudenței, pînă la urmă să ajungă la cei care au responsabilitatea publică de a guverna această țară, și să-i ajute în adoptarea deciziilor, menite să apere interesul national și să promoveze ordinea și prosperitatea Republicii Moldova.

În septembrie, 2023 Institutul Justiției Constituționale a ieșit cu inițiativa de a da unei străzi din capitală numele lui Victor Pușcaș – un reputat constituționalist, unul dintre autorii Constituției, fost președinte CC. Se mai propunea atribuirea denumirii «Scuarul Constituției» teritoriului din fața clădirii parlamentului. Există o reacție a Primăriei Chișinău?

Inițiativa de atribuire a denumirii «Scuarul Constituției» terenului din fața clădirii Parlamentului, este inițiativa regretatului V. PUȘCAȘ din a.2023. Atunci, împreună cu dl Victor PUȘCAȘ am mers în audiență la conducerea Primăriei Chișinău. Am depus demersul și actele necesare aferente. Ne-au asigurat, că materialele-s în lucru. Încă mai stăm în așteptare. Vom repeta și în acest an demersurile noastre în adresa tuturor instituțiilor centrale de stat. Strada Constituției există în Chișinău, dar ea se află la Buiucani, la periferia orașului. Scuarul Constituției în fața Parlamentului pare a fi și un gest symbolic de apreciere și respect față de Legea Supremă.

Menționăm cu mare tristețe, că anul 2023 a fost și anul soldat cu trecerea în veșnicie a domnului Victor PUȘCAȘ, personalitate notorie în jurisprudența națională, votant al Declarației de independentă a Republicii Moldova, coautor al textului Constituției Republicii Moldova, patriarh și arhitect al sistemului de drept și al justiției naționale, una dintre cele mai proeminente personalități ale Moldovei.

Numele lui este binecunoscut nu numai juriștilor, ci şi altor categorii de cetățeni: funcționari de stat de diferit nivel, politicieni, activiști ai societății civile, jurnaliști, oameni de creație şi, desigur, oameni simpli, nu numai în ţara noastră, dar şi peste hotarele ei.

Activitatea regretatului V.PUȘCAȘ a fost extrem de eficientă – fapt demonstrat prin cariera sa profesională: judecător popular (pe timpul sovietic), membru al Curții Supreme de Justiție, preşedinte al Curţii Supreme de Justiție, membru şi preşedinte al Consiliului Suprem al Magistraturii, președinte al Curţii Constituţionale.

În același timp, doctorul în drept și conferențiarul universitar Victor PUȘCAȘ, a publicat peste 11 monografii, 175 de studii si articole științifice publicate în reviste de specialitate, sub redacția sa au fost editate 21 de culegeri și materiale ale conferințelor științifico-practice, simpozioane si sesiuni științifice naționale si internaționale petrecute, fiind pe parcurs editate peste 100 de comentarii, note, comunicări si recenzii la acte normative, documente și lucrări de specialitate. Testamentul său științific în domeniul juridic va fi benefic pe viitor încă pentru multe generații de juriști.

Cu un destin glorios, unic și eficient, regretatul Victor PUȘCAȘ a fost și va fi pentru totdeauna omul care și-a consacrat viața jurisprudenței Moldovei, a promovat prin forța exemplului propriu dragostea de adevăr și dreptate ca valori supreme, precum și știința juridică ca mod de realizare. În același context, aș menționa, că regretatul Victor PUȘCAȘ a fost și fondator, dar și președintele Consiliului IJC.

Astfel, reieșind din meritele sale față de Republica Moldova, Institutul Justiției Constituționale a ieșit cu inițiativa respectivă de a da unei străzi din capitală numele lui Victor PUȘCAȘ. La moment nu avem susținerea autorităților locale. Vom da dovadă de perseverență pentru a traduce în viață această minunată inițiativă.

În contextul aniversării celor 30 de ani ai Constituției, Consiliul Institutului Justiției Constituționale preconizează organizarea mai multor evenimente - de la expoziții de carte și prelegeri publice, la plasarea unor bannere pe magistralele republicane și organizarea unui flash mob. Ne puteți da detalii despre evenimentele dedicate acestei aniversări?

Este evident, că acest an trebuie să fie împlinit cu realizări dedicate marcării evenimentului dat – 30 de ani ai Constituției țării noastre.

Ne propunem și vom depune toate eforturile pentru ca, prin realizarea acestui frumos prilej, să contribuim la dezvoltarea constituțională a Moldovei, la creșterea prestigiului Constituției. Vom tinde să consolidăm opinia publică și să sporim identitatea constituțională a cetățenilor, dar și a țării prin diverse măsuri organizatorice, activități științifico-didactice, dar și cultural-educaționale pentru cei interesați, în mod special - pentru tineretul studios din Republica Moldova.

Printre evenimentele, pe care dorim să le organizăm, se înscriu mese rotunde, conferințe științifice, editare de monografii, lecții publice, etc. Pentru realizarea acestor deziderate vom apela la autoritățile publice, dar și la instituțiile active ale societății civile.

Sperăm să realizăm toate planurile trasate, dar să avem și un feed-back pozitiv de colaborare și conlucrare de la autoritățile publice și de la colegii noștri organizați în fundații și asociații obștești. În acest context, confirm disponibilitatea și dorința membrilor Institutului Justiției Constituționale de a participa la evenimente organizate de alte entități naționale dedicate aniversării 30 de ani ai Constituției Republicii Moldova cu tot potențialul științifico-didactic de care dispun.

Astfel, facem apel și chemăm la colaborare benefică toate instituțiile și organizațiile din Republica Moldova, pe toți oamenii de bună credință, pentru a marca responsabil, cu respect și cu mîndrie această dată importantă - 30 de ani ai Constituției Republicii Moldova.

Alexei Istrati