Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Un administrator, miniștri, un ex-procuror și un ”activist - lăptar”. Cine pretinde la funcția de Primar general? Partea I-a

2 oct. 2019,, 17:46   Analitică
9682 1

În cursa pentru alegerea Primarului general, la 20 octombrie, vor participa 19 candidați.

Este cel mai mare număr de pretendenți la funcția de edil al capitalei din întreaga istorie a alegerilor locale. Anterior, la Chișinău ”maximumul candidaților” a fost fixat la alegerile generale locale din 2007 – 18 candidați. O altă particularitate a actualei curse electorale este faptul că la ea nu participă candidați independenți

Trei dintre pretendenții la funcția de edil al Chișinăului (Ion Ceban, Andrei Năstase și Valeriu Munteanu) au luptat pentru această funcție și acum un an, la alegerile anticipate din 20 mai și 3 iunie, care ulterior au fost anulate de instanța de judecată.

Andrei Donică – nr.1 în buletinul de vot


39 de ani, candidează din partea partidului “Mișcarea profesioniștilor Speranța-Надежда”.

Este cunoscut drept ”activistul - lăptar”. În anul 2016, în centrul capitalei, Andrei Donică a vărsat lapte peste Octavian Armașu, pe atunci ministru al finanțelor (azi – guvernatorul Băncii Naționale). În acest fel el și-a exprimat protestul față de decizia de a transforma în datorie publică cele 14,1 mlrd. lei, pe care guvernul le-a acordat cu titlul de ajutor celor trei bănci în curs de lichidare după ce din ele fusese furat vestitul ”miliard”. În toamna anului 2018, judecătoria Buiucani l-a condamnat pe Donică la un an privațiune de libertate, condiționat, găsindu-l vinovat de huliganism. Dar la 12 iunie curent, Curtea de Apel a anulat această sentință: dosarul penal a fost recalificat în infracțiune administrativă, după care, în conformitate cu Codul administrativ, instanța a decis că în acest caz termenul de prescripție a expirat.

În iunie, trecut, Andrei Donică a încercat să repete ”demersul lactat”. Venit la Procuratura Generală, el a încercat să aducă în clădire lapte. Activistul dorea astfel să-și exprime protestul față de procurorul general de atunci Eduard Harunjen, pe care îl considera vinovat de pedeapsa sa. Dar încercarea de a intra în clădire a eșuat. Iar în iulie el a adus căldări cu lapte la parlament, cu amenințarea că-i va uda cu lapte pe deputații care se pregăteau să meargă în concediu.

Plus la exprimarea activă a poziției sale civice, Andrei Donică este colaborator științific la Institutul științifico-practic de horticultură, viticultură și tehnologii alimentare. Autor a patru monografii, un manual, 31 lucrări științifice, deține trei brevete de inovator. În 2008 a devenit Laureat al Premiului Academiei de Științe din Moldova pentru tinerii savanți. Din 2010 ocupă funcția de vicepreședinte al Asociației producătorilor de fructe din Republica Moldova, iar din 2011 stă în fruntea Asociației pentru prevenirea și combaterea crimelor economice și a corupției.

Mai este celebru pentru faptul că în anul 2014 a învinuit conducerea țării de genocid. Iar la începutul lui 2017 presa scria că pe timp de noapte, în centrul Chișinăului, taximetristul unui serviciu de taxi a tras dintr-o armă traumatică în mașina activistului Donică în timp ce acesta stătea la semafor. Cauze – un conflict rutier.

La alegerile locale din 2015 deschide lista candidaților pentru consiliul municipal din partea blocului electoral “Lista poporului” (lider – Victor Șelin), dar blocul a acumulat doar 0,19% și a pierdut alegerile. La parlamentarele din 24 februarie 2019, era primul pe lista electorală a partidului “Mișcarea profesioniștilor Speranța-Надежда”. Și iarăși eșec – “Speranța” a acumulat doar 2826 voturi sau 0,2%.

Reieșind din declarația despre venituri și avere, depusă la CEC în alegerile parlamentare, în anii 2017-2018 Andrei Donică a ridicat, la Institutul științifico-practic de horticultură, viticultură și tehnologii alimentare, un salariu de 140 mii lei, 81,5 mii lei – pe post de șofer la Uj Taxi SRL și 42,2 mii lei – la Asist Contab SRL. În compartimentul “Venituri primite” a mai indicat 70,1 mii lei obținuți din închirierea automobilelor de către compania Uj Taxi și 69,9 mii – de către compania Tinevga grup. Dacă reieșim din datele declarației de avere, Andrei Donică este proprietarul a șase automobile (două - Lada, un Ford Scorpio, două Dacia Logan și un Opel Astra), precum și a patru remorci.

Ion Ceban – nr. 2 în buletinul de vot

39 de ani, candidat al Partidului Socialiștilor. Unul dintre pretendenții principali la funcția de Primar general de Chișinău.

Este a doua încercare a lui Ion Ceban să devină primar de Chișinău. Anul trecut, la alegerile anticipate ale primarului, el a trecut în turul doi, în care a cedat în fața lui Andrei Năstase, însă acele alegeri au fost anulate, precum se știe. Acum ambii se regăsesc în listele candidaților și ambii – ca favoriți ai cursei.

Ion Ceban este unul dintre puținii candidați la funcția de Primar general, care are studii speciale în domeniul administrării urbane. A studiat concomitent la mai multe universități – École nationale d’administration (Franța), Colegiul regal, Institutul guvernului (Londra, Marea Britanie) și Academia de economie și administrație publică de pe lîngă președintele FR (doctor în administrare publică).

Între anii 2000-2002 a lucrat la primăria Chișinău, coordonator de proiecte și programe, precum și de proiecte sociale. Apoi a fost consultant în aparatul președintelui, șef direcție tineret la Ministerul Educației, iar în anii 2007-2008 – vice-ministru al educației și tineretului. În 2008-2009 a ocupat funcția de șef al secretariatului Comisiei Naționale pentru integrare europeană.

Între anii 2011-2015 a fost deputat în parlament – la început din partea PCRM, apoi – PSRM. În iunie 2015, a fost ales consilier municipal, devenind președintele fracțiunii PSRM și a renunțat la mandatul de parlamentar în folosul celui de consilier municipal. În ianuarie 2017 a părăsit funcția de consilier prezidențial în probleme politice, după ce Agenția națională pentru integritate a considerat incompatibile funcțiile de consilier municipal și de consilier prezidențial, deși pe timpul președinției lui Nicolae Timofti chestiunea incompatibilității funcțiilor consilierilor săi nu a fost pusă la îndoială.

Ion Ceban e fost unul dintre principalii critici ai primarului general Dorin Chirtoacă, cu care înainte de alegerile din 2015 a avut chiar o confruntare. După ce în februarie 2018 Dorin Chirtoacă, suspendat din funcție, a demisionat pe motiv că nu-și poate îndeplini atribuțiile de edil, președintele fracțiunii PSRM în Consiliul municipal Ion Ceban a declarat că este una dintre puținele decizii corecte, luate de ex-primar în cei 10 ani.

După alegerile parlamentare din 24 februarie, Ceban a devenit parlamentar pe listele PSRM. Conform declarației depuse de el la CEC, în 2017-2018 ca angajat al aparatului președintelui el a ridicat un salariu de 43 246 lei, al aparatului PSRM – 37142 lei, iar pentru activitatea în CMC - 31 415 lei. El a declarat și veniturile soției sale: salariul ridicat la Asociația națională a companiilor private din domeniul IT în 2017 – 40 800 lei, în 2018 – 54 501 lei, un venit de 90 mii lei după vinderea automobilului Toyota Prius produs în 2005 și un venit de 18 669 lei din comercializarea unui teren agricol cu suprafața de 0,0635 ha.

Conform declarației, familia Ceban posedă un teren pentru construcții cu suprafața de 0,0599 ha, achiziționat în 2012, o locuință cu suprafața de 230,4m.p., primită în dar în anul 2016, precum și automobilul Skoda Kodiaq produs în 2017.

Teodor Cîrnaț - nr.3 în buletinul de vot

47 de ani, candidatul partidului “Voința poporului” .

Jurist, doctor habilitat în drept, conferențiar la Facultatea de Drept a Universității de stat din Moldova, expert în drepturile omului și în drept constituțional.

A activat ca avocat în biroul de avocați al USM. Concomitent, între anii 1998-2002 a fost expert în drepturile omului la biroul PNUD Moldova și Centrul pentru drepturile omului. Între anii 2000-2002 – jurist al companiei Union Fenosa. În 2004 a devenit coordonator la Comitetul Helsinki pentru drepturile omului în RM, iar între anii 2006 – 2012 - director executiv al Comitetului Helsinki.

În anii 2011-2015 a fost consilier municipal Chișinău. La început – din partea Partidului Liberal. A pretins la funcția de președinte al fracțiunii PL în CMC (și-a înaintat personal candidatura), dar Mihai Ghimpu l-a preferat pe Ion Gabura. În februarie 2012, Teo Cîrnaț pleacă de la liberali și intră în Partidul Liberal-ReformatoÎn 2013 parlamentul îl alege membru al Consiliului Suprem al Magistraturii. În 2017 pretinde la funcția de șef ANI, dar nu trece testul poligrafului. A numit procedura dată ”ficțiune” și ”farsă”, a demisionat din CSM “ca să nu păteze imaginea CSM”.

La alegerile parlamentare din acest an a candidat pe listele partidului “Voința poporului” cu nr. 3. Însă partidul nu a obținut rezultate impresionante – 0,19% în circumscripția electorală națională. Tot în anul curent, Teodor Cîrnaț a aplicat pentru funcția de judecător la Curtea Constituțională, dar nu a trecut concursul.

Conform declarației despre venituri și avere, în anii 2017-2018 Teodor Cîrnaț a ridicat din salariul de conferențiar USM 218 mii lei și 10,4 mii – la Universitatea de cultură fizică și sport. 60 mii lei a obținut din comercializarea a două automobile – Volkswagen Transporter din 2004 și Honda Jazz din anul 2005. Alte 3,5 mii lei le-a obținut din comercializarea manualelor prin rețeaua de librării Pro Noi și 710 mii lei – din închirierea spațiilor locative.

Încă în 2014, fiind membru al CSM, Cîrnaț a declarat opt case de locuit cu valoarea totală de peste 3 mil. lei. Suprafața lor variază între 114 și 813 m.p. Mai are în proprietate șapte terenuri.

Valerii Climenco – nr.4 în buletinul de vot

66 de ani, candidatul partidului “Șor”, în care este președinte de onoare

Înainte de aceasta, de șase ori (de la 1999 încoace) a încercat să devină primar de Chișinău. Cel mai bun rezultat l-a avut în alegerile din 24 iunie 2005 – 12,22%, însă acestea au fost declarate nule din cauza prezenței slabe la urne. Cel mai prost rezultat– 0,09% în alegerile locale din 2015 .

A absolvit facultatea de jurnalism a Universității de Stat din Lvov. A lucrat în mass-media din Ucraina și Moldova, la ziarele “Советская Молдавия” și “Știința”. În 1997 devine președintele al Congresului comunităților ruse din RM, iar în 1998 creează și se plasează în fruntea mișcării social-politice “Равноправие”, care peste 16 ani (în 2016) a fost redenumită în partidul “Șor”.

Numele lui Valeriu Climenco ține de un șir de scandaluri, inclusiv financiare. În toamna anului 2008, spre exemplu, el chema cetățenii Moldovei care doresc să susțină conflictul armat din Osetia de Sud, să transfere bani pe contul organizației sale. Dădea asigurări că pe aceste mijloace vor fi achiziționate produse alimentare și mărfuri. Dar peste puțin timp mass-media a publicat adresarea reprezentanților Congresului comunităților ruse din Moldova, în care se spunea că inițiativa umanitară a lui Climenco are ca scop “îmbogățirea personală din contul suferințelor poporului osetin”. Autorii declarației l-au învinuit pe Climenco de delapidare a mijloacelor financiare ale organizației.

În mai 2014 Valerii Climenco “a devenit celebru” prin scrisoarea – ultimatum adresată președintelui interimar al Ucrainei, Alexandr Turcinov, în care îl prevenea că 4 mii de combatanți din Moldova vor pleca spre regiunile estice ale Ucrainei, dacă autoritățile ucrainene nu vor conteni acțiunile de forță și nu vor începe negocierile de reglementare a conflictului armat.

Au urmat scrisori în adresa lui Vladimir Putin. În una dintre acestea el recomanda președintelui FR să renunțe complet la banii în numerar, pentru a rezolva problema corupției în Rusia. În alta, în numele Consiliului coordonator al organizațiilor conaționalilor ruși din Moldova, Transnistria și Găgăuzia, cerea rechemarea ambasadorului FR în Moldova Farit Muhametșin pe motivul “activității nocive pentru lumea rusă”.

În anii1999, 2003 și 2007 a fost ales în Consiliul municipal Chișinău din partea mișcării “Равноправие” și blocul “Патрия-Родина-Равноправие”. În timp ce Climenco era consilier municipal, pe numele lui a fost pornită o cauză penală privind însușirea mijloacelor din bugetul local. Climenco a calificat-o drept comandă politică.

La alegerile parlamentare din 24 februarie 2019, a candidat din partea partidului “Șor”. Inițial, în lista electorală a formațiunii ocupa locul 7, dar a fost mutat pe poziția 14 și deci nu a trecut în parlament. La fel ca și în circumscripția uninominală nr. 49 (Rusia, țările CSI și Asia).

Conform declarației de venituri și avere, depuse la CEC în timpul alegerilor parlamentare, în anii 2017-2018 Valerii Climenco a ridicat un salariu de 49131 lei de la “Aparate exacte” S.R.L. (aparține familiei Climenco, este administrată de Valierii Climenco și înregistrată pe numele soției acestuia), și o pensie de 74 723 lei. Are în proprietate două apartamente cu suprafața de 65,5 m.p. și 52,1 m.p. și două terenuri cu suprafața de 0,2733 ha și 0,2714 ha. A mai declarat valori mobiliare, în sumă de 779,3 lei, ale “Steclomont”S.A., un pachet de 51% la Pâine și tehnologii”S.R.L. și două automobile – Mercedes E300 din 2013, cumpărat în 2017 contra a 400 mii lei și Hyundai Elantra din 2007, cumpărat contra a 134,6 mii lei.

Valeriu Munteanu – nr.5 în buletinul de vot

38 de ani, candidatul partidului “Uniunea salvați Basarabia” (fosta mișcare “Acțiunea europeană”).

În alegerile anticipate ale primarului de Chișinău de anul trecut a candidat din partea Partidului Liberal, pe care l-a părăsit înainte de parlamentarele din 24 februarie 2019. A luat atunci ceva mai mult de 8 mii de voturi sau 3,61%, deși experții îi apreciau potențialul electoral la 5-7%.

Valeriu Munteanu a fost deputat în parlament din partea PL și ministru al mediului (în guvernele Streleț și Filip), are experiența administrării unei localități. Între anii 2007-2009, tinerel fiind, a fost primar în satul natal Floreni, Anenii Noi. În anii 2008-2009 - președinte al Asociației primarilor din raionul Anenii Noi. Pe atunci a fost implicat într-un șir de scandaluri. Unul dintre acestea ține de construirea turnurilor de apă la Floreni. Pentru înălțarea lor au fost alocați 2,4 mil. lei, dar în loc de apă potabilă sătenii au primit apă tehnică: pe timpurile sovietice, sondele din care era pompată apa erau utilizate doar pentru stropirea viilor.

Un alt scandal s-a declanșat în 2012, după ce s-a aflat că banii alocați din buget pentru repararea drumurilor din Floreni au fost folosiți pentru construirea drumului care duce spre casa deputatului-liberal Valeriu Munteanu. Despre aceasta au comunicat locuitorii acestei localități.

În parlamentarele din 2019, Valeriu Munteanu a candidat pe listele blocului ACUM în circumscripția uninominală nr.18 (Orhei), dar a pierdut în fața lui Ilan Șor. În campania actuală a reușit deja să se plîngă la CEC pe fostul său aliat temporar – copreședintele blocului ACUM Andrei Năstase. Din spusele lui Munteanu, Năstase și blocul ACUM au început agitația electorală înainte de a fi înregistrat în calitate de candidat pentru funcția de edil al capitalei.

Conform declarației de venituri și avere, prezentate CEC în alegerile parlamentare, în anii 2017-2018 la ministerul mediului (Munteanu a semnat cererea de demisie din funcția de ministru în mai 2017) a ridicat un salariu de 118 388 lei, alte 72 000 lei a primit de la PL în timp ce mai era membru de partid. Valeriu Munteanu a mai declarat o indemnizație de concediere de 19 170 lei.

Conform declarației, familia Munteanu are în proprietate un teren pentru construcții cu suprafața de 0,0837 ha, o casă de locuit la Floreni cu suprafața de 220,4 m.p. în valoare de 146,6 mii lei, cumpărată în 2012 și două imobile cu suprafața de 38,8 m.p. și 35,4 m.p. Are două automobile – Volvo XC90 produs în 2009 și Skoda Octavia din 2014. Valeriu Munteanu mai este coproprietarul a două companii – “Calimara Fashion” SRL și “Rebuscons”SRL.

Victor Chironda- nr.6 în buletinul de vot

30 de ani, candidatul mișcării social-politice “Forța nouă” (partidul ex-ministrului apărării Valeriu Pleșca).

Victor Chironda este unul dintre cei mai tineri participanți ai actualei curse pentru fotoliul de Primar general al Chișinăului. Activist civic și expert în domeniul urbanisticii. Masteratul în urbanism l-a urmat în cadrul programului Erasmus Mundus în patru orașe – Copenhaga, Madrid, Viena și Bruxelles.

Între anii 2013-2015 a monitorizat politicile publice ale primăriei Chișinău în cadrul organizației obștești “Centrul de politici europene”. Activează la Green City Lab – platforma inovatoare de dezvoltare urbană și amenajare, deschisă cu sprijinul primăriei Chișinău și PNUD. Este unul dintre autorii proiectului de amenajare a scuarului din preajma Muzeului Național de arte plastice și unul dintre inițiatorii amenajării scuarului din fața teatrului ”A.P. Cehov”.

Victor Chironda a făcut parte din grupul de inițiativă pentru colectarea semnăturilor pentru desfășurarea unui referendum de demitere a primarului general Dorin Chirtoacă. El declara atunci, că “Chirtoacă a devenit durerea de cap a tuturor chișinăuienilor” (fostul primar general, apropo, participă în actuala cursă electorală).

În iulie curent, Chironda a devenit consilier municipal de Chișinău, el fiind candidatul suplimentar al blocului “Platforma populară europeană din Moldova – Iurie Leancă”. Postul de consilier devenise vacant după ce Ala Nemerenco a fost numită în funcția de Ministru al Sănătății, Muncii și Protecției Sociale. Victor Chironda mai este și administratorul companiei Idei Bune S.R.L.

Xenia Florea

(Va urma la 03.10.2019)

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?