X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Rezultat inițial (partea 2)

19 sep. 2018,, 18:08   Societate
9314 3

Despre faptul că în ultimii ani emigrarea din Moldova a luat proporții alarmante se vorbește la toate nivelurile, de la mass-media la politicieni și experți. Însă cine pleacă, unde anume, de ce și care pot fi urmările acestui proces? Această situație a fost analizată de jurnaliștii portalului Noi.md.

(Continuare. Prima parte)

Locul nu poate fi gol?

Analiștii străini consideră că numărul emigranților economici din Moldova în Rusia și UE poate doar să crească. Rusia, ca și UE, va asimila cu succes aceste fluxuri. Astăzi ele nu prezintă un pericol nici pentru piața muncii din Rusia și UE, nici pentru securitate în general. Mai mult, grație regimului fără vize oferit Moldovei, dar și procedurii simplificate de obținere a cetățeniei române, țări precum Polonia, România, Bulgaria și un șir de alte țări își rezolvă problemele deficitului forței de muncă. Le convine tuturor, cu excepția Moldovei, care, în opinia unor observatori, riscă să asimileze în viitorul apropiat fluxurile de refugiați din Africa și Orientul Apropiat.

Acest punct de vedere se bazează pe faptul că recent comisarul european pentru probleme de migrație, referindu-se la problema fluxului de imigranți în UE, a subliniat că ar fi corect ca țările care au semnat Acordul de asociere să participe la rezolvarea problemelor UE – dacă doresc să devină membri UE cu drepturi depline.


Există temerea că, dacă Bruxellesul va dori cu adevărat să implice țările care au semnat Acordul de asociere cu UE în soluționarea crizei migrației, o va face selectiv. Adică îi va lăsa pe teritoriul său pe imigranții culți, calificați, care respectă legea, expediind în alte țări persoanele cu necesități speciale, slăbite, bolnave, care promovează islamul radical, dar și pe cei care anterior au comis diverse infracțiuni pe teritoriul UE.

În plus, Moldova dispune de soluri fertile, capabile să-i ”hrănească” pe imigranți, și de sate pustii cu casele bătute în cuie, din cauza migrației economice a populației.

Dar există și opinia că Moldova nu va fi afectată de criza migrației, care a cuprins Europa. Unu – pentru că Moldova este un membru asociat, nu plenipotențiar al UE, de aceea chestiunea cotării și cazării obligatorii a refugiaților nu o privește.

Doi. În viziunea imigranților, Moldova nu este la fel de atrăgătoare ca UE sau SUA. Indemnizația de cca 30 de euro pentru refugiați și persoanele care beneficiază de protecție umanitară, nu se compară cu indemnizația de cca 1000 euro/lună (fără înlesnirile sociale) dintr-un șir de țări UE sau cu indemnizația de 400-600 de euro, plus pachetul social. Toți imigranții care au stat în Germania mai mult de 15 luni pot beneficia de asigurare medicală obligatorie. Iar statutul de refugiat le permite să nu achite cotizațiile obligatorii pentru asigurarea medicală.

De altfel, dacă va fi nevoie, Bruxelles-ul nu va stopa statutul asociativ al Moldovei. Moldova a semnat Acordul de asociere, conform căruia numărul obligațiilor sale îl depășește mult pe cel al drepturilor. De aceea, dacă la Bruxelles-ul se va decide că Moldova trebuie să împartă cu UE povara migrației, Chișinăul va fi nevoit să o facă cu sau fără voia sa.

Spre deosebire de acei locuitori ai Africii de Nord și Orientului Apropiat care încearcă să ajungă pe țărmurile Europei de Sud cu orice preț sau de sirienii care fug din țara lor în UE și Turcia din cauza instabilității politice, azil politic în Moldova cer, în fond, cetățenii culți ai statelor arabe. Care stau bine pe picioare și anterior au învățat în universitățile din Moldova. Este vorba despre un cu totul alt nivel de cultură și integrare în societate. Practic, ei cunosc cu toții limba rusă sau moldovenească.

Ca între vecini

Imigrația din Ucraina în Moldova. În anii 2014-2015 numărul imigranților din Ucraina în Moldova s-a mărit. În plus, în această perioadă au avut loc multe cazuri de reunire a familiilor moldo-ucrainene pe teritoriul Republicii Moldova. Conform datelor Organizației Internaționale pentru Migrație, Ucraina deținea 32,4% din numărul total de cetățeni străini domiciliați în Republica Moldova. În ultimii doi ani această cifră scade.

Dacă pînă în 2014 pentru conaționalii noștri călătoriile prin Ucraina erau un lucru obișnuit, relativ sigur și foarte frecvent, după acest an se observă dificultăți pentru cetățeniide pe ambele maluri ale Nistrului. Să zicem, la trecerea frontierei moldo-ucrainene în baza pașapoartelor rusești (partea ucraineană a introdus interdicții pentru bărbații de 16-60 de ani), la accesul pe peninsula Crimeea pe cale terestră, la prestarea serviciilor consulare moldovenești cetățenilor Moldovei aflați în Crimeea, la înregistrarea sau confirmarea de către autoritățile ruse a drepturilor de proprietate asupra bunurilor privatizate pe teritoriul peninsulei Crimeea înainte de 2014.

Pîrghia rusească…

Pentru Moldova migrația este un factor economic foarte important. Cum îl folosește Rusia/UE pentru a influența treburile interne ale Moldovei?

Cum s-a mai spus, cea mai mare parte a emigranților de muncă se află în Rusia, ceilalți s-au instalat cu traiul în special în țările UE (Italia, Portugalia, Grecia, Spania, Franța etc.). Societatea este divizată în două tabere, la fel ca autoritățile în ajunul alegerilor parlamentare.

Particularitatea Moldovei constă în faptul că ea este amplasată la hotarul celor două sisteme geopolitice – UE și CSI. Ambele funcționează în condițiile atragerii active a imigranților din alte țări în scopul satisfacerii propriilor necesități în privința forței de muncă, dar și pentru consolidarea potențialului demografic. Mecanismele de intrare în țară, de documentare, cerințele față de imigranți, posibilitățile de angajare și multe altele diferă substanțial în cele două sisteme.

Rusia dispune de un întreg spectru de pîrghii prin care influențează treburile interne ale Moldovei. Le vom numi pe cele de bază.

Amnistierea temporară a imigranților moldoveni care au interdicție de intrare în Rusia. Cea mai recentă amnistiere a avut loc în primăvara lui 2017, în urma decretului președintelui rus și la rugămintea președintelui moldovean, Igor Dodon. A fost un caz fără precedent de amnistiere a imigranților pe teritoriul Rusiei, care s-ar fi soldat pentru Rusia cu consecințe pe termen lung, întrucît și multe alte țări au început să ceară același lucru.

Permisiunea de intrare în Rusia prin Belarus. Cetățenii moldoveni se plîng de faptul că angajații Serviciului de frontieră al SFS al Federației Ruse le-au interzis intrarea în Rusia din Republica Belarus și i-au redirecționat spre punctele internaționale de control. În conformitate cu art.2 al Acordului dintre guvernele Republicii Moldova și Federației Ruse privind călătoriile fără vize ale cetățenilor RM și FR, semnat la 30 noiembrie 2000 la Moscova, intrarea și ieșirea cetățenilor celor două țări se face prin punctele de control deschise pentru traficul internațional. Cetățenii Moldovei de pe ambele maluri ale Nistrului înțeleg că între Rusia și Belarus nu există puncte internaționale de control și că interdicția de a călători pentru cetățenii moldoveni nu este justificată juridic. Și continuă să spere că problema va fi soluționată în cel mai scurt timp.

Atenuarea Codului administrativ al Rusiei, întrucît, pentru două încălcări administrative, cetățenilor Moldovei le este interzisă intrarea în Rusia (două încălcări administrative constituie o bază pentru interdicție).

Păstrarea dreptului la cetățenie dublă la obținerea cetățeniei Federației Ruse. Rusia poate modifica legislația în vigoare prin simplificarea obținerii cetățeniei ruse, și poate păstra dreptul la cetățenia dublă sau multiplă vorbitorilor de limbă rusă, fără a cere ca ei să renunțe la cetățenia Republicii Moldova.

Permisiunea de a deschide un consulat general la Sankt-Petersburg, fără a insista pe principiul reciprocității, dat fiind că un număr mare de cetățeni moldoveni simt necesitatea deschiderii unei reprezentanțe diplomatice a RM în capitala nordică, precum și a deschiderii consulatelor moldovenești în Ural și Siberia.

Anularea patentelor de muncă în Rusia pentru cetățenii RM, la fel ca pentru cetățenii Kîrgîzstanului, care, pentru a munci în Rusia, nu au nevoie de patentă.

Chiar dacă presupunem că vor fi create în mod artificial condiții obligatorii de reîntoarcere a emigranților moldoveni, trebuie să recunoaștem că Moldova nu va fi gata să primească circa un milion de cetățeni ai săi. În acest caz statul nu le va putea asigura un nivel de trai decent nici celor reveniți, nici celor care s-au aflat mereu în țară. Revenirea emigranților în Patrie amenință Moldova cu prăbușirea totală a economiei, care și fără asta abia mai suflă. Pentru Moldova problema migrației este una dificilă și ambiguă. Pe de o parte, țara trebuie să reîntoarcă cetățenii și să le asigure condiții de trai decente. Pe de alta – nu a fost soluționată problema sărăcirii populație rămase. Țara nu este gata să-i primească pe repatriați.

… și regulile europene

UE utilizează regimul fără vize. Unul dintre pîrghiile cele mai importante de influență ale UE este regimul fără vize. Cetățenii Moldovei au posibilitatea să călătorească fără vize în țările UE din 25 aprilie 2014.

La 25 aprilie curent, adică exact peste patru ani de la anularea regimului de vize pentru Moldova, Comitetul reprezentanților permanenți ai statelor-membre UE a luat o decizie care modifică substanțial regulile de intrare în zona Schengen pentru Moldova și alte țări, care au semnat cu Bruxelles-ul acorduri de asociere. În 2020, în UE va intra în vigoare „Sistemul de autorizare a intrării în Europa” — ETIAS.

Noutățile se referă nu doar la țara noastră – în total există 62 de țări care nu intră în UE, dar ai căror cetățeni nu au nevoie de vize. Autorii lor explică necesitatea de a îmbunătăți mecanismele de control și gestionare a fluxurilor de cetățeni care traversează frontiera UE prin problemele de securitate, apărute recent și care țin de terorism și de criza imigranților. UE tinde să facă cît se poate de sigure orice călătorii în interiorul granițelor sale.

În cadrul ETIAS fiecare solicitant va fi supus unui control de securitate, fapt ce va face posibil să se determine dacă îi poate fi permisă intrarea într-o țară Schengen. Cetățenii de pe ambele maluri ale Nistrului vor fi nevoiți să completeze o cerere care va conține date biografice (nume, prenume, numele la naștere, data și locul nașterii), informații privind cetățenia, adresa, adresa poștei electronice, numărul de telefon, studiile și experiența de muncă, prima țară UE pe care vrea să o viziteze solicitantul. Va trebui să mai facă publice și alte date biografice, să răspundă la întrebări selective privind starea de sănătate; călătoriile întreprinse în țări unde au loc războaie sau în țări din care au fost deportați; țările care le-au refuzat intrarea, precum și antecedentele penale. Membrii familiilor cetățenilor UE din alte țări vor trebui să prezinte dovezi privind relațiile, permisul de ședere și alte informații biografice.

După care vor trebui să achite taxa de 7 euro, să expedieze forma pe adresa electronică și să aștepte răspunsul. Poate dura de la cîteva minute la două săptămîni. În cazul unui refuz, autorii promit să anunțe cauza lui. În caz de aprobare, autorizația ETIASpoate fi eliberată pentru o perioadă de trei ani.

O temă aparte este activitatea Departamentului Politici pentru Relația cu Românii de Pretutindeni al Ministerului Afacerilor Interne al României. Prin intermediul lui și al bugetelor planificate respectiv, partea română muncește sistemic ani în șir la lichidarea statalității moldovenești prin unirea cu România. Fondurile sînt destinate implementării proiectelor pe teritoriul Republicii Moldova și lucrului cu emigranții moldoveni din diferite țări.

Forța nouă

Ca rezultat al acestor procese a apărut noțiunea de diasporă, care este folosită pentru definirea totalității de compatrioți de-ai noștri care trăiesc și muncesc în țările UE, America de Nord și Australia (din unele motive, cei care muncesc în Rusia nu sînt incluși în diasporă – de obicei îi numesc ”gastarbeiteri”). Diaspora moldovenească nu este doar numeroasă, ea începe să se autoorganizeze într-o forță aparte, care poate influența substanțial agenda politică din Republica Moldova.

Revenirea

În paralel cu toate realitățile și problemele migrației, în pofida prognozelor pesimiste pentru Moldova și a proceselor ce par ireversibile, se observă și o tendință inversă.

Mulți emigranți moldoveni nu numai că doresc să revină, dar găsesc suficiente forțe și voință să o facă. Revin cei mai avansați, capabili să ofere țării multe, oameni care au cîștigat bani peste hotare și îi pot cîștiga și acasă.

Astăzi cei reveniți pot fi divizați în trei categorii de cetățeni care s-au întors și nu vor să mai plece nicăieri.

Prima categorie – familiile moldovenești, inclusiv mixte (căsătorie cu un cetățean străin). Majoritatea au revenit în țară și au pornit aici afaceri proprii. Noi.md a reflectat de multe ori exemple de afaceri reușite dezvoltate în Moldova de emigranții de muncă. Printre aceștia se numără și familia lui Serghei și Maria Chirinciuc din s. Cărpineni, care au revenit în Moldova după 17 ani de muncă în Italia și au deschis o afacere.

A doua categorie – foștii studenți ai instituțiilor de peste hotare. În cadrul proiectului Noi.md „Nicăieri nu-i ca acasă!” am relatat despre cazuri unice în care tinerii, după mulți ani de studii peste hotare, revin în țară pentru a participa la dezvoltarea ei. Unul dintre aceștia este antreprenorul de succes Maxim Nicula, care ne-a povestit cum a revenit acasă după mulți ani petrecuți peste hotare.

A treia categorie – emigranții care s-au orientat rapid, au comparat realitățile sociale ale vieții în străinătate cu ceea ce au lăsat acasă. Se știe că la început emigrarea este foarte scumpă și nu fiecare poate suporta costurile ei, în special dacă vorbim despre țări ca SUA și Canada. Decizia de a reveni în patrie este una volitivă și uneori dureroasă pentru cel care este gata să o ia de la început, să revadă și să continue cele pornite anterior în patrie și să nu se sinchisească de faptul că cineva îl va considera un ratat.

Desigur, deocamdată, numărul acestora este mic, pe fondalul celor care părăsesc Moldova. Totuși, tendința este evidentă și, conform unor evaluări, va mai spori. Devin tot mai populare istoriile de succes ale familiilor tinere revenite în Moldova, ale studenților-absolvenți ai unor universități de prestigiu, care nu intenționează să mai plece din țară.

Chiar și la această etapă de dezvoltare a țării, cu numeroasele ei probleme, în paralel cu ieșirea populației apte de muncă, statul reușește să întreprindă o serie de acțiuni, prin diferite programe și inițiative, pentru a stimula întoarcerea emigranților moldoveni în patrie. Printre acestea figurează și programul PARE 1+1, diverse planuri de acțiuni ale Guvernului, proiectele Biroului Relații cu Diaspora etc.

Programul de atragere în economie a remitențelor „PARE 1+1” pentru anii 2010-2018 era adresat emigranților de muncă sau rudelor de gradul unu ale acestora, care doresc să investească în deschiderea sau dezvoltarea unei afaceri în Patrie. În cadrul programului businessmenii pot obține un grant de cca 250 de mii de lei conform principiului „1+1”: fiecare leu din transferurile bănești investit de emigrantul de muncă în cadrul programului va fi completat cu încă un leu.

De la 2010 încoace, în acest fel au fost finanțate prin programul „PARE 1+1” 1246 de întreprinderi. Pînă în prezent, în cadrul programului au fost oferite granturi în sumă de 242,4 milioane de lei, fapt ce a permis atragerea investițiilor în sumă de 767,7 milioane de lei. Statul oferă susținere în realizarea proiectelor investiționale pentru mai bine de 300 de companii. Programul a contribuit la deschiderea a 538 de întreprinderi noi - majoritatea în localitățile rurale, și la crearea a 3200 de locuri de muncă. Participanții la Program au deschis afaceri noi pentru Moldova, cum ar fi cultivarea arborelui de migdal, creșterea struților și a melcilor. 48% dintre antreprenori sînt persoane cu vîrsta de circa 35 de ani, cca 30% sînt femei.

Dar toate acestea încă nu sînt suficiente pentru a obține rezultatul dorit în viitorul apropiat. Lipsește înțelegerea clară a condițiilor în care specialiștii moldoveni pot reveni de peste hotare, numărul lor, profesiile lor, așteptările minime ale lor referitoare la salariu etc. Crearea unei asemenea baze de date despre specialiștii moldoveni care muncesc peste hotare și sînt gata să revină în țară în anumite condiții ar permite Guvernului să meargă în direcția corectă, să-și aprecieze clar posibilitățile, să stabilească prioritățile și sarcinile concrete pentru fiecare departament.

Deocamdată putem doar încerca să înțelegem motivele pentru care oamenii revin acasă. În mare parte, această decizie este luată din următoarele convingeri:

- odată și odată ei înțeleg că doar în propria țară omul poate fi cu adevărat fericit în sensul deplin al cuvîntului;

- nu doresc ca urmașii lor să aparțină unei alte naționalități;

- peste hotare nu vei fi niciodată ”printre ai tăi”, mereu te vei simți străin;

- în străinătate statutul social al lor și al urmașilor lor va fi mult inferior celui de acasă;

- ei știu că în Moldova au rămas ceva mai mult de 2 milioane de locuitori și deci țara trebuie salvată cu forțe comune.

Dănilă Voinarovschi

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?