X 
Transnistria stiri: 1394
Eurovision stiri: 502

Summit-ul G-20: Au fost oare îndreptățite așteptările?

10 dec. 2018,, 18:01   Externe
9253 2

A trecut mult timp de la încetarea Războiului Rece și lumea a început să se miște spre anumite forme de integrare. Însă relativul status quo geopolitic din lume nu a durat prea mult. Treptat lumea a început să alunece din nou spre confruntări și provocări politice radicale.

Mulți actori serioși ai jocului geopolitic mondial încalcă regulile de joc stabilite. Apar tendințe de confruntare și delimitare. Coliziunea dintre civilizații a devenit realitate. De aceea, summit-urile de genul celui argentinian G 20 au o importanță enormă, căci este vorba despre un for, în cadrul căruia statele cu diverse orientări politice și ideologice pot avea un dialog constructiv și pot ajunge la un numitor comun.

Cînd totul se duce de rîpă

În ultimii ani provocările destructive s-au îndesit prea mult, pentru a fi digerate de ordinea politică. Cea mai mare dintre ele – confruntarea dintre SUA și China, care s-a făcut simțită după accederea președintelui Donald Trump la putere. China și SUA s-au pomenit în pragul unui nou Război Rece, tensiunile din sfera comerțului au ocupat locul de frunte în relațiile celor două super-puteri ale contemporaneității. Ele înalță bariere comerciale tot mai puternice pe ambele țărmuri ale Oceanului Pacific, pun la bătaie reputația lor pe scena politică a lumii și soarta unor ramuri întregi, de la cea constructoare de mașini și de telefoane mobile pînă la agricultură. Ziarul american Wall Street Journal scrie în acest context: «Alunecarea celor două țări în această mlaștină nu era inevitabilă, chiar dacă tensiunile au durat mult timp. Cel mai probabil, toate au devenit posibile anul acesta, din vina conducătorilor de la Washington și Beijing, care manevrează și comit erori».

Alte provocări au fost divergențele dintre Rusia și Occident, precum și cea mai mare criză a UE, ce ține de Brexit-ul britanic. Totul se duce de rîpă și în viața politică a Franței. Dezordinile în masă clatină șubreda situație politică de aici, iar accederea la putere a lui Macron, care este protejatul clanului Rothschild, a acutizat contradicțiile din cea mai veche democrație a Europei. Publicația franceză Atlantico scrie în articolul «Vestele galbene», furie și dispreț»: «Vestele galbene» protestează de mai multe săptămîni contra deciziei autorităților de a majora prețurile la combustibil. Însă mulți observatori văd în demonstrațiile masive din Franța un indice al nemulțumirii populației de activitatea Guvernului Macron. În orice caz, un lucru este absolut sigur: autoritățile nu pot juca rolul de apărător al poporului».


Vedem, așadar, cum situația din lume, nu evoluează, nici pe departe, pozitiv. Țările-lideri, care au condus lumea în sec. al XX-lea, nu vor să-și cedeze pozițiile, însă în locul lor vin alți actori mondiali importanți – RPC, Brazilia, India, și chiar Argentina. Și iată că s-a decis ca G 20 să se desfășoare anume în această țară, care este departe de lumea europeană. Încă o confirmare a faptului că centrismul european este depășit, împreună cu vechile realități politice, vechile elite, care încă se mai mențin la putere, însă nu au, deloc ,un viitor de invidiat.

Un for cu autoritate

Ce este, așadar, acest BIG Twenty și care-i esența acestui for politic important, desfășurat într-o perioadă așa de complicată pentru toată lumea?

Pornim de la faptul că forul politic al celor 20 de state importante ale lumii este unul foarte serios, care poate soluționa, în principiu, sarcinile mult mai bine ca ONU. Cel puțin, forțele care participă la el îi reprezintă pe cei mai importanți actori geopolitici, de poziția cărora depinde și lumea, și viitorul ei. Acest club al guvernelor și al șefilor Băncilor Centrale ale statelor cu cea mai dezvoltată economie reprezintă 85 % din produsul intern brut al lumii, 75 % din comerțul mondial (inclusiv comerțul din interiorul UE) și două treimi din populația globului.

Membrii lui: Australia, Argentina, Brazilia, Marea Britanie, Germania, India, Italia, Canada, China, Mexic, Rusia, Arabia Saudită, SUA, Turcia, Franța, Coreea de Sud, RSA, Japonia și Uniunea Europeană. UE este reprezentată de președintele Comisiei Europene și președintele Consiliului Europei. De obicei, la întrunirile G20 asistă reprezentanți ai diverselor organizații internaționale, printre care Consiliul de Stabilitate Financiară, Fondul Monetar Internațional, Organizația Mondială a Sănătății, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială.

BIG Twenty a apărut la finele anilor 1990, în timp ce țările asiatice se aflau în criză, iar cele occidentale nu știau cum să reacționeze la această realitate. Atunci miniștrii de finanțe ai G8 (adică, ai celor mai importante opt țări din lume) au ieșit cu inițiativa de a extinde cercul țărilor, pentru a dezbate problemele politicii financiare, invitate au fost astfel de state mari ca India și China, fără de care problemele economice mondiale nu puteau fi rezolvate. Un fel de casting al viitorilor participanți G20 au efectuat SUA și Marea Britanie. În anul 1997 s-a format G33, care în anul 1999 a fost înlocuit cu G22, dar și acesta a existat mai puțin de un an, cedînd locul G20. Cu timpul criza economică a pierdut din intensitate și G20 a trecut, de fapt, la nivelul politic. Acum forul, care reunește țări din diferite părți ale lumii este mult mai reprezentativ și echilibrat ca G8 și le oferă liderilor mondiali posibilitatea de a se revedea, fără a organiza vizite oficiale, pentru a dezbate chestiunile curente.

Au adoptat și au decis

Prin urmare, în capitala Argentinei a avut loc un summit al celor mai mari țări din lume. Acesta s-a desfăşurat pe fondalul situației politice încordate din lume. În Franța, cum am mai spus, nu încetau dezordinile, numite ”revoluție fără revoluționari”. La Londra continua hărțuiala dinte Teresa May și liderii laburiști în problema Brexit-ului. S-a complicat situația între Rusia și Ucraina. La sugestia administrației Trump, SUA a înaintat un șir de pretenții RPC și multe altele.

Summit-ul G20 a adoptat o declarație comună, dar posibilitatea coordonării unui document final a fost incertă pînă în ultima clipă. Acest summit va rămîne în amintire nu datorită acordurile cu caracter general semnate, ci graţie întrevederilor bilaterale, care au avut și care nu au avut loc cu ocazia acestuia.

Cele 20 de țări au căzut de acord că sistemul comerțului internațional și Organizația Mondială a Comerțului necesită îmbunătățiri. În opinia participanților, actualul sistem «nu face față sarcinilor ». Liderii vor discuta despre reformele necesare la următoarea întrunire, care va avea loc în Japonia, în anul 2019.

În declarația comună a rămas divergența pozițiilor dintre SUA și celelalte țări în problemele climei. SUA și-au reconfirmat intenția de părăsi Acordul de la Paris. În același timp, toate țările G20 s-au declarat adepte ale dezvoltării energiei pure.

G20 a aprobat și planul de acțiuni privind combaterea corupției în următorii trei ani. În plus, liderii țărilor G20 au chemat să fie contracarată utilizarea internetului în scopuri teroriste și au menționat importanța acțiunilor comune de eliminare a cauzelor, care îi fac pe oameni să fugă din țările lor.

Liderii UE, prezenți la summit au susținut în unison ideea lumii multipolare pe fondalul politicilor protecționiste ale administrației Trump. Ei au fost sprijiniți și de alte țări G20, ceea ce a și fost reflectat în documentul final. Reieșind din această poziție, președintele Franței Emmanuel Macron s-a pronunțat împotriva semnării Acordului cu piața comună sud-americană (Mercosur), în timp ce unul dintre membrii ei declară că se retrage din asociația dată, cum a făcut-o recent președintele ales al Braziliei Jair Bolsonaro, care aste adeptul viziunilor extreme de dreapta.

Agenda lui Putin

Ca de obicei, mass-media a fost cu ochii pe prezența liderului rus în Argentina. Agenda lui Putin a fost destul de încărcată. Președintele Rusiei a calificat documentul final ca fiind ”un rezultat pozitiv” , chiar dacă acesta «are un caracter general». «Cred că Președinția Argentinei a făcut totul, pentru ca acest document să fie semnat și coordonat cu toate părțile. Este un lucru important, deoarece el arată direcția, în care trebuie să mergem, pentru a soluționa sarcinile care ne stau în față», le-a spus el jurnaliștilor.

Șeful statului rus a menționat că pe parcursul coordonării documentului apăreau semne de întrebare pe marginea unui șir de probleme, inclusiv privind criza migrației și comerțul.

Liderul FR a avut întrevederi bilaterale cu lideri străini, dar atenția sporită a presei a fost aţintită spre negocierile, care nu au avut loc – cele cu președintele SUA Donald Trump. Șeful administrației americane le-a contramandat în ajunul summit-ul, din cauza incidentului din strîmtoarea Kerci.

La conferința de presă Putin a regretat faptul că nu a avut loc o convorbire în format deplin. Potrivit spuselor lui, tema de bază a scurtei conversații a fost incidentul numit. «Am rămas cu viziunile noastre totuși eu l-am informat (pe Trump) despre viziunea noastră asupra incidentului», îl citează pe Putin «Ria-Novosti».

Timpul eliberat, după anularea întrevederii cu Trump, Putin l-a consacrat comunicării cu președintele turc Recet Tayyip Erdogan, care i-a propus să mai convoace un summit în timpul apropiat. Cu prim-ministrul Japoniei Shinzo Abe Putin a discutat problemele tratatului de pace.

Una dintre temele discutate de Putin cu cancelarul german Angela Merkel și președintele Franței Emmanuel Macron a fost incidentul din strîmtoarea Kerci. Potrivit spuselor lui Dmitri Peskov, secretarul de presă al președintelui, Putin le-a oferit interlocutorilor explicații detaliate pe marginea acestei probleme.

Negocierile cu prințul moștenitor, ministrul Apărării al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman Al Saud, plus la problematica regională, s-au axat pe situația de pe piața petrolieră. Putin s-a întreținut și cu președintele RPC Xi Jinping.

Putin a mai negociat cu colegul său argentinian Mauricio Macri. În cadrul vizitei sale în republica sud-americană a fost semnat un șir de documente, inclusiv acordul privind parteneriatul ruso-argentinian în domeniul utilizării pașnice a energiei atomice. Putin a mai declarat, că s-a înțeles cu Macri în privința extinderii cooperării în combaterea traficului de droguri și a amenințărilor cibernetice.

Armistițiu comercial?

La Buenos-Aires, Președintele SUA Donald Trump a avut o întrevedere cu președintele RPC Xi Jinping, după care ambii au declarat că în confruntarea comercială dintre cele două țări a fost încheiat un armistițiu.

Ministrul Afacerilor Externe al Chinei Wang Yi a menționat, că șefii de stat «au ajuns la o înțelegere privind încheierea implementării noilor reguli vamale». Adjunctul ministrului Comerțului din China Wang Shuen a spus că din 1 ianuarie Washingtonul nu va mai mări taxele de import pentru mărfurile chineze în sumă de cca 200 miliarde dolari. Conform AFP, Casa Albă a concretizat că deocamdată nu este vorba despre o renunțare totală la majorarea taxelor de import a mărfurilor chineze, ci doar despre o amînare a măsurii în cauză pentru o perioadă de trei luni. Există presupunerea, că în acest răstimp SUA și China își vor revedea structura parteneriatului comercial, inclusiv în problemele ce țin de tehnologii și proprietate intelectuală.

Donald Trump a numit ”extraordinar” acordul la care a ajuns cu Xi Jinping. Generalizăm informația și menționăm următoarele. Liderul RPC Xi Jinping a insistat asupra abordării multilaterale și a reușit să consolideze tendința de apropiere de restul lumii. A demonstrat-o în cadrul întrevederilor bilaterale, pe care le-a avut cu toți participanții la summit, inclusiv cei criticați de comunitatea internațională — liderii Rusiei și Arabiei Saudite. Dar acordul semnat cu Trump, care a permis evitarea noilor taxe fiscale, a depășit orice așteptări ale conducătorului chinez. Este un armistițiu mult așteptat în îndelungatul război comercial al celor două state.

De altfel, comentatorii nu cred că există motive reale de bucurie. De fapt, nici Washingtonul, nici Beijingul nu doresc un compromis: o demonstrează negocierile chinuitoare și de lungă durată.

Vom cita un articol din The New York Times: «Probabil, Acordul dintre președintele Trump și președintele Xi Jinping privind suspendarea războiului comercial dintre două țări și începerea lucrului asupra unui tratat, are scopul să le ofere conducătorilor un respiro politic în lupta, care se întețește și prejudiciază economic ambele părți».

Astfel, armistițiul la care s-a ajuns la Buenos Aires, în timpul unei cine de lucru nu permite soluționarea definitivă a contradicțiilor profunde dintre cele două țări și seamănă mai mult cu un acord politic cu conținut material minim. Ambele părți au prezentat imediat armistițiul ca pe propria victorie, dar au identificat sferele în care compromisul este imposibil.

Întrevederi marginale

Contrar pronosticurilor, liderii mondiali au comunicat cu prințul moștenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman și nu l-au izolat în cadrul acestei prime vizite a lui după uciderea jurnalistului Jamal Khashoggi în incinta Consulatul saudit din Istanbul. În Argentina, el nu s-a confruntat cu careva complicații ce țin de învinuirile privind complicitatea la omor, înaintate de Organizația pentru apărarea drepturilor omului "Human Rights Watch" (HRW). Prințul moștenitor saudit a avut o întrevedere bilaterală cu președintele argentinian Mauricio Macri, însă problema dată nu a fost discutată. Părțile s-au referit la posibile investiții în energetică și chimia petrolieră. Foarte convingătoare a fost imaginea în care el da mîna cu Putin, cei doi lideri și-au strîns mîinile. Apropierea de Rusia nu este întîmplătoare. A fost una dintre cele mai așteptate întrevederi pentru președintele rus, care tinde să consolideze relațiile comerciale cu Arabia Saudită. Și Xi Jinping își dorea o apropiere cu prințul moștenitor saudit. Mai mult, China continentală consideră că Arabia Saudită este «piatra de temelie a progresului și a prosperității în Golful Persic».

Președintele Turciei Tayyip Erdogan a avut o întrevedere cu liderul SUA Donald Trump. Despre aceasta a anunțat agenția „Anadolu”. Tratativele liderilor au fost purtate cu uşile închise pentru presă și au durat 50 minute. Declarații finale nu au fost făcute.

Prim-ministrul Australiei Scott Morrison a venit cu ideea comerțului deschis în regiunea Pacificului, unde Australia joacă un rol-cheie, dar și în restul lumii. A fost prima participare a lui Morrison la summit-ul G20, după ce a ocupat postul de prim-ministru. Scott Morrison a negociat semnarea Acordului de liber schimb cu UE. Pe de altă parte, ex-ministrul Finanțelor s-a manifestat ca un maestru al consensului printre liderii Argentinei, Franței, Canadei, Japoniei, Indoneziei și Coreei de Sud, care doreau să intermedieze litigiul comercial dintre SUA și RPC. «Comerțul merge. Este mesajul meu prietenilor și partenerilor de la summit-ul G20», a scris premierul australian pe Twitter, menționînd, în special, importanța discuțiilor sale cu Donald Trump și Emmanuel Macron.

Prim-ministrul Indiei NarendraModi a fost personajul central al unui eveniment memorabil din cadrul summit-ului. El a organizat o clasă de yoga pentru un număr mare de oameni. «Numai dacă omul va avea conștiința împăcată pe Pămînt se va instaura pacea», a spus Modi. Șeful celei mai mari țări democratice din lume, care are un miliard trei sute mii de locuitori, a avut întrevederi importante pe marginile summit-ului, spre exemplu tratativele trilaterale cu președintele SUA Donald Trump și prim-ministrul nipon Shinzo Abe, la care s-au discutat problemele colaborării în interesul dezvoltării, securității pe mare și a securității cibernetice.

Madridul a insistat asupra includerii problemei migrației în declarația comună, conform totalurilor summit-ului G20 din Argentina. Premierul spaniol Pedro Sances a făcut acest anunț pe Twitter.

«Astăzi noi am obținut ca în textul declarației finale a summit-ului din Buenos Aires să fie amintită tema imigranților și a refugiaților», se spune în mesaj. Potrivit premierului, Madridul a reușit să insiste ca «această chestiune să fie păstrată în agenda viitorului summit sub președinția Japoniei».

Nu e eșec, dar nici avansare

Așadar, ce concluzii putem face în urma summit-ului?

Pentru aceasta vom cita spusele președintelui argentinian Mauricio Macri, țara care a găzduit acest important for mondial. La totalizarea lui, acesta a declarat: «Astăzi Argentina este mai mult ca altă dată în contact cu restul lumii». Prin aceste cuvinte președintele Argentinei a conchis că participanții la summit-ul G20 au ajuns la un consens la semnarea documentului final. E de la sine înțeles. Obținerea acordului a fost unul dintre scopurile principale ale Argentinei ca țară-gazdă. În acest fel au fost spulberate amintirile neplăcute de la precedentul for din Hamburg, la care au predominat divergențele, în special cu privire la poziția protecționistă a lui Donald Trump. În plus, spre deosebire de germani, Guvernul argentinian și-a demonstrat, în mod strălucit, competența în două probleme: asigurarea securității și neadmiterea dezordinilor. Dar cheia succesului a fost abilitatea de a manevra în contradicțiile globale ale actualului război comercial. Macri a obținut susținerea plenului și a avut 18 întrevederi bilaterale, plus negocierile programate cu Xi Jinping. Eșecul: țara nu a reușit să intre în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). «Toți ne primesc în OCDE, dar noi nu putem intra acolo», a menționat liderul argentinian.

Principala concluzie privind totalurile summit-ul este că eșecul așteptat nu s-a produs, chiar dacă summit-ul a avut numărul de ordine 13. Ghinionul zborului Angelei Merkel nu i-a afectat capacitatea de luptă. Totuși rezultate majore într-adevăr nu se văd. Summit-ul a apropiat pozițiile părților în multe aspecte politice și social-economice importante, dar nu a constituit o avansare. Ar fi trebuit însă, căci astăzi avem o situație politică complicată și lumea se poate aștepta la zguduiri enorme. Criza internațională continuă, iar confruntarea dintre SUA și RPC o ilustrează perfect. Toate acestea amintesc acalmia din ajunul furtunii care, după cum se vede, este iminentă.

Veaceslav Matveev

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?