Secretele duty free sau Ce se ascunde în spatele businessului lui Șor

Secretele duty free sau Ce se ascunde în spatele businessului lui Șor

Antreprenorul cu reputație dubioasă și, prin cumul, primarul de Orhei, Ilan Șor, deține un business în sfera comerțului fără taxe vamale, pentru care pe diferite căi, inclusiv coruperea evidentă a funcționarilor de rang înalt, a obținut preferințe vaste în Moldova.

Conform informațiilor, în prezent, în republică venitul anual al pieței comerțului fără taxe vamale ajunge la cca două miliarde de lei. Interesele lui Șorși a anturajului săuse extind și asupra piețelor din alte țări. De altfel, numărul în creștere alproblemelor cu legea,care pe majoritatea partenerilor săi i-afăcutsă se distanțeze, nu i-a permis să realizeze multe dintre ideile sale de afaceri.

În același timp, mass-media de peste hotare scrie că businessul din sferaduty free poate fi o metodă de spălare a veniturilor obținute ilegal, precum și de aducere ilegală în țară a mărfurilorstrăine scutite de taxe vamale.

Confruntări pe piața duty free

Ilan Șor, condamnat de prima instanță la 7 ani de pușcăriepe o cauză penală, ce ține de ”furtul secolului”, susține că își investește, practic, întregul venit în proiecte sociale.Și are veniturideclarate foarte modeste. Experțiimenționează nerespectarea principiilor etice și lipsa totală de transparențăîn ce privește originea resurselor financiare folositepentru proiectele sociale.Pe acest fondal, în Moldova și peste hotarele eiapar tot mai multe întrebări față de Ilan Șor – figurantul-cheie în dosarul penal privind furtul multor milioane, dar și față de origineamijloacelor financiare, pe care acestale cheltuiește.

Cea mai mare parte a problemelor financiare se rezolvă princompaniile comerciale subordonate lui Șor, inclusiv„Dufremol”, cel mai mare operator duty free din țara noastră. În ultimii ani, businessul lui Șor în domeniul comerțului fără taxe s-a pomenit de mai multe ori în epicentrul unor scandaluri, ce țin nemijlocit de comportamentulde corupție, escrocherii financiare și scheme ilegale.

La timpul său, afacerile lui Șor au obținut pe căi dubioase condiţiipreferenţialevaste în Moldova,în timp ce cetățenii simpli erau nevoiți să achitelitigiile acestuia cu concurentul din domeniulduty free.Numai procedurile judiciare cu proprietarul firmei „Le Bridge Corporation Limited”, omul de afaceri francez Frank Charles Arif, la Centrul Internaţional pentru Reglementarea Litigiilor Investiţionale (ICSID) i-au costat pe contribuabili peste1,2 mil. de dolari. Cca un milion a încasatcompania juridică străină, o sumă marea mers pentru acoperirea cheltuielilorpentru procedurile de arbitraj, alte 160 mii de dolari pentru achitarea serviciilor companiei de auditCredibility International, care a efectuat expertiza financiar-economică repetată a pretențiilor reclamantului. În plus, prin decizia unei instanțe internaționale, au fost achitați35,1 mil.leiîn favoarea „Le Bridge Corporation Limited”, despăgubiri pentruanularea dreptului companiei la comerțul fără taxe vamale.

Moldova a aderat la Conventia privind reglementarea litigiilor investiţionale între state şi persoanele fizice şi juridice ale altor stateîn august 1992, în mai bine de două decenii acest litigiu a fost primul, pe care l-a examinatinstanța de arbitraj a Băncii Mondiale.În pofida celor 1,2 mil. dolari, cheltuiți de stat, decizia a fost pronunțată în favoareabusinessmanului francez, a cărui revendicare viza protejarea investițiilor făcute în magazinele duty free în anii 2008-2011. Compania„Le Bridge” a fost recunoscută învingătoare la concursul organizatde Ministerul Economiei pentru dreptul de a construi o rețea de magazine duty free. Un alt participant la concurs, compania „Dufremol” a atacat această decizie la Curtea de Apelși a cerut anularea ei pe motiv că „Le Bridge” nu avea experiența necesară șinu corespundeaunor criterii.

Mită în sumă de $500 mii pentru preferințele exclusive

Acțiunea a fost admisă și susținută de Curtea de Apel și lainstanțele de recurs. Pentru perioadadezbaterilor judiciare magazinele „Le Bridge”au fost închise, iar cel din Aeroportul Chișinău a rămas sigilat pentru mult timp.Arbitrajul internațional a obligat autoritățile moldovene să ramburseze reclamantului investițiile făcute. Prima opțiune presupunea returnarea magazinului din aeroport și achitarea a cca 3 milioane de lei. A doua opțiune se limitata la o despăgubire de aproximativ 35,1 milioane de lei.

Din spusele unui fost angajat al Ministerului Justiției,inițial conducerea acestuia negocia pe marginea primei opțiuni, care pentru buget ar fi fost o povară mai mică. Însă ulterior, fără careva explicații,a fost preferată varianta a doua, conform căreia toate pretențiile investitorului francez trebuiau acoperite din contul bugetului. Compania „Dufremol” nu numai că și-a păstrat unitățile comerciale de la frontiere,dar a mai obținut și cca 500 m.p. în Aeroportul Chișinău, pentru a organiza comerțul fără taxe vamale. În decembrie2015, după reconstrucție,suprafața magazinului renovatcu zona de comerț transversală (inter-funcțională), care era de cca 1000 m.p.

«Autoritățile au cheltuit, în total,mai multe milioane de dolari din buget, inclusiv pentru procesul judiciar internațional pierdut, - menționează interlocutorul nostru .-Scenariul era previzibil, deoareceacordurile internaționale privind protecția reciprocă a investițiilorstipulează reguliclare în relațiile stat-business. Moldova nu întotdeauna este gata să respecte aceste reguli, chiar dacă a aderat la aceste acorduri. În cazul„Dufremol”, cum s-a văzut ulterior,de vină a fost factorul politic și cel de corupție. Interese concrete erau promovate la nivel național prin metode nu tocmai legale».

Despre cele petrecute ”în spatele cortinei” dezbaterilor judiciare privind piața duty free, a devenit cunoscut din mărturiile lui Ilan Șor, date procurorilor împotriva ex-premierului Vlad Filat.«În anul2010 compania mea „Dufremol” se judeca cu„Le Bridge” în problema anulării drepturilor exclusive ale companiei„Le Bridge”de a organiza comerțul fără taxe vamale în zoneleduty free la toate frontierele Moldovei», a relatat Șor în timpul audierilor. Potrivit lui, prim-ministrul Filat personal a făcut presiuni asupratribunalului economic și concret asupra președintelui acestuia, pentru ca decizia să fie pronunțată în favoarea„Le Bridge”.

Şor a anunțat organele de drept, că a oferitfostului șef al Guvernului mităîn sumăde 500 mii dolari, pentru a influența decizia instanței în litigiul companiilor, care administrau magazineleduty free.În denunțul său Șor a recunoscut că între anii2010-2015 i-a transmislui Filat mită de 250 mil. dolari, sumăcare include și plocoanele pentru activitatea fără piedici a companiei„Dufremol”.

Reieșind din mărturiile lui Șor,putem presupune prin ce metode a obținut el alte privilegii pentru afacerile sale. Să zicem, unitățile comerciale duty free, de regulă, se află la ieșirea din țară, în timp ce trei magazine„Dufremol” le găsim la punctele de trecere Leușeni și Criva la intrarea pe teritoriul Moldovei, precum și în sala de așteptare din Aeroportul Internațional Chișinău. Un alt magazin ”pentru diplomați” este amplasat în hotelul„Jolly Alon” din capitală. Doar acum, peste mulți ani, politica bugetar-fiscală și vamală pentru anul 2018, a pus problema ridicării indulgențelor fiscale și vamale pentru magazinele duty-free, situate pe teritoriul sau la intrarea în țară.

Mai apare o întrebare: este legitim businessul, care a obținut pe căi ilegaleposibilitatea dea exista?

«Îi corupe pe toți acei, pe care îi vede»

Astăzi magazine ale companiei „Dufremol”avem la hotarele Moldovei cu România și Ucraina, precum și la Aeroportul Chișinău.Potrivit vameșilor, acum un an „Dufremol” avea la punctele de frontieră ale Moldovei12 magazine. Plus la acestea, pînă nu demult reprezentanțele „Dufremol”au activat în Kîrgîzstan. Compania lui Șor avea planuri mărețe de cucerire a pieței duty free din Rusia, însă acolometodele practicate de el au suferit eșec. Acum cîţiva ani, lui Șor i-a fost interzisă intrarea în Rusia, fiind declaratpersoană, care prezintă pericol pentru securitatea națională. Publicația «Коммерсантъ» a informat, cu trimitere la surse din Guvernul Rusieică interdicția ține de faptul că afaceristul ”îi corupe pe toți acei,pe care îi vede».

Se știe că Șor îl cunoaște pe ex-asistentul președintelui rus Vladimir Cojin, pe un șir de oficiali din organele vamale și alte structuri de stat. Printre aceștia, fostul șef al Serviciului Vamal Federal Andrei Belianinov. Numele lui Șora apărut în contextul investigării în Rusia, acauzelor penale privind contrabanda și alte fapte cu participarea lui Belianinov însuși, dar și a acolitului său, afaceristul Serghei Lobanov, șef al grupului de companii«Арсенал».Reprezentanții cercurilor de afaceri adeseaapelau la serviciile lui de lobby în probleme, ce țin de autoritățile vamale și de asigurarea schemelor de import și export a unor mărfuri.Organele de drept din Rusia investighează implicarea lui într-un șir de scheme criminale, ce țin de afacerile vamale, aducereailegală abunurilor în țară și contrabanda cu alcool de elită.

Cu ajutorul partenerilor ruși, Șor intenționa să-și dezvolte în continuare afacerile în sfera comerțului fără taxe vamale în Rusia. Pentru aceasta fostulvameș-șef al Rusiei Andrei Belianinov a venit, acum cîţiva ani, cu ideea de a leacorda societăților comerciale terenuri situate pe teritoriul Federației Ruse și adiacente punctelor de trecere a frontierei internaționale.Șor și Lobanovintenționau să construiască pe aceste terenuri45 de magazineduty free. Inițiativa lor nu a fost susținută de Guvernul FR, dar încercările de a-și extinde prezența pe piața locală nu au încetat.

Cu susținerea protectorilor săi, Șor intenționasă deschidă la Moscovaun magazin elitar de comerț duty freepentru diplomații străini, reprezentanțiiorganizațiilor internaționale și membrii familiilor lor. Andrei Belianinov ca lobbist principal, a apelat la ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, cu cererea de a examina posibilitatea participării ministerului la acest proiect ca organism de supraveghere. Presa a intrat în posesia scrisorii lui Lavrov către premierul FR Dmitri Medvedev privind necesitatea deschiderii unui asemenea magazin. Administrarea lui urma să aparțină companiei„Moldklassika International”, înregistrată în Moldova și care aparținea lui Ilan Șor. Însă dezvăluirile de corupție, care au urmat una după alta nu i-au permis lui Șor și partenerilor săi să realizeze acel proiect.

«Legături defăimătoare»

Cea mai mare parte a proiectelor comune ale lui Șor cu partenerii externi au fost așa sau altfel legate de businessul vamal.Conform mass-media din Rusia,anume Andrei Belianinovl-a ajutat pe Șor la deschidereamagazinului duty freedin Kîrgîzstan, la AeroporturileBişkek și Osh.Deschiderea a avut loc în anul 2014, în timp ce din cele trei bănci moldovenești erascos miliardul de dolari. Numai la Aeroportul ”Manas” din Bişkek magazineleduty free au ocupat o suprafață de cca 2000 m.p.

Presa locală scria despre acest proiect ca despre o afacere comună a lui Şor și acoliţii ex-președintelui kîrgîzAlmazbekAtambaev. Ilan Șor intenționa să mai deschidăîncă șase magazine duty free în această țară, însă numărul în creștere alproblemelor cu legea,care i-afăcutsă se distanțezepe majoritatea partenerilor săi, nu i-a permis să realizeze această idee de afaceri. PentruAlmazbek Atambaev«legăturile defăimătoare» сu Șor s-au soldat cu învinuiri de acțiuni ilegale și discreditare a țării la nivel mondial.

La începutul anului 2017 Ilan Șor a transmis magazineleduty-free din Kîrgîizstan unei companii rusești, care aparține unor oameni de afaceri, originari dinChișinău. Formal, ele aparțin companiei„Dutyfree mall kg”, coproprietarul căreia este compania moldovenească„D.F.I.” SRL. Potrivit„Rise Moldova”, unicul ei fondator și director a fost ex-șeful Serviciului vamal din Moldova Viorel Melnic, după care compania a trecut în proprietatea „Dufremol”. Magazinele duty-free din Kîrgîzstan au fost procurate la prețul de68,5 mii euro de Compania rusă„Absoliut”, fondată la Moscova de cetățenii Moldovei Alexandru Baleakin și Alexandru Vîlcu. Tatăl celui din urmă, Nicolai Vîlcu, a fost șeful Serviciului Vamal din Moldova.

Societatea civilă, mass-media și un șir de politicieni din Kîrgîzstan se întreabă: de ce afaceristul din Moldova, învinuitde escrocherii financiare de milioane, nu a încercat să deschidă afaceriîn careva aeroporturi mari din lume, care deservesc milioane de oameni,dar a venit în micuțul Aeroport Bişkek cu un flux de pasageri mic, pentru a deschide acolo un magazin enorm pe o suprafață de 2000 m.p.? PortalulGezitter.org scrie că acest business poate fi una din metodele de spălare a veniturilor ilicite, dar și a livrărilor ilegale de mărfuri fără taxe vamale pe piața kîrgîză.Și în Moldova, la adresa lui Şornu numai odată au fost sonorizate suspiciunide utilizare a schemelor gri de circulație a mărfurilor.

Ion Munteanu

 

 

 

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Sondaj Toate

load