X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Un offshore, un alt offshore: cum să combatem jurisdicțiile ”bananiere”?

5 dec. 2019,, 17:56   Analitică
9814 1

Pentru viitorul apropiat, printre politicile economice de bază ale Moldovei figurează măsurile de perfecționare a legislației antioffshorizare. Deocamdată banii continuă să curgă peste hotare, din mai multe cauze.

Experții naționali și cei internaționali consideră că în țara noastră utilizarea schemelor offshore a atins cote maxime. Nu doar companiile private, dar și cele mai mari întreprinderi cu capital public comit aceste păcate. Conform unor evaluări, mai mult de jumătate dintre companiile autohtone aparțin holdingurilor înregistrate în țările unde este legiferat ”raiul fiscal”.

În același timp, unii deputați și experți cred că este complicată și lipsită de sens lupta cu jurisdicțiile ”bananiere”, deoarece aceasta amintește atacurile asupra morilor de vînt, mai bine am încerca să tragem foloase din activitatea dată. Însă este populară și opinia că are rost să luptăm nu cu companiile offshore, ci cu diversele variante de utilizare ilegală a lor.

Instrumente există destule, căci aceste scheme de cele mai multe ori funcționează în afara cadrului legal. Noi pîrghii prevede proiectul de lege privind dezoffshorizarea, care introduce restricții asupra unui anumit gen de relații reciproce între companiile offshore și stat. Parlamentul a adoptat în primă lectură amendamentele legislative, după care le-a remis pentru finalizare. Moldova nu renunță la acești pași, dar consideră că proiectul necesită o perfecționare, deoarece măsurile prevăzute par a fi insuficiente.

”Lista neagră” FATF


În prezent, autoritățile revizuiesc acordurile internaționale privind schimbul de informații și pregătesc baza legislativă pentru înăsprirea regulilor de control asupra formării prețurilor în cazul tranzacțiilor economice externe. Țara noastră merge pe calea europeană, ea a stabilit lista offshorurilor cu control ulterior sporit asupra companiilor din aceste jurisdicții și acele întreprinderi moldovenești, care au relații cu ele.

La moment, cu atribuții-cheie este abilitată o subdiviziune specializată în analiză a Centrului Național Anticorupție (CNA). Cu regularitate aici se completează ”listele negre” ale țărilor și zonelor offshore. Cei de la Serviciul prevenire și combatere a spălării banilor au relatat pentru Noi.md că aici această listă nu este formată de sine stătător – este primită de la Organizația Internațională de informații financiare (FATF) și alte structuri de profil, după care este completată și corectată în funcție de propria experiență și situația geopolitică a Moldovei.

Periodic, lista în cauză este modificată în funcție de direcția de activitate FAFT și a grupului euro-asiatic al organelor de informații financiare. Ca regulă, acesta include cca 50 de țări din diferite regiuni ale lumii. Dacă în contul cuiva intră bani de origine necunoscută dintr-o zonă offshore, oamenii legii au temei să reacționeze și să verifice legalitatea lor.

Ca membru al structurilor internaționale, CNA are acces la rețeaua de informații. Prin intermediul ei, el poate face schimb de informații operative privind spălarea banilor cu serviciile respective din cca 120 de țări. Experții menționează că în majoritatea lor, cazurile de interacțiune cu zonele offshore, depistate în Moldova, țin de evaziuni fiscale și legalizarea capitalului obținut prin metode dubioase.

Azi multe operațiuni cu companiile offshore ocolesc băncile moldovenești. Căci după implementarea recomandărilor FATF, orice încercare de a ”trece” o sumă mai mult ori mai puțin importantă se vede imediat. Mau mult, în ultimul timp lista organizațiilor obligate să prezinte respectivele rapoarte a fost completată semnificativ. Dacă anterior această obligație aparținea, în fond, băncilor, acum ea se referă și la birourile notariale, auditori, avocați și alte structuri care dirijează fluxurile financiare.

Chiar și companiile de asigurări au obligația să anunțe organele de drept despre orice tranzacție cu brokerii naționali, ai căror fondatori se află într-o zonă offshore. Dacă persoana asigurată sau intermediarul este amplasat în offshore, această circumstanță nu va fi lăsată fără atenția organelor de drept. Și companiile de leasing colaborează cu CNA, ele informează despre operațiunile cu participarea conturilor duble aflate în centrele offshore.

Statul pe post de provocator

Totuși, mecanismele anti-offshore mereu dau greș. De mai mulți ani acționează acordul de colaborare dintre CNA și Banca Națională a Moldovei (BNM), care prevede diverse direcții de interacțiune. Dar majoritatea contactelor întreprinzătorilor moldoveni cu zonele offshore trec, vorba ceea, ”în afara casei”. Mai mult, mediul de afaceri privește adesea offshorurile ca pe o metodă legală de optimizare a activității financiare.

”În pofida opiniei că aceste scheme ar fi total ilegale, - spune unul dintre experții Noi.md, membru al consiliului Uniunii avocaților din Moldova, – ca regulă, o companie offshore nu este deschisă pe căi legale. Orice cetățean moldovean care dorește să devină proprietar al unei companii offshore trebuie să obțină autorizarea BNM pentru investirea mijloacelor într-o companie străină sau pentru achiziționarea unei cote-părți. Dacă întreprinzătorul se află peste hotare și efectuează a asemenea tranzacție, asta nu se consideră încălcare a legii. Dar în conformitate cu legislația moldovenească el trebuie să obțină de la BNM permisiunea pentru asemenea tranzacții, să-și anunțe afilierea cu această companie și să prezinte cu regularitate dările de seamă.

Această practică este folosită în multe țări din Europa de Est și fosta URSS, pentru care este caracteristică disciplina financiară joasă, și de aceea statul vrea să posede informații mai detaliate. De facto, însă, întreprinzătorii ascund relațiile lor cu asemenea companii, căci de cele mai multe ori acestea au un caracter dubios. În realitate puțini dintre ei respectă aceste reguli. Ei ignoră cerințele legale și reglementările BNM și a altor instituții ale statului, nimeni nu ține o evidență în acest sens”.

Reiese că în unele situații statul stimulează rezidenții moldoveni să scoată profitul din Moldova într-o jurisdicție offshore. Spre exemplu, pe post de intermediar pentru scoaterea banilor adesea era folosit Ciprul. Profitul acumulat în Moldova era achitat ca dividende fondatorului cipriot, ceea ce este facilitat de acordul dintre guvernele Moldovei și Ciprului privind evitarea impozitării duble. El a stat la baza mai multor scheme prin care banii merg într-o anumită zonă offshore, unde nu există impozitare. În rezultat, sarcina fiscală comună în această metodă de optimizare a constituit cca 5%.

”De cele mai multe ori anume căutarea posibilităților de reducere a sarcinii fiscale duce businessul în zonele offshore, - spune interlocutorul nostru. – Spre exemplu, situația tipică, în care un om de afaceri moldovean care exportă produse agricole activează prin intermediulul unui offshore, să zicem – Insulele Virgine Britanice. Conform calculelor sale, venitul anual trebuie să fie de 100 mii dolari. Însă el nu vrea să achite impozitul din întreaga sumă, de aceea o parte din plăți le trece prin companii offshore. Pentru el este foarte comod, dar se încalcă legislația și scad intrările în bugetul de stat”.

O schemă destul de extinsă a devenit și ”pachetul antiraider”, la care recurg afaceriștii moldoveni. Mulți propritari ai afacerilor preferă să cumpere o companie offshore, să o facă acționar sută la sută al propriei companii și să continue afacerile în regim obișnuit. Astfel ei își protejează cumva activele de atacurile unor terți, își asigură securitatea pe care statul nu le-o poate asigura.

Atac asupra morilor de vînt

”Am fost implicat în dispute cu participarea companiilor offshore, - spune expertul Noi.md. - Oponenți foarte complicați și netransparenți, căci fiind în cîștig de cauză ca regulă nu ai de la cine recupera prejudiciul. Cu titlul executoriu moldovenesc este imposibil să obții bani de la o companie offshore, care ca regulă este înregistrată pe o insulă îndepărtată. Dacă în spatele ei se află un afacerist concret, ar fi corect ca litigiile economice să se producă între companiile reale – moldovenești, ucrainene, rusești, românești etc.”.

Cei de la CNA recunosc că în pofida implementării recomandărilor structurilor internaționale, în domeniul monitorizării financiare multe probleme așa și nu au fost rezolvate. Ei consideră ca fiind actuale problemele ce țin de analiza operațiunilor economice externe prin zone offshore, dar și clasificarea clienților și a operațiilor conform unei scheme bazat pe riscuri. Autoritățile mai fac trimitere și la regiunea de est a republicii, unde ele nu pot controla contactele cu zonele offshore.

Unii deputați și experți cred că este complicată și lipsită de sens lupta cu jurisdicțiile ”bananiere”, deoarece aceasta amintește de atacurile asupra morilor de vînt, mai bine am încerca să tragem foloase din activitatea dată. Spre exemplu, una dintre propuneri este cea de a introduce o taxă în mărime de 10% sau mai mult din volumul plăților trecute prin companiile offshore. În opinia autorilor ei, astfel am putea măcar parțial compensa pierderile bugetului de stat în urma acestor tranzacții, în special dacă este vorba despre livrarea produselor petroliere sau despre fondul semincer și preparatele chimice pentru agricultură.

În același timp, potrivit experților, are sens să luptăm nu cu companiile offshore, ci cu diverse variante de utilizare ilegală a lor. Instrumente există destule, căci aceste scheme de cele mai multe ori funcționează în afara cadrului legal. Noi pîrghii prevede așa-zisul proiect de lege privind dezoffshorizarea, care introduce restricții asupra unui anumit gen de relații reciproce între companiile offshore și stat. Parlamentul a adoptat în primă lectură amendamentele legislative, după care le-a remis pentru finalizare. Moldova nu renunță la acești pași, dar consideră că proiectul necesită o perfecționare, deoarece măsurile prevăzute par a fi insuficiente.

Structurile internaționale așteaptă ca autoritățile se reglementeze piața financiară și să scoată din offshore întreprinderile importante, în special dacă este vorba despre capitalul de stat. Însă experții menționează că va fi dificilă influențarea companiilor din sectorul privat și cel public, dat fiind că acestea s-au obișnuit să treacă o parte din veniturile lor prin offshore. În opinia lor, conducătorii unei jumătăți din numărul întreprinderilor mari din țară au implicări în spălarea banilor pe această cale și în construirea unor scheme de corupție prin intermediul unor companii false. Autoritățile urmează să adopte măsuri suplimentare pentru a obliga companiile înregistrate în zonele offshore să dezvăluie numele proprietarilor – beneficiarii de profituri. Atunci acestora le va fi mai greu să extindă scheme de corupție, iar businessul va fi mai responsabil pentru propriile acțiuni, deoarece azi uneori nu știi cui să înaintezi pretențiile.

Victor Surujiu

Continuarea citiți mîine pe site-ul Noi.md

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?