Secretele duty free sau ce se ascunde în spatele afacerii lui Șor

Secretele duty free sau ce se ascunde în spatele afacerii lui Șor

Antreprenorul cu reputație dubioasă și, prin cumul, primar de Orhei, Ilan Șor, deține un business în sfera comerțului fără taxe vamale, pentru care, pe diferite căi, inclusiv coruperea evidentă a funcționarilor de rang înalt, a obținut preferințe vaste în Moldova.

Conform informațiilor, în prezent, în republică venitul anual al pieței comerțului fără taxe vamale ajunge la cca 2 miliarde de lei. Interesele lui Șor și ale anturajului său se extind și asupra piețelor din alte țări. De altfel, numărul în creștere al problemelor cu legea, care pe majoritatea partenerilor săi i-a făcut să se distanțeze, nu i-a permis să realizeze multe dintre ideile lui de afaceri.

În același timp, mass-media de peste hotare scrie că businessul din sfera duty free poate fi o metodă de spălare a veniturilor obținute ilegal, precum și de aducere ilegală în țară a mărfurilor străine scutite de taxe vamale.

Confruntări pe piața duty free

Ilan Șor, condamnat de prima instanță la 7 ani de pușcărie într-un dosar penal ce ține de ”furtul secolului”, susține că își investește, practic, întregul venit în proiecte sociale. Și are venituri declarate foarte modeste. Experții menționează nerespectarea principiilor etice și lipsa totală de transparență în ce privește originea resurselor financiare folosite pentru proiectele sociale. Pe acest fondal, în Moldova și peste hotarele ei apar tot mai multe întrebări față de Ilan Șor – figurantul-cheie în dosarul penal privind furtul multor milioane, dar și față de originea mijloacelor financiare pe care acesta le cheltuiește.

Cea mai mare parte a problemelor financiare se rezolvă prin companiile comerciale subordonate lui Șor, inclusiv „Dufremol”, cel mai mare operator duty free din țara noastră. În ultimii ani, businessul lui Șor în domeniul comerțului fără taxe s-a pomenit de mai multe ori în epicentrul unor scandaluri ce țin nemijlocit de corupție, escrocherii financiare și scheme ilegale.

La timpul lor, afacerile lui Șor au obținut pe căi dubioase condiţii preferenţiale vaste în Moldova, în timp ce cetățenii simpli erau nevoiți să achite litigiile acestuia cu concurentul din domeniul duty free. Numai procedurile judiciare cu proprietarul firmei „Le Bridge Corporation Limited”, omul de afaceri francez Frank Charles Arif, la Centrul Internaţional pentru Reglementarea Litigiilor Investiţionale (ICSID) i-au costat pe contribuabili peste 1,2 milioane de dolari. Cca un milion a încasat compania juridică străină, o sumă mare a mers pentru acoperirea cheltuielilor pentru procedurile de arbitraj, alte 160 de mii de dolari, pentru achitarea serviciilor companiei de audit Credibility International, care a efectuat expertiza financiar-economică repetată a pretențiilor reclamantului. În plus, prin decizia unei instanțe internaționale, au fost achitați 35,1 mil. lei în favoarea „Le Bridge Corporation Limited”, despăgubiri pentru anularea dreptului companiei la comerțul fără taxe vamale.

Moldova a aderat la Conventia privind reglementarea litigiilor investiţionale între state şi persoanele fizice şi juridice ale altor state în august 1992, în mai bine de două decenii acest litigiu a fost primul, pe care l-a examinat Curtea de arbitraj a Băncii Mondiale. În pofida celor 1,2 mil. dolari, cheltuiți de stat, decizia a fost pronunțată în favoarea businessmanului francez, a cărui revendicare viza protejarea investițiilor făcute în magazinele duty free în anii 2008-2011. Compania „Le Bridge” a fost recunoscută învingătoare la concursul organizat de Ministerul Economiei pentru dreptul de a construi o rețea de magazine duty free. Un alt participant la concurs, compania „Dufremol”, a atacat această decizie la Curtea de Apel și a cerut anularea ei pe motiv că „Le Bridge” nu avea experiența necesară și nu corespundea unor criterii.

Mită în sumă de 500 de mii de dolari pentru preferințe exclusive

Acțiunea a fost admisă și susținută de Curtea de Apel și la instanțele de recurs. Pentru perioada dezbaterilor judiciare magazinele „Le Bridge” au fost închise, iar cel din Aeroportul Chișinău a rămas sigilat pentru mult timp. Arbitrajul internațional a obligat autoritățile moldovene să ramburseze reclamantului investițiile făcute. Prima opțiune presupunea returnarea magazinului de la Aeroport și achitarea a cca 3 milioane de lei. A doua opțiune se limita la o despăgubire de aproximativ 35,1 milioane de lei.

Potrivit unui fost angajat al Ministerului Justiției, inițial conducerea acestuia negocia pe marginea primei opțiuni, care pentru buget ar fi fost o povară mai mică. Însă ulterior, fără nicio explicație, a fost preferată varianta a doua, conform căreia toate pretențiile investitorului francez trebuiau acoperite din contul bugetului. Compania „Dufremol” nu numai că și-a păstrat unitățile comerciale de la frontiere, dar a obținut și cca 500 m.p. în Aeroportul Chișinău, pentru a organiza comerțul fără taxe vamale. În decembrie 2015, după reconstrucție, suprafața magazinului renovat cu zona de comerț transversală (inter-funcțională), care era de cca 1000 m.p.

„Autoritățile au cheltuit, în total, mai multe milioane de dolari din buget, inclusiv pentru procesul judiciar internațional pierdut, menționează interlocutorul nostru. Scenariul era previzibil, deoarece acordurile internaționale privind protecția reciprocă a investițiilor stipulează reguli clare în relațiile stat-business. Moldova nu întotdeauna este gata să respecte aceste reguli, chiar dacă a aderat la aceste acorduri. În cazul „Dufremol”, cum s-a văzut ulterior, de vină a fost factorul politic și cel de corupție. Interese concrete erau promovate la nivel național prin metode nu tocmai legale.”

Despre cele petrecute ”în spatele cortinei” dezbaterilor judiciare privind piața duty free s-a aflat din mărturiile lui Ilan Șor date procurorilor împotriva ex-premierului Vlad Filat. „În anul 2010, compania mea „Dufremol” se judeca cu „Le Bridge” în problema anulării drepturilor exclusive ale companiei „Le Bridge” de a organiza comerțul fără taxe vamale în zonele duty free la toate frontierele Moldovei», a relatat Șor în timpul audierilor. Potrivit lui, prim-ministrul Filat personal a făcut presiuni asupra tribunalului economic și concret asupra președintelui acestuia, pentru ca decizia să fie pronunțată în favoarea companiei „Le Bridge”.

Şor a anunțat organele de drept că i-a oferit fostului șef al Guvernului mită în sumă de 500 de mii de dolari, pentru a influența decizia instanței în litigiul companiilor care administrau magazinele duty free. În denunțul său Șor a recunoscut că, între anii 2010 și 2015, i-a transmis lui Filat mită de 250 de milioane de dolari, sumă ce include și plocoanele pentru activitatea fără piedici a companiei „Dufremol”.

Ținînd cont de mărturiile lui Șor, putem presupune prin ce metode a obținut el alte privilegii pentru afacerile sale. Să zicem, unitățile comerciale duty free, de regulă, se află la ieșirea din țară, în timp ce trei magazine „Dufremol” le găsim la punctele de trecere Leușeni și Criva la intrarea pe teritoriul Moldovei, precum și în sala de așteptare din Aeroportul Internațional Chișinău. Un alt magazin ”pentru diplomați” este amplasat în hotelul „Jolly Alon” din capitală. Doar acum, peste mulți ani, politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2018 a pus problema ridicării indulgențelor fiscale și vamale pentru magazinele duty-free situate pe teritoriul sau la intrarea în țară.

Mai apare o întrebare: este legitim businessul care a obținut pe căi ilegale posibilitatea de a exista?

„Îi corupe pe toți pe care îi vede”

Astăzi magazine ale companiei „Dufremol” avem la hotarele Moldovei cu România și Ucraina, precum și la Aeroportul Chișinău. Potrivit vameșilor, acum un an „Dufremol” avea la punctele de frontieră ale Moldovei 12 magazine. În plus, pînă nu demult reprezentanțele „Dufremol” au activat în Kîrgîzstan. Compania lui Șor avea planuri mărețe de cucerire a pieței duty free din Rusia, însă acolo metodele practicate de el au suferit eșec. Acum cîţiva ani, lui Șor i-a fost interzisă intrarea în Rusia, el fiind declarat persoană ce prezintă pericol pentru securitatea națională. Publicația „Коммерсантъ” a informat, cu trimitere la surse din Guvernul Rusiei, că interdicția ține de faptul că afaceristul ”îi corupe pe toți pe care îi vede”.

Se știe că Șor îl cunoaște pe fostul asistent al președintelui rus Vladimir Kojin, pe un șir de oficiali din organele vamale și alte structuri de stat. Printre aceștia figurează și fostul șef al Serviciului Vamal Federal Andrei Belianinov. Numele lui Șor a apărut în contextul investigării în Rusia a cauzelor penale privind contrabanda și alte fapte cu participarea lui Belianinov însuși, dar și a acolitului său, afaceristul Serghei Lobanov, șef al grupului de companii „Арсенал”. Reprezentanții cercurilor de afaceri adesea apelau la serviciile lui de lobby în probleme ce țin de autoritățile vamale și de asigurarea schemelor de import și export a unor mărfuri. Organele de drept din Rusia investighează implicarea lui într-un șir de scheme criminale ce țin de afacerile vamale, aducerea ilegală a bunurilor în țară și contrabanda cu alcool de colecție.

Cu ajutorul partenerilor ruși, Șor intenționa să-și dezvolte în continuare afacerile în sfera comerțului fără taxe vamale în Rusia. Pentru aceasta fostul vameș-șef al Rusiei Andrei Belianinov a venit, acum cîţiva ani, cu ideea de a acorda societăților comerciale terenuri situate pe teritoriul Federației Ruse și adiacente punctelor de trecere a frontierei internaționale. Șor și Lobanov intenționau să construiască pe aceste terenuri 45 de magazine duty free. Inițiativa lor nu a fost susținută de Guvernul FR, dar încercările de a-și extinde prezența pe piața locală nu au încetat.

Cu susținerea protectorilor săi, Șor intenționa să deschidă la Moscova un magazin elitar de comerț duty free pentru diplomații străini, reprezentanții organizațiilor internaționale și membrii familiilor lor. Andrei Belianinov ca lobbist principal, a apelat la ministrul rus de externe Serghei Lavrov, cu cererea de a examina posibilitatea participării la acest proiect a ministerului pe care îl conduce, ca organism de supraveghere. Presa a intrat în posesia scrisorii lui Lavrov către premierul FR, Dmitri Medvedev, privind necesitatea deschiderii unui asemenea magazin. Administrarea lui urma să aparțină companiei „Moldklassika International”, înregistrată în Moldova și care aparținea lui Ilan Șor. Însă dezvăluirile de corupție, care au urmat una după alta, nu i-au permis lui Șor și partenerilor săi să realizeze acel proiect.

„Legături defăimătoare”

Cea mai mare parte a proiectelor comune ale lui Șor cu partenerii externi au fost așa sau altfel legate de businessul vamal. Conform mass-mediei din Rusia, anume Andrei Belianinov l-a ajutat pe Șor la deschiderea magazinului duty free din Kîrgîzstan, la Aeroporturile Bişkek și Osh. Deschiderea a avut loc în anul 2014, în timp ce din cele trei bănci moldovenești era scos miliardul de dolari. Numai la Aeroportul „Manas” din Bişkek magazinele duty free au ocupat o suprafață de cca 2000 m.p.

Presa locală scria despre acest proiect ca despre o afacere comună a lui Şor și a acoliţilor ex-președintelui kîrgîz Almazbek Atambaev. Ilan Șor intenționa să mai deschidă încă șase magazine duty free în această țară, însă numărul în creștere al problemelor cu legea, care i-a făcut să se distanțeze pe majoritatea partenerilor săi, nu i-a permis să realizeze această idee de afaceri. Pentru Almazbek Atambaev „legăturile defăimătoare” сu Șor s-au soldat cu învinuiri de acțiuni ilegale și discreditare a țării la nivel mondial.

La începutul anului 2017, Ilan Șor a transmis magazinele duty-free din Kîrgîizstan unei companii rusești, care aparține unor oameni de afaceri originari din Chișinău. Formal, ele aparțin companiei „Dutyfree mall kg”, al cărei coproprietar este compania moldovenească „D.F.I.” SRL. Potrivit „Rise Moldova”, unicul ei fondator și director a fost ex-șeful Serviciului Vamal din Moldova Viorel Melnic, după care compania a trecut în proprietatea „Dufremol”. Magazinele duty-free din Kîrgîzstan au fost procurate la prețul de 68,5 mii de euro de Compania rusă „Absoliut”, fondată la Moscova de cetățenii Moldovei Alexandru Baleakin și Alexandru Vîlcu. Tatăl celui din urmă, Nicolae Vîlcu, a fost șeful Serviciului Vamal din Moldova.

Societatea civilă, mass-media și un șir de politicieni din Kîrgîzstan se întreabă: de ce afaceristul din Moldova, învinuit de escrocherii financiare de milioane, nu a încercat să deschidă afaceri în unele aeroporturi mari din lume, care deservesc milioane de oameni, dar a venit în micuțul Aeroport Bişkek cu un flux de pasageri mic, pentru a deschide acolo un magazin enorm pe o suprafață de 2000 m.p.? Portalul Gezitter.org scrie că acest business poate fi una dintre metodele de spălare a veniturilor ilicite, dar și a livrărilor ilegale de mărfuri fără taxe vamale pe piața kîrgîză. Și în Moldova, în privința lui Şor au existat suspiciuni de utilizare a schemelor ilegale de circulație a mărfurilor.

Ion Munteanu

 

 

 

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load