Valeriu Kuciuk: Justiția moldovenească «a trecut Rubiconul». P. 1

«Fără supremația Constituției, spiritul democrației nu va putea triumfa în Moldova»,- crede doctorul în drept Valeriu Kuciuk, lector universitar, președinte și membru al Consiliului Institutului de Justiție Constituțională (IJC). Din spusele sale, autoritățile trebuie să tindă spre consolidarea identității constituționale a cetățenilor și a țării, să depună toate eforturile pentru ca realizările constituționale să pătrundă în conștiința societății moldovenești și să fie transmise urmașilor. Lucru foarte important în special în a. 2024 – jubiliar pentru constituționalismul moldovenesc.

Vorbind despre justiția națională, Valeriu Kuciuk ne îndeamnă să vedem ce e important și ce nu, să ținem cont de toate aspectele tematicii în cauză și să pătrundem profund în esența evenimentelor constituționale, subliniind că în sfera justiției totul începe de la justiția constituțională. Împreună cu reputatul constituționalist, Noi.md cugetă asupra stării de lucruri în sistemul justiției, despre problemele actuale ale justiției și sarcinile care urmează să fie îndeplinite în cel mai scurt timp, dar și despre rolul Constituției în depășirea conflictelor politice și a crizelor constituționale.

Dle Kuciuk, cum a fost, în viziunea Dvs., anul trecut pentru justiția națională? Cu ce provocări s-a confruntat sistemul și în ce măsură a reușit să le depășească?

Anul trecut a fost deosebit de important pentru justiția Republicii Moldova, care a trebuit să depășească un șir întreg de provocări. Dat fiind că «Justitia est fundamentum regni» («Justiția este temelia statului» - din latină, nota red.), vorbind despre justiția moldovenească și starea ei reală, trebuie să ținem cont de toate aspectele subiectului dat – legislative, reformatoare, logistice, interesele diverșilor actori etc., la baza concluziilor fiind puse nu doar acțiunile și opiniile profesioniștilor în domeniu, a colaboratorilor științifici și savanților, dar și pozițiile principiale ale organizațiilor internaționale. Asta ne va permite să vedem și ce e important și ce nu, să ne aprofundăm în esența evenimentelor care au loc în sfera justiției naționale.

Conform Constituției RM, puterea juridică este formată din sistemul justiției, ce include organele judiciare de jurisdicție ordinară, care examinează dosarele civile, penale și administrative, precum și organul de jurisdicție constituțională, care examinează problemele constituționale și efectuează controlul constituțional al legilor și hotărârilor parlamentului, hotărârilor și deciziilor guvernului și decretelor președintelui țării. Astfel, din ramura judecătorească a puterii în stat face parte Curtea Constituțională (CC), dar și diverse i autorități judecătorești ale sistemului judiciar, inclusiv procuratura.

Vorbind despre a.2023, vedem că aprecierile care au răsunat și în interiorul puterii judiciare, dar și în afara ei, vorbesc despre aceea, că starea de lucruri în justiția moldovenească nu este una strălucită. Putem face această concluzie reieșind dintr-un șir de poziții oficiale, expuse de diferiți experți, de judecătorii înșiși și de asociațiile lor.[i]

Se referă la întregul șir de probleme principiale ale justiției moldovenești, inclusiv la lipsa unui progres semnificativ în investigarea cazurilor de corupție la nivel înalt și la judecarea cauzelor penale într-o lungă durată de timp, prezența faptelor de amenințări politice deschise la adresa judecătorilor și procurorilor, controlul și selecția personalului judiciar de către politici, inclusiv din străinătate. A fost recunoscut public faptul, că personalul nedorit din punct de vedere politic trebuie să fie exclus din justiția moldovenească și să părăsească sistemul judiciar, s-a ajuns la aceea că judecătorii și procurorii nu trebuie și la moment nici nu constituie majoritatea în organele de autoadministrare ale sistemului judiciar și a procuraturii, că reformele în justiție sunt continue din anii 90 încoace aducând haos și imprevizibilitate, iar durata procedurilor judiciare crește pe zi ce trece, ratele scăzute de soluționare a litigiilor juridice și un număr mare de cauze nesoluționate afectează în mod constant eficiența justiției moldovenești. Nu putem trece cu vederea nici demisiile în masă din sistemul justiției și nici ineficiența încercărilor de a restabili încrederea societății în puterea juridică în general, dar mai ales în Curtea Constituțională a RM.

Aceste aspecte au fost reflectate în adresările asociațiilor naționale ale judecătorilor, în demersurile publice a unor ONG, precum și în rezoluțiile unor instituții internaționale. Astfel, în rezoluția din a.2023 Asociația internațională a judecătorilor critică un șir de evenimente, care au avut loc în țara noastră, și recomandă autorităților moldovene să atragă atenție Recomandării (2010)12 Comitetului de miniștri a Consiliului Europei. În punctul 18 al acestei recomandări se spune: «„La comentarea deciziilor judecătorilor, puterile executive și legislative ar trebui să evite critici, care ar putea submina independența sau încrederea publicului în sistemul judiciar. De asemenea, ar trebui să evite acțiuni, care pot pune sub semnul întrebării disponibilitatea lor de a respecta deciziile judecătorilor, cu excepția declarării intenției lor de a face apel.”».

Instituțiile internaționale consideră inacceptabil ca fiecare judecător să fie bănuit de corupție, și recomandă excluderea acuzațiilor publice ale funcționarilor în adresa judecătorilor concreți, dar și a sistemului judiciar al țării, care subminează încrederea față de sectorul justiției și a unor judecători aparte.

Aceste recomandări subliniau că-s posibile procedurile de verificare a judecătorilor, dar numai în circumstanțe excepționale, cum ar fi trecerea de la guvernarea autoritară la cea democratică. În plus, Asociația europeană a judecătorilor a menționat, că în ultimii ani unele țări au susținut existența altor „circumstanțe excepționale” pentru a introduce sisteme de verificare. Dar în opinia Asociației internaționale a judecătorilor asemenea situații nu trebuie să aibă loc în sistemele judiciare naționale. Asociația europeană a judecătorilor a recomandat revizuirea abordărilor care influențează independența puterii judiciare în Moldova, reieșind din punctele respective. În opinia noastră, aceasta este aprecierea reală a întregului sistem de vetting și prevetting, implementat în justiția moldovenească de la 2022 încoace.

Asociațiile judecătorilor din Moldova, care în mod repetat s-au pronunțat împotriva reformei justiției începând cu a. 2022, în special vizând noile norme legislative și mecanismele de evaluare prealabilă și de atestare a judecătorilor, în declarațiile lor au subliniat de multe ori, că reforma justiției efectuată în acest mod duce la politizarea acesteia, indiferent de bunele intenții, declarate la început. De aceea restabilirea principiilor supremației legii și asigurarea democrației adevărate indispensabil ține de restabilirea independenței și integrității puterii judiciare, garantarea eficienței mecanismelor și eliminarea oricăror condiții care pot afecta independența sistemului justiției sau care îl pot slăbi.

Reieșind din aceste circumstanțe și în temeiul aprecierii date de Asociația internațională a judecătorilor, anul 2023 poate fi considerat anul, în care justiția moldovenească «a trecut Rubiconul» - a ajuns să fie controlată politic.

În același timp, e de menționat, că în acest an în sistemul justiției a fost depusă multă muncă și eforturi. Și pentru a obține rezultate, dar și pentru a înfăptui, iar în unele cazuri a imita, actul justiției.

Trebuie să subliniem principial, că justiția nedreaptă (justiția selectivă, justiția pentru aleși etc.) nu este și nu poate fi o justiție cu adevărat legală. Anume așa este scris în art.1 partea (3) din Constituția RM, unde este stipulat clar că «Republica Moldova este un stat democratic de drept în care demnitatea omului, drepturile și libertățile lui, [...] justiția [...] sunt cele mai înalte valori și sunt garantate».

Despre aceea, că în a. 2023 s-a muncit mult, vorbesc și datele statistice disponibile la moment pentru perioada 1 ianuarie - 30 septembrie, 2023. Conform legii speciale, în sistemul judecătoresc al țării trebuie să activeze 504 judecători, în 2023 de fapt au activat 362 de judecători, care au avut în 9 luni la examinare 288919 cauze, adică circa 800 de dosare la un judecător. Și dacă ținem cont de faptul, că fiecare dosar are cel puțin 2 părți, atunci circa 600 mii de persoane au trecut pragul judecătoriilor și au apelat la justiția națională.

De asemenea, reieșind din faptul că în 9 luni au fost total încheiate 179100 cauze, putem înțelege că cel puțin 358200 persoane au primit verdictul instanței.

Astfel, în fiecare an mai bine de jumătate de milion de persoane ține calea justiției, deci este ușor de înțeles importanța și valoarea actului justiției. De aceea, imaginea justiției, dar și a fiecărui judecător, este un factor important pentru buna funcționare a autorităților de stat, a ordinii de drept, a regimului constituțional, a însăși statului Republica Moldova.

Din punctul de vedere al justiției constituționale, cum stau lucrurile la Curtea Constituțșională?

Aici anul a fost mai puțin productiv, însă el a fost marcat de multe inovații juridice, schimbări în legislație, s-au luat decizii importante pentru formarea puterii de stat și a ordinii de drept în țară și s-au format noi practici judiciare.

Dacă privim statistica anuală, atunci în a. 2023 Curtea Constituțională a primit spre examinare 280 de adresări, a adoptat 24 de hotărâri și 196 de decizii privind inadmisibilitatea sesizărilor înregistrate de Curte; a elaborat 2 avize pe marginea a două proiecte de legi de modificare a Constituției (unul referitor la incompatibilitatea deputatului, și unul referitor la imunitatea deputatului); a formulat 7 adrese către Parlamentul Republicii Moldova cu solicitarea modificării prevederilor unor acte legislative în conformitate cu considerentele expuse de Curte.

Asta în timp ce din cele 24 de hotărâri adoptate de Curte, 4 au fost de validare a unor mandate de deputat, una este o hotărâre de adoptare a raportului de activitate pe a.2022, 2 – alegerea președintelui Curții, 10 - excepții de neconstituționalitate și în 7 cazuri s-a efectuat controlul de constituționalitate a actelor normative.

E de menționat, că anul trecut se remarcă în practica exercitării justiției constituționale, formate de-a lungul deceniilor.

Astfel, la 24 noiembrie, 2023 a fost numit și al șaselea judecător CC, care a absentat cca 3 ani. Curtea a devenit completă și plenipotențiară, or pe parcursul acestor 3 ani, în mediul specialiștilor în drept plana insistent un set de întrebări. Dacă Constituția prevede că CC constă din 6 judecători, de ce cca 3 ani au activat doar 5? Poate oare CC lucra cu doar 5 judecători, dacă în Constituție este stipulate clar că în componența ei intră 6 judecători? De ce instituțiile statului nu-și exercită competența ani de zile? Să fie oare legitime hotărârile Curții, dacă ea nu are completul legal stabilit de Constituție? Or, cvorumul legal se calculează de la numărul legal al judecătorilor Curții – șase la număr. Inexistența numărului legal al judecătorilor subminează legalitatea cvorumului, a deliberării și respectiv a hotărârii adoptate!

O astfel de pauză exagerată, generată de neexercitarea de către autoritățile centrale de stat a competențelor prevăzute de lege, este inexplicabilă. Putem presupune, că timpul și cercetătorii încă se vor pronunța la acest subiect de provocare juridică.

Un alt subiect incitant al anului 2023 a fost examinarea neconstituționalității unui partid politic, pentru prima dată Înalta Curte a efectuat controlul constituționalității unei entități politice. Cu titlu de principiu, Curtea a mers mult înainte, a constitut un precedent constituțional și a format o practică jurisdicțională bazată pe multe semne de întrebare. Cunoaștem că această cauză se află la CEDO. Vom aștepta decizia Curții Europene.

Vom mai menționa, că de două ori în același an ( la 25 aprilie și la 10 noiembrie 2023), s-au desfășurat alegeri ale președintelui Curții Constituționale, în urma cărora, cu majoritatea voturilor judecătorilor constituționali, a fost ales președintele Curții. Tot în acest context, este de menționat declarația unui nou președinte ales al Curții Constituționale, care în adresarea sa publică a subliniat, că există principii, fără respectarea cărora curțile constituționale își pierd din legitimitate, fiind afectată inclusiv imaginea lor de gardieni efectivi ai drepturilor fundamentale. Nu putem ști ce s-a avut in vedere, însă declarația în sine este una semnificativă.

Referitor la alte provocări în înfăptuirea justiției constituționale în Republica Moldova, este de subliniat, că în a.2023, justiția constituțională a făcut față tuturor provocărilor, inclusiv celor care au încercat să pună presiune pe Curte – cum ar fi manifestațiile stradale din fața Curții în perioada ședințelor de examinare a unor sesizări privind exercitarea controlului de constituționalitate. Dar putem menționa, că indiferent de natura provocărilor, judecătorii Curții și-au exercitat plenipotențiar competențele sale, au activat și sau manifestat prompt și expeditiv în calitatea lor de unica autoritate de jurisdicție constituțională a Republicii Moldova.

În contextul celor spuse mai sus, vom sublinia că activitatea CC este atent monitorizată de organismele statale și nestatale, de către teoreticieni și practici, deciziile ei le analizează și le comentează specialiștii în drept constituțional, le studiază studenții universităților, le difuzează mass-media, le examinează anumite organisme internaționale, le discută întreaga societate moldovenească. Deosebit de important este faptul, că la activitatea Curții Constituționale se raliază întregul sistem de drept național, întreaga justiție. De aceea justiția constituțională a fost și este în continuare cununa justiției înfăptuite în Republica Moldova. Și ar fi bine, ca această diademă să fie una fără pete și fără bijuterii false.

Printre sarcinile sale, Institutul justiției constituționale (IJC) numește răspunsul prompt la manifestările de nerespectare a supremației Constituției și atacurile la ordinea constituțională. Au fost înregistrate multe cazuri de acest fel?

Institutul justiției constituționale este o asociație nepolitică și non-guvernamentală, care unește juriști de cel mai înalt nivel profesional, inclusiv din mediul academic și universitar. Printre ei este dl S.Pavlovschii, fost judecător CEDO, dl D.Pulbere, fost președinte al Curții Constituționale, dl P.Răileanu, fost judecător al Curții Constituționale, academicianul G.Costachi, doctor habilitat în drept, profesor, dl G.Avornic, doctor habilitat în drept, profesor, dl V.Zaporojan fost judecător al Curții Constituționale și alte personalități notorii, cunoscute și respectate în țara noastră.

O veche zicală spune: dacă vrei să mergi repede, du-te singur, dacă vrei să mergi departe – mergi în echipă. Trebuie să menționez că la IJC avem o echipă perfectă, și vreau să mulțumesc fiecărui membru al ei. Avem mult de lucru, mai ales în contextul jubileului de 30 de ani ai Constituției RM. Avem certitudinea că ne așteaptă multe evenimente minunate.

Este adevărat, că una din sarcinile noastre statutare - cea mai principală și poate cea mai importantă, este de a promova valorile constituționale și supremația Constituției. Ne-am dorit și ne dorim ca Constituția să fie cu adevărat Legea supremă. Or, fără aceasta, fără supremația Constituției, nu poate triumfa în statul moldovenesc spiritul democrației și al statului de drept.

Cu referire la nerespectarea supremației Constituției și atacurile la ordinea constituțională, există într-adevăr probleme. De fapt, astfel de cazuri ar trebui să deranjeze și autoritățile statului, și organismele sociale – sindicatele, partidele politice și structurile neguvernamentale, dar și societatea în ansamblu. Deoarece, sau Constituția este sacră și de ea se conduce întreaga țară, sau ea aparține doar unora, care o respectă după bunul lor plac.

În opinia Consiliului IJC, Principiul de supremație a Constituției a fost sfidat, cînd printr-o lege ordinară s-a stabilit revizuirea Constituției. Or, textul constituțional poate fi modificat doar strict conform procedurii stabilite expres în Constituție. Constituția anume pentru astfel de cazuri stabilește expres în art.7 – nici o lege, și nici un alt act juridic, care contravine prevederilor Constituției, nu are putere juridică!

În acest an Constituția RM împlinește 30 de ani, și e puțin probabil că în a. 1994 ne-am fi putut imagina provocările și crizele constituționale, cu care s-a confruntat țara noastră în anii care au urmat. Privind de la înălțimea zilei de azi, Constituția ajută la depășirea acestor provocări?

Anul 2024 este cu adevărat anul când la 29 iulie Constituția RM va aniversa jubileul său de 30 de ani de la adoptare. De aceea trebuie să privim a.2024 ca pe un an jubiliar al constituționalismului moldovenesc. Or, de această dată țin mai multe evenimente și repere fundamentale ale existenței statului nostru: independența și suveranitatea constituțională, declararea Republicii Moldova stat de drept, recunoașterea economiei țării ca o economie de piață de orientare socială, proclamarea obiectivului suprem de apărare a drepturilor fundamentale ale omului, și altele. Toate aceste mari realizări constituționale trebuie în mod firesc să fie marcate pentru a intra în conștiința societății moldovenești și pentru a fi transmise mai departe urmașilor.

Cu regret, în spațiul public nimeni nici nu amintește despre acest fapt, cu toate că acest an jubiliar ar cere ca autoritățile să acorde maximă atenție Constituției și principiilor constituționale, identității constituționale și drepturilor omului, să proslăvească Legea supremă, să asigure supremația ei prin evenimente sociale și culturale, prin actul guvernării, prin înfăptuirea justiției veritabile și prin respectul față de principiile statului de drept, prin lecții publice și acțiuni de promovare în mass-media, etc.

Trebuie să remarc, că identitatea constituțională a Republicii Moldova este în continuare un subiect de discuție doctrinară între juriști. Or, cineva consideră că punctul de pornire a identității constituționale a statului moldovenesc este 29 iulie 1994, dar majoritatea cercetătorilor în drept consideră întemeiat că identitatea constituțională moldovenească are, ca și statul moldovenesc, o istorie seculară (subliniem că anul acesta se împlinesc și 665 de ani de la întemeierea statului moldovenesc), a avut parte de mai multe acte constituționale și constituții. Aici se înscriu și actele din vechime, cum ar fi Pravila de la Târgovişte – 1542, Pravila de la Putna – 1581, Pravila de la Bistriţa – 1618, Hrisovul lui C. Mavrocordat din 1741 (publicat în Franţa în ziarul „Mercure de France” sub numele de Constituţie), constituția Cărvunarilor din 1822 și altele.

În opinia noastră, acest an jubiliar este un prilej de meditare, dar și de consolidare constituțională, de efort consolidat al autorităților și al societății civile în promovarea supremației Constituției și a valorilor constituționale, în fortificarea identității constituționale și a statului de drept Republica Moldova, în creșterea democrației și apărarea drepturilor omului, în dezvoltarea cadrului legal al țării, care să excludă sau să prevină crizele constituționale și instabilitatea în Moldova.

Nu risc să prezic viitorul, dar reieșind din instabilitatea regională și internă, am putea să ne confruntăm în continuare cu crize constituționale, adică cu conflicte juridice și politice între ramurile puterii de stat sau chiar și în interiorul acestor puteri. Trebuie să ținem cont de faptul, că orice criză constituțională poate fi soluționată doar dacă utilizăm norma constituțională. În așa mod, considerăm că doar Constituția poate servi platformă pentru ieșirea din crize. Mai mult, respectarea normei constituționale de către autoritatea de jurisdicție constituțională și de către autoritățile publice centrale, poate preveni și criza constituțională, dar și premisele de apariție a ei.

Continuarea interviului o puteți citi mîine pe site-ul Noi.md

Alexei Istrati