Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Un parlament de clasa econom. De cîți deputați are nevoie Moldova?

20 noi. 2018,, 18:01   Politică
15714 9

Partidul democrat propune ca numărul de deputați să fie redus de la 101 la 61, iar problema ”optimizării” legislativului să fie rezolvată în cadrul unui referendum național, care poate fi organizat în paralel cu alegerile parlamentare – la 24 februarie,2019 .

Inițiativa pe care a sonorizat-o acum o săptămînă Vladimir Plahotniuc a activizat discuțiile ce apar permanent în cercurile noastre politice – ce număr de deputați este necesar în Moldova, cum trebuie să arate un parlament modern și pe cît de oportună este acum discutarea acestei probleme?

De la 380 la 51. Cine dă mai puțin?

Cel mau numeros parlament moldovenesc a fost cel din zorii independenței republicii. Sovietul Suprem al RSS Moldovenești (apoi Republica Moldova) a activat în perioada aprilie,1990 – octombrie,1993 și avea 380 deputați. Cu toții, apropo, aleși în circumscripții uninominale.

Dar Sovietul Suprem nu era un parlament profesionist: deputații nu lucrau permanent, din cei 380 de aleși ai poporului doar vre-o zece erau parlamentari eliberați, ceilalți erau angajați în altă parte și doar periodic veneau la Chișinău pentru a participa la sesiuni. La începutul anilor 1990 începuse munca asupra noii Constituții (adoptată la 29 iulie,1994 – a înlocuit Constituția Republicii Sovietice Socialiste Moldovenești din a.1978), și a fost pusă problema trecerii la un legislativ profesionist și a reducerii numărului de deputați.


Victor Pușcaș, ex-președintele Curții Constituționale și fost președinte adjunct al Prezidiului Sovietului Suprem al RSSM își amintește, că parlamentul din perioada1990-1993 era foarte greoi și anevoios – era imposibil să participi zilnic la sesiunile lui. În scopul eficientizării lucrului legislativului erau înaintate diverse propuneri. Spre exemplu, deputații să se afle la Chișinău o jumătate de an, după care să revină la locurile lor de muncă. Însă nu era o ieșire din situație. Într-un final s-a decis că Moldova independentă, la fel ca alte țări, are nevoie de un parlament profesionist, care să activeze permanent. Dar decizia privind reducerea numărului de deputați de la 380 la 101, a fost adoptată cu multe dificultăți.

“De unde a apărut cifra 101? Eu am fost membru al comisiei pentru elaborarea noii Constituții și coordonator al tuturor grupurilor de experți implicați în elaborarea proiectului Legii Fundamentale a țării, - spune Victor Pușcaș. – Practic, noi am analizat componența parlamentelor tuturor țărilor lumii, cum se formează ele, și am ajuns la concluzia că numărul de deputați trebuie să fie raportat la suprafața țării, numărul populației, structurile de stat, s-a ținut cont și de forma administrării de stat a republicii.

Ca teritoriu și populație ni s-au părut apropiate Țările Baltice. Seimul Letoniei independente avea 100 de parlamentari, parlamentul Estoniei - 101. Noi am considerat că cifra 101 este optimă pentru noi, deși s-a discutat și despre 71, 81. Am discutat și alte aspecte ale activității parlamentului: spre exemplu, mulți dintre membrii comisiei considerau că odată și odată parlamentul Republicii Moldova va avea două camere. În cea inferioară deputații vor fi aleși prin vot direct de întregul popor, iar în cea superioară vor activa reprezentanții autorităților locale ”.

După reforma din a.1994 problema reducerii numărului aleșilor poporului a fost de mai multe ori abordată de diverse forțe politice, varianta cea mai drastică de ”optimizare” a corpului de deputați a propus-o Partidul popular din Republica Moldova în timpul celor mai recente alegeri parlamentare. În noiembrie, 2014, în cadrul dezbaterilor preelectorale organizate de compania de radio și televiziune a Găgăuziei, reprezentantul formațiunii Leonid Decev a declarat, că partidul intenționează să reducă numărul deputaților din parlament de la 101 la 51, iar a celor din Adunarea populară a Găgăuziei– de la 35 la 17 persoane, alese într-o singură circumscripție.

71 – cea mai populară cifră

Dacă am analiza inițiativele precedente de ”optimizare”, cea mai populară cifră, la care trebuie redus numărul de parlamentari în RM, ar fi 71.

Reducerea numărului de deputați la 71, precum și alegerea unei jumătăți din aceștia conform listelor electorale, cealaltă jumătateа să fie aleși în circumscripții uninominale, a promis în programul său electoral unul dintre partidele politice.

În cadrul manifestărilor masive din a.2015 Platforma civică ”Demnitate și adevăr” (DA) a creat un grup de inițiativă care să colecteze semnături în favoarea organizării unui referendum pentru introducerea unui șir de amendamente în Constituție. Participanții la referendum trebuiau să răspundă la așa întrebări, ca reducerea numărului de deputați de la 101 la 71, renunțarea la imunitatea parlamentară, alegerea și rechemarea din funcție a președintelui țării prin votul direct al cetățenilor. Atunci președintele consiliului Marii adunări naționale Andrei Năstase a declarat, că 90% dintre cetățenii Moldovei se pronunță pentru introducerea acestor amendamente în Constituție și a menționat că Platforma DA intenționează să colecteze cca jumătate de milion de semnături ”pentru a demonstra voința poporului”. În final, Platforma DA a prezentat la CEC 400 mii de semnături în susținerea referendumului, însă cei din CEC au spus ”nu” pe motiv că minimul necesar de semnături a fost colectat doar la Chișinău, Bălți și în raionul Orhei.

Și președintelui Igor Dodon, în a.2017, i-a fost refuzată organizarea unui referendum analogic. În septembrie, 2017 el a propus să fie organizat un plebiscit care să propună cetățenilor patru întrebări: reducerea numărului de deputați de la 101 la 71; anularea legii potrivit căreia cetățenii urmează să plătească miliardul furat; introducerea disciplinei școlare “Istoria Moldovei” în loc de “Istoria românilor”; acordarea unor atribuții suplimentare președintelui, inclusiv de dizolvare a parlamentului și numire a datei alegerilor parlamentare anticipate. Dar Curtea Constituțională a declarat neconstituțional decretul președintelui privind organizarea referendumului consultativ pe motiv că ”întrebările formulate în decret depășesc atribuțiile constituționale ale președintelui”.

61 deputați, sau puțină aritmetică parlamentară

Și iată că despre necesitatea reducerii corpului de deputați a declarat Partidul democrat aflat la guvernare. Cei din PDM propun o reducere a efectivului parlamentului cu 40 de persoane – de la 101 la 61.

De obicei, la înaintarea unor asemenea inițiative se face trimitere la următoarele argumente : în țară numărul populației este în scădere , iar cel al aleșilor poporului este constant; un parlament mai compact este și mai eficient, iar responsabilitatea deputaților - mai mare; un parlament mai puțin numeros va putea acționa mai rapid și mai bine; reducerea numărului de parlamentari va permite reducerea substanțială a cheltuielilor.

De primul argument s-a folosit președintele Igor Dodon. Anul trecut, ieșind cu inițiativa referendumului, el a declarat că a venit timpul să fie revăzută componența numerică a legislativului, căci avem “prea mulți deputați pentru o țară așa de mică, care mai are și probleme demografice foarte serioase”. “Numărul actual al deputaților – 101 – a fost consfințit în Constituție în timp ce Moldova avea 4,5 mln. cetățeni. Acum în țară avem cu 30% mai puțini locuitori. De ce, dacă în școli scade numărul elevilor, personalul didactic este redus sau chiar se închide școala, da numărul șefilor nu se schimbă? Numărul lor trebuie redus”, - spunea I.Dodon.

La argumentele doi și trei apelează acum democrații. Vladimir Plahotniuc a declarat în cadrul briefingului, că un parlament optimizat, bine structurat și organizat va fi mai eficient. “Deputații vor fi mai responsabili, poporul va urmări mai atent activitatea lor, deoarece a doua propunere a PD ține de controlul cetățenilor asupra deputaților și anume ca oamenii să-i poată lipsi de mandate pe parlamentarii care i-au decepționat”, - a menționat liderul PDM. Colegul său de partid Evghenii Nichiforciuc a declarat în emisia unui post TV, că “dacă în parlament vor fi doar 61 deputați, cetățenii îi vor cunoaște nu doar cu numele, ci și la față”.

Totuși sarcina principală a aleșilor poporului nu este recunoașterea, ci reprezentarea diverselor interese sociale. Cu cît mai multă populație reprezintă deputatul, cu atît îi va fi mai complicat să-și îndeplinească funcția de reprezentant al intereselor sociale și cu atît mai ineficientă va fi legătura inversă dintre deputați și alegători.

Potrivit CEC, la 31 martie, 2018 în Registrul de stat al alegătorilor figurau 3 259 025 persoane. La moment raportul deputat-alegători este de 1 la 32 267 sau 35 148 persoane, dacă ținem cont de numărul total al populației conform datelor statistice.

Acum niște ani, analiștii portalului ucrainean “Слово i Дiло” au decis să calculeze raportul dintre numărul de deputați în parlamentele uninominale din țările europene (mici în cea mai mare parte) și numărul populației din aceste state. Cel mai mare s-a dovedit a fi acest raport în Ucraina, unde unui deputat îi revin 101 248 de cetățeni, cel mai mic – la San Marino – 536 cetățeni la un deputat.

În țările europene mici acest raport constituie în mediu 20-30 mii persoane la un parlamentar. Adică, cu un efectiv de 101 deputați, Republica Moldova se înscrie în parametrii europeni medii. Dacă numărul deputaților va fi redus la 61, unui ales îi vor reveni mai bine de 58 mii de alegători.

Încă ceva. La mijlocul anilor 2000 în Ucraina se discuta problema reducerii numărului de deputați ai poporului de la 450 la 300, atunci politologul Vladimir Fesenco a declarat că reducerea numărului de locuri în parlament va duce la o sporire serioasă a competitivității pe piața politică.

“Pe de o parte, este bine, căci fără o luptă electorală veritabilă nu există democrație. Pe de alta, asta va duce la o sporire substanțială a cheltuielilor unor candidați și partide politice în campania electorală, va necesita mult mai multe resurse organizatorice. E lesne să presupunem, că în aceste condiții șansele cele mai bune le vor avea candidații cu un potențial financiar și organizatoric mai mare. Astfel, reducerea numărului de deputați ai poporului poate duce la o și mai mare ”oligarhizare” a legislativului ucrainean”, - a declarat expertul.

Cum se vor dumeri democrații cu Curtea Constituțională?

PD propune ca problema “optimizării” legislativului să fie scoasă la referendumul, care în scopul economisirii mijloacelor bugetare să aibă loc concomitent cu alegerile parlamentare – la 24 februarie, 2019.

“Anterior am evitat să organizăm referendumuri la această temă, unu - deoarece doream să evităm irosirea banilor publici, și doi – deoarece ca regulă participarea la referendumuri este scăzută, riscăm să obținem un rezultat controversat, care nu ar reflecta opinia majorității cetățenilor. Însă odată cu alegerile parlamentare din 24 februarie se creează condiții potrivite și pentru organizarea acestui referendum fără a cheltui bani suplimentari, iar la alegerile parlamentare ca regulă prezența alegătorilor este destul de înaltă”, - a declarat Vladimir Plahotniuc la prezentarea acestei inițiative.

Totuși, există aici două probleme juridice: art. 145 din Codul electoral și concluzia Curții Constituționale de acum patru ani.

Conform art. 145 (2) din Codul electoral, referendumul republican nu poate fi organizat cu 60 de zile înainte și cu 60 de zile după alegerile parlamentare, prezidențiale și locale generale. Adică, legislația electorală în vigoare interzice organizarea referendumului concomitent cu alegerile parlamentare.

Acum patru ani a confirmat-o și Curtea Constituțională. Atunci PLDM și liberal-reformatorii au vrut să organizeze la 30 noiembrie,2014, în ziua alegerilor parlamentare, un referendum privind metoda de alegere a președintelui. Însă la 22 septembrie, 2014 Curtea Constituțională a respins inițiativa deputaților PLDM și PLR. Judecătorii CC au considerat că această inițiativă corespunde normelor constituționale, dar e în contradicție cu prevederea privind termenele.

Așa dar, în februarie, 2019 referendumul constituțional privind reducerea numărului de deputați nu poate fi organizat. Deși, cum a spus unul dintre deputații din opoziție, “Curtea noastră Constituțională a demonstrat minuni de echilibristică și mai mari ”.

De ce reducere și nu restructurare”?

Cum era de așteptat, și această inițiativă a democraților a provocat animații în cercurile politice și cele apropiate politicienilor.

Oponenții au declarat că este o idee populistă, înaintată nu de dragul sporirii eficienței parlamentului, da pentru alte scopuri:1) sustragerea atenției publicului de la problemele politice curente (anume în aceste zile Parlamentul European a mai dezbătut un raport critic privind situația din Moldova și a recomandat introducerea sancțiunilor personale împotriva cetățenilor moldoveni implicați în furtul miliardului); 2) sporirea “legitimității” alegerilor din 24 februarie, 2019 (opoziția susține că există pericolul ca alegerile parlamentare să nu fie recunoscute de Occident); 3) tendința conducerii PDM de a ține sub control parlamentul redus.

Este adevărat, că dacă referendumul privind reducerea numărului de deputați va avea totuși loc, el nu va atinge parlamentul de legislatura XXI, care va fi ales la 24 februarie 2019, ci deja pe cel de legislatura XXII. Asta pentru că procedurile de modificare a Constituției vor dura cel puțin un an și jumătate, dar și pentru că va trebui iarăși schimbat sistemul electoral: dacă numărul deputaților va fi redus, va trebui să renunțăm la sistemul mixt și să revenim la cel proporțional (pe liste de partid), sau să trecem definitiv la sistemul de alegeri uninominal. Unde mai pui că pentru a modifica Constituția este nevoie de un parlament funcțional, însă unii comentatori politici nu exclud că după 24 februarie configurația legislativului poate fi de așa natură, că vor fi necesare alegeri anticipate.

Totuși, întrebarea “Ce număr de deputați este necesar în Moldova, reieșind din procesele demografice și de migrație existente ?” este pusă, și referendumul democraților are mult mai multe șanse să fie organizat (chiar în pofida concluziei CC din a. 2014), ca plebiscitele lui Igor Dodon și a Platformei DA. Iar reieșind din gradul de încredere a cetățenilor față de legislativ (conform sondajului din iulie, efectuat la comanda Institutului republican internațional al SUA (IRI), 22% dintre respondenți cred că parlamentul este cea mai coruptă structură din stat), majoritatea participanților la referendum vor susține ideea reducerii numărului de deputați la 61.

Dar, în opinia unui șir de experți, reducerea mecanică a numărului de parlamentari nu va rezolva problema activității legislativului. Este nevoie de schimbări structurale. Victor Pușcaș, spre exemplu, propune să avem un parlament din două camere, pentru ca cea inferioară să activeze în baza alegerilor, iar în cea superioară să intre reprezentanții fiecărui raion sau (după reforma teritorial-administrativă) – reprezentanții unităților teritorial-administrative de nivelul doi. “O atare “divizare a muncii” în parlament ar garanta adoptarea unor legi cu adevărat importante pentru regiuni ”, - crede Victor Pușcaș.

Ex-ministrul economiei Alexandr Muravschii crede că numărul deputaților din contra – ar putea fi majorat, însă parlamentul să fie unul ”milițienesc”, adică oficial format din amatori. La urma urmei, parlamentul nu mai are de adoptat un val de legi, ca în zorii independenței RM.

“Astăzi puterea executivă, adică guvernul, elaborează mai bine de 90% dintre legile adoptate de parlament . Deputații doar votează, iar mulți dintre ei nici nu citesc proiectul, - a scris A.Muravschii pe pagina sa de Facebook. - Și, desigur, nu vom găsi deputați care au citit și studiat toate legile pentru care au votat.

Cum credeți, în care caz deputatul este mai aproape de alegătorii săi și le cunoaște mai bine problemele și aspirațiile: dacă el reprezintă interesele a 50 mii de alegători, sau a 10 mii? Este clar – în cel de-al doilea. Deci, majorarea numărului de deputați este calea directă de apropiere a deputatului de popor și de sporire a calității funcției sale reprezentative. “Dar în acest caz crește numărul ”trîntorilor”, respectiv – cresc și cheltuielile pentru întreținerea lor ”, - veți spune Dvs. Și veți avea dreptate în caz că parlamentul nu se modifică. Dar situația asta poate fi evitată dacă revenim la principiile de activitate a legislativului și ale organului reprezentativ de tipul consiliilor. Deputații lucrează printre oameni, comunică permanent cu ei, iar o dată în trimestru se convoacă într-o sesiune de o săptămînă pentru a adopta legile pregătite de guvern și expertizate în prealabil de ajutorii deputaților – specialiști de profil. La fel, ei audiază și dezbat raportul trimestrial al guvernului. Dacă e să optimizăm - să optimizăm! Cred că și această variantă trebuie scoasă la referendum, ea este mult mai democratică ca cea propusă de democrați ”, - consideră A.Muravschii.

Apropo, anume astfel, ”milițienește” activează parlamentul Elveției: deputații vin la Berna de patru ori pe an pentru a participa la sesiunile parlamentare, fără a abandona profesia lor obișnuită. Se spune că parlamentul național al Elveției este unul dintre cele mai ieftine din lume.

De altfel, unii experți cred că pe 24 februarie nu se va ajunge la referendumul de ”optimizare” a activității parlamentului: încă acum o lună președintele parlamentului Andrian Candu vorbea despre posibilitatea organizării, concomitent cu alegerile parlamentare, a unui referendum în problema integrării europene, și acum nu se știe dacă plebiscitul declarat anterior va fi actual. Așa că agenda politică se schimbă destul de repede. Unde mai pui, că înainte de a fi consultat poporul în problema numărului de deputați necesari Moldovei, chestiunea ”optimizării” numerice și calitative a legislativului urmează a fi dezbătută cu specialiștii, așa cum s-a făcut în cazul reformei din a.1994 .

Xenia Florea

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?