Strategie de amploare cu efect minim

În ultimele decenii, calitatea mediului ambiant îngrijorează tot mai mult țările și continentele. Țări asociate și state aparte adoptă acte legislative, iau măsuri, care contribuie dacă nu la ameliorarea imediată a situației, apoi măcar la menținerea acesteia la același nivel, cu o evoluție pozitivă pe viitor.

În unele țări, autoritățile răspund rapid la problemele de mediu, în altele, cum este Republica Moldova, acest proces se mișcă extrem de lent, în ultimii ani doar din cauza cerințelor de armonizare cu legislația UE și a necesității de a adopta numeroase reglementări. Dar chiar și strategiile, programele și planurile aprobate în Republica Moldova sunt implementate doar parțial. Cel mai des, din lipsa resurselor financiare.

E tot mai dificil să respiri

ONU a recunoscut poluarea aerului drept una dintre principalele amenințări la adresa planetei și a sănătății oamenilor. Programul Națiunilor Unite pentru Mediu (UNEP) identifică cinci cauze ale poluării aerului, toate cauzate, în principal, de activitățile umane. Este vorba despre agricultură, industrie, deșeuri și gospodăria casnică. Conform datelor OMS, 92% dintre oameni respiră aer , poluarea căruia depășește toate normele admisibile. Impactul acestui aer asupra corpului uman este catastrofal, deoarece aceste particule invizibile pătrund în sînge și în plămîni și provoacă aproximativ 1/3 dintre decesele din cauza accidentelor vasculare cerebrale, a bolilor respiratorii cronice și a cancerului pulmonar.

Potrivit OMS, în lume aproximativ 7 milioane de oameni mor anual din cauza poluării aerului. Conform previziunilor, către a. 2050 această cifră va crește cu 50%. Iar tratamentul tuturor bolilor cauzate de poluarea cu gaze și poluarea mediului este estimat la aproximativ 1 trilion de dolari pe an.

În a.2021, sub auspiciile Programului UNEP a fost realizată prima evaluare globală a legislației naționale privind poluarea aerului în 194 de țări, inclusiv UE, care a relevant, că 34% dintre țări nu au reglementări ce definesc standardele de calitate a aerului. «Chiar dacă și există legislație, standardele sunt greu de comparat: 49% dintre țările lumii definesc poluarea aerului doar ca o amenințare externă, acoperirea geografică a standardelor de calitate a aerului variază, și mai mult de jumătate dintre țări permit abateri de la aceste standarde. În plus, responsabilitatea instituțională pentru conformitatea cu standardele este slabă în întreaga lume, doar 33% dintre țări impun obligația de a respecta standardele legale. Monitorizarea este esențială în determinarea conformității cu standardele, dar nu este impusă de lege în cel puțin 37% din țări. Dar în ciuda faptului, că poluarea aerului nu cunoaște granițe, doar 31% dintre țări au mecanisme legale pentru a aborda problema poluării aerului transfrontalier”, precizează site-ul ONU www.unep.org.

Metode învechite în secolul PTȘ

Republica Moldova face parte din țările în care standardele de calitate a aerului nu au fost incluse în actele publice de drept, și apar doar în legislația secundară. Tabelul de evaluare UNEP oferă un link către un document postat pe site-ul Serviciului Hidrometeorologic de Stat, care indică concentrațiile maxim admise ale parametrilor aerului atmosferic în Republica Moldova.

În ultimii ani, datorită proceselor de integrare europeană, autoritățile Republicii Moldova au început să adapteze legislația națională la cadrul de reglementare al Uniunii Europene. De asemenea, apar legi ce reglementează problemele de mediu. În 2022, Legea nr.98/2022 «Cu privire la calitatea aerului atmosferic» și Legea nr. 227/2022 «Cu privire la emisiile industriale», care prevăd îmbunătățirea proceselor de monitorizare și evaluare a calității aerului și dezvoltarea unei rețele de monitorizare în toată țara.

Iar la 12 aprilie, curent, guvernul moldovean a adoptat Strategia ecologică pentru anii 2024-2030, care evidențiază principalele probleme asociate cu poluarea mediului și numește măsurile care trebuie luate pentru a-l proteja.

Anterior, în Moldova era în vigoare Strategia ecologică pentru anii 2014-2023, pe parcursul implementării căreia au fost adoptate mai multe documente în domeniul politicii de mediu (strategii, programe și planuri de acțiune) „care vizează îmbunătățirea calității mediului și a vieții populației, conservarea și utilizarea eficientă a resurselor naturale”. Totuși, după cum reiese din noua strategie, la momentul adoptării ei majoritatea documentelor enumerate mai sus expiraseră deja, sau nu puteau fi implementate.

E de menționat, că sistemul de monitorizare a calității aerului, de care dispune PM, este învechit, iar datele obținute în procesul analizării nu reflectă situația reală din sector. În prezent, în RM calitatea aerului este verificată zilnic de 17 stații de monitorizare, dar acestea există doar în orașele mari – centre industriale importante: Chișinău, Bălți, Bender, Tiraspol și Rîbnița. În țara noastră nu este dezvoltat sistemul automatizat de monitorizare a calității mediului ambiant (prima stație automatizată a apărut în urmă cu mai puțin de doi ani), așa că probele-s prelevate manual.

«În a.2022 ,cu sprijinul guvernului Germaniei, în municipiul Chișinău u fost instalată prima stație automatizată de monitorizare a circulației rutiere. Alte două stații automatizate de monitorizare există la Rezina (Mateuți) și Leova - stații transfrontaliere de control a poluării, unde se efectuează observații ale calității aerului înconjurător în conformitate cu Programul de cooperare pentru observarea și evaluarea transportului pe distanțe lungi în Europa”, notează Strategia. Din document, mai aflăm că azi calitatea indicatorilor de mediu este analizată de laboratorul Agenției pentru Protecția

Mediului. Se prelevă probe de apă la suprafață, ape uzate, aer, sol, deșeuri, radioactivitate a mediului etc., pe baza programelor de monitorizare aprobate anual. Acest laborator dispune de certificare și acreditare ISO 17025 pentru doar 14 indicatori (parametri) de mediu, deoarece procesul de acreditare este dificil, costisitor și complex. Unde mai pui, că laboratorul nu are personal suficient pentru a îndeplini volumul necesar de lucrări, iar lipsa sistemului automatizat implică angajarea unui număr mai mare de oameni pentru prelevarea manuală. Echipamentul de monitorizare este total depășit, iar resursele necesare dezvoltării și automatizării lui nu sunt alocate de la bugetul de stat. Din acest motiv, controlează mai puțin de jumătate din cele 45 de substanțe prioritare, incluse în Directiva 2000/60/CE.

În cadrul unei discuții privind testarea calității aerului, cunoscutul ecologist moldovean Vladimir Garaba a menționat pentru portalul noi.md, că la noi toți indicatorii de poluare sunt relativi, pentru că laboratoarele-s depășite, dotate cu echipamente vechi de 50 de ani. Reprezentantul „verzilor” a argumentat asta așa: în urmă cu ceva ani, în Moldova au lucrat specialiștii de la un laborator din orașul românesc Suceava. Aceștia au făcut măsurări ale poluării atmosferei în 12 locuri din Chișinău, și datele obținute nu au coincis cu ale noastre. Erau mai proaste. Deci, putem presupune, că chișinăuienii respiră un aer de o calitate mult mai proastă ca ceea, ce ne arată analizele laboratorului din partea locului.

Toate nenorocirile provin de la transport

Strategia adoptată de Cabinetul de Miniștri enumeră mai multe surse principale de poluare a aerului în Republica Moldova, printre care – termocentralele și cazangeriile, întreprinderile industriale care au mai rămas pe teritoriul țării noastre; transportul rutier, feroviar, aerian, fluvial, mașinile agricole și transportarea transfrontalieră a poluanților. Iar printre poluanții pe care îi respirăm cu toții, cei din țara noastră includ oxizi de carbon, formaldehidă, dioxid de sulf, dioxid de azot și oxizi de azot, pulberi, plumb, benzen, monoxid de carbon, arsen, cadmiu, nichel și benzo(a)piren.

E de la sine înțeles, că în localitățile urbane aerul este mai poluat ca în cele rurale, dat fiind că aici există întreprinderi mari și principalul, în opinia ecologiștilor, - din cauza numărului enorm al mijloacelor de transport, care se face vinovat de poluarea cu gaze (conform Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 70% din populația urbană a planetei respiră aer poluat și doar aproximativ 10% respiră aer, calitatea căruia corespunde standardelor dezvoltate).

În Republica Moldova numărul mijloacelor de transport înregistrate crește de la an la an. Strategia ecologică susține că dacă în a. 2011 erau înregistrate 647 mii de mijloace de transport, atunci în a. 2021 numărul lor a ajuns la 931 de mii. Astfel, dată fiind majorarea numărului mijloacelor de transport, inclusiv vechi (amintim, că din 2021 în RM au fost anulate restricțiile privind vîrsta mașinilor importate și nici măcar nu există standarde minime pentru puritatea gazelor de eșapament de la motoarele cu ardere internă ale mașinilor importate), se înregistrează o creștere a cantității de emisii nocive. Nivelul de poluare a mediului este sporit și de durata lungă de exploatare, și de gradul ridicat de uzură a flotei de transport public, în special de autobuze și microbuze. Iar actualizarea flotei acestor tipuri de transport este o mare problemă pentru operatorii de transport din Moldova, deoarece cere resurse financiare importante. De aceea și operatorii privați, și autoritățile locale achiziționează în UE transportul public, pe care europenii îl scot deja din uz pe motiv că i-a expirat termenul de exploatare și nivelul substanțelor nocive pe care le emit crește. Din păcate, se dovedește că acesta e dăunător pentru europenii bogați, nu și pentru moldovenii săraci.

Mașinile și autobuzele exploatate îndelung, precum și utilizarea combustibililor pe bază de petrol, cauzează, de asemenea, emisii semnificative de gaze cu efect de seră. Experții spun demult, că în Moldova trebuie introduse standarde de mediu pentru vehicule. În țările UE, din a.2008 standardul Euro 5 este obligatoriu pentru toate camioanele, iar pentru autoturisme - din 2009. În prezent, standardele Euro-6 și Euro-7 sunt implementate activ în zona euro. În Rusia și Ucraina, Euro 5 este în vigoare din 2016, da în Moldova nu există standarde.

Sub presiunea partenerilor europeni

În Strategia ecologică pentru anii 2024-2030 se menționează, că rolul sectorului transporturilor în reducerea emisiilor nocive este esențial pentru atenuarea schimbărilor climatice. „Dependența sectorului de combustibilii fosili, în special de combustibili pe bază de petrol, are ca rezultat emisiile dioxidului de carbon (CO2) și a altor gaze cu efect de seră, în atmosferă. Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră din sectorul transporturilor necesită schimbări profunde în planificarea și infrastructura transporturilor, precum și o tranziție la combustibili cu emisii scăzute de carbon. Strategia Energetică a Republicii Moldova-2030 stabilește scopuri privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în sectorul transporturilor”, se arată în document.

Astfel, către a.2030 este prevăzută reducerea emisiei gazelor cu afect de seră în sectorul transporturilor cu 52%. Pentru realizarea acestui indicator este preconizată lansarea producției de bio-motorină și bio-etanol și oferirea acestora pentru a fi utilizate ca combustibil, încurajarea folosirii vehiculelor ecologice curate, popularizarea transportului în comun, precum și a modurilor de transport cu emisii zero (bicicleta, mersul pe jos) .

Autoritățile intenționează să reducă emisiile gazelor cu efect de seră și prin alte metode: reducerea treptată a consumului de hidrofluorocarburi, cu începere din a.2029, pentru a ajunge la 80% către a. 2045 (de la linia de bază), în conformitate cu calendarul de eliminare treptată a HFC prevăzut de Protocolul de la Montreal; revizuirea standardelor de calitate a combustibilului; să aplice o taxă de poluare bazată pe emisiile din activități economice și vehicule; măsuri fiscale care încurajează înlocuirea vehiculelor vechi, cu emisii mari, cu altele noi, cu emisii scăzute.

Strategia prevede, de asemenea, introducerea educației pentru mediu în programul școlar, pentru a ajuta tinerii să înțeleagă importanța problemelor de mediu existente și a încuraja toți cetățenii să acționeze și să ia măsuri de mediu la nivelul comunităților locale. Cum s-a mai spus, cel puțin 70% din emisii provin de la autovehicule, dar Strategia nu spune nimic despre trecerea la standardele EURO 5-EURO 7, iar „partenerii europeni” nu prea insistă asupra acestui lucru – că doar cu vechiturile auto trebuie să se facă ceva...

Se presupune, că acest document de importanță strategică va fi însoțit de programe și planuri mai specifice, conform cărora în țara noastră vor începe să se aplice noi standarde de mediu. Este important ca autoritățile nu doar să elaboreze cadrul legislativ, să scrie strategii, programe și planuri, dar să și implementeze toate acestea în practică. Ce rost au strategiile, adoptate de autoritățile moldovene, dacă ele există doar pe hîrtie, cum a fost în cazul Strategiei ecologice pentru anii 2014-2023 ?

În noua variantă a Strategiei se menționează, că în anii precedenți multe programe și planuri de activitate erau dificil de realizat din cauza problemelor și complicațiilor apărute. Principala problemă - lipsa fondurilor pentru finanțarea măsurilor. Și aici, noua strategie constată necesitatea unor resurse financiare uriașe pentru reducerea emisiilor de poluanți în mediu, deoarece este necesară introducerea sistemelor automate de monitorizare a calității aerului în toată țara, actualizarea echipamentelor, introducerea standardelor europene de mediu și multe altele. O altă dificultate, - de altfel, trăsătura caracteristică a autorităților noastre,- este ambiția acțiunilor planificate. Probleme cu implementarea strategiei anterioare au fost, de asemenea, coordonarea și monitorizarea ineficientă a procesului de implementare de către autoritățile centrale și locale, mediul de afaceri, mediul academic și societatea civilă, precum și lipsa capacității administrative și instituționale în acest domeniu etc.

Sperăm doar, că sub presiunea partenerilor europeni ai actualului guvern și în numele îndeplinirii cerințelor propuse de UE pentru armonizarea obligatorie a legislației naționale cu legislația europeană, precum și cu finanțarea proiectelor și programelor de către străinii donatori, în Republica Moldova treptat lucrurile se vor schimba în bine. Totuși, trebuie să ne bazăm mai mult pe noi înșine și pe conducerea patriotică, care ar putea apărea în țară - cum s-a mai spus, cel puțin 70% din emisii provin de la autovehicule, dar Strategia nu spune nimic despre trecerea la standardele EURO 5-EURO 7, iar „partenerii europeni” nu prea insistă asupra acestui lucru – că doar cu vechiturile auto trebuie să se facă ceva...

Lidia Ceba