Noul ministru al Finanțelor. Ce știm despre Ion Chicu?

Noul ministru al Finanțelor. Ce știm despre Ion Chicu?

Luni, 10 decembrie, președintele Igor Dodon a semnat Decretul privind numirea lui Ion Chicu, de 46 ani, în funcția de ministru al Finanțelor. În aceeași zi noul șef al Ministerului de Finanțe a depus jurămîntul și a fost prezentat colectivului, care și așa îl cunoaște foarte bine.

Plusul acestei numiri constă în faptul că una din subdiviziunile de bază ale blocului financiar-economic al Guvernului nu va fi condusă de o persoană, venită din afară. Oricum, orice conducător nou, indiferent de nivelul lui de pregătire, are nevoie de ceva timp, pentru a cunoaște starea lucrurilor. Iar Guvernul Filip, date fiind apropiatele alegeri, va mai funcționa maxim pînă în aprilie 2019.

Viitoarele remanieri de cadre din Executiv se vor produce anume în perioada cea mai fierbinte pentru Ministerul Finanțelor: de regulă, la finele lui martie – începutul lui aprilie Ministerul Finanțelor începe elaborarea politicii bugetar-fiscale pentru anul viitor. Deci, Ion Chicu va trebui să aibă grijă ca în Ministerul Finanțelor munca să meargă brici, indiferent de ce se petrece pe ”frontul” preelectoral.

Ion Chicu este cel de-al 12-lea ministru de Finanțe al Republicii Moldova și a continuat tradiția deja existentă – în fruntea ministerului este numit un reprezentant al ”sistemului” Ministerului de Finanțe. Doar o singură dată această tradiție a fost încălcată în ianuarie 2016 – atunci la postul de ministru al Finanțelor a fost propus Octavian Armașu, director financiar și membru al Comitetului de conducere al Companiei „Sudzucker Moldova”.

Ce-i drept, Ion Chicu n-a muncit permanent în ”sistem”, revenind însă periodic. A intrat în serviciul public în anul 2005, după mai mulți ani de predare la Academia de Studii Economice din Moldova, Catedra "Micro și Macroeconomie” și de activitate antreprenorială (șef de secție, director executiv al Concernului “Moldacom”). Inițial, a fost șeful Departamentului politici structurale generale la Ministerul Economiei și Comerțului, iar în noiembrie 2005 a fost numit consilier al primului vicepremier, iar în perioada martie 2006- aprilie 2008 – ministru adjunct al Finanțelor.

În paralel, între anii 2006-2008 actualul șef al Ministerului de Finanțe a fost membru al Consiliului BC Eurocreditbank, membru al Consiliului de administrație al Băncii pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, iar în perioada anilor 2007-2009 – vicepreședinte al Consiliului “Moldova-gaz” S.A. În perioada aprilie 2008 – septembrie 2009 a fost unul dintre cei doi consilieri de stat ai prim-ministrului Zinaida Greceanîi – responsabil de economie și relații internaționale.

După ce în anul 2009 puterea s-a schimbat, a lucrat la reprezentanța Băncii Mondiale și a fost consultant în domeniul managementului financiar public în diverse proiecte. În anul 2016 devine membru al Consiliului BC Moldindconbank, iar la 2 ianuarie, 2018 revine la Ministerul de Finanțe – Guvernul l-a desemnat secretar general de stat al ministerului.

Prin prisma perspectivei, noua funcție a lui Ion Chicu este o sabie cu două tăișuri. Pe de o parte, desigur, este plăcut și prestigios să ai în Curriculum Vitae fraza ”ministru în Guvernul Republicii Moldova în perioada cutare”. Pe de alta, în această funcție el se va afla un timp scurt – pînă cînd noul Parlament va aproba candidatura noului premier și noua componență a Cabinetului de Miniștri.

Dacă Ion Chicu ar fi rămas în funcția precedentă – cea de secretar general de stat al Ministerului Finanțelor, – după alegeri demisia sa nu ar fi fost iminentă. Anul trecut Guvernul a reformat radical aparatul de stat și în ministere a fost făcută o distincție clară între funcțiile politice și cele administrative. Componenta politică a ministerului este ministrul și aparatul său. Miniștrii –figuri politice amovibile, desemnate și destituite de partidele, care au învins în alegeri și formează majoritatea parlamentară. Secretarii de stat ai ministerelor – funcționari de carieră, sarcina cărora este să asigure activitatea curentă a ministerului, stabilitatea și continuitatea în activitatea lui. Secretarul de stat nu este numit ca ministrul, el este selectat în baza unui concurs. El este o figură tehnocrată, un manager, la schimbarea puterii el continuă să conducă ministerul. Noii miniștri nu-l pot demite pe secretarul de stat – el este selectat în bază de concurs și contractul lui de muncă este încheiat pentru o anumită perioadă de timp. Încă nu se știe, deci, cine deține mai multă putere în minister – ministrul sau secretarul de stat, care spre deosebire de ministru are adjuncții săi și care mai și controlează fluxurile financiare din departamentul dat.

La numirea lui Ion Chicu în funcția de ministru al Finanțelor autoritățile nu au mai fost nevoite să apeleze la procedura ”tradițională” de suspendare temporară din funcție a președintelui, cum a fost în cazul numirii ministrului Apărării Eugen Sturza, a ministrului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale Silvia Radu, a ministrului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului Nicolae Ciubuc. Ion Chicu a devenit cel de-al doilea ministru, după Victoria Iftodi, confirmat de Igor Dodon, fără obiecții deosebite.

Unu – pe Ion Chicu multă lume îl cunoaște ca pe un ”veritabil profesionist, care a obținut totul prin muncă” (așa a scris pe rețelele de socializare ex-ministrul economiei Alexandru Muravschi). Iar ex-procurorul or. Chișinău Ion Diacov a menționat că această numire este un caz rar în istoria Moldovei, despre care se poate spune: “Omul potrivit la locul potrivit”.

Doi - Igor Dodon și Ion Chicu se cunosc foarte bine –pe timpuri au muncit împreună la Ministerul Economiei: Dodon era viceministru, Chicu - șeful Departamentului politici structurale generale. După ceva timp Ion Chicu a devenit consilierul prim-ministrului Zinaida Greceanîi în domeniul economiei și a relațiilor internaționale. De aceea, a menționat, luni, șeful statului, el a semnat Decretul privind numirea lui Ion Chicu în funcția de ministru al Finanțelor fără careva dubii, deoarece îl cunoaște ca pe un profesionist veritabil, un tehnocrat și unul dintre cei mai buni specialiști în sfera bugetar-fiscală.

“Am semnat fără îndoieli acest Decret, deoarece într-adevăr cred că dl Chicu este unul dintre cei mai buni, că el va putea face față problemelor și provocărilor în viitorul apropiat. Funcția de ministru este una politică, dar eu știu că el este un tehnocrat. Noi am conlucrat în multe guverne și am certitudinea că se va isprăvi. Va avea susținerea administrației președintelui pe parcursul întregului mandat”, a declarat Igor Dodon.

Iar premierul Pavel Filip, prezent la depunerea jurămîntului, de către noul ministru al Finanțelor, a spus că pentru el nu a fost o problemă înaintarea dlui Chicu pentru această funcție: “Dl Chicu a fost secretar general al Ministerului Finanțelor, el cunoaște activitatea ministerului. De azi mai are pe umeri și responsabilitatea politică, ceea ce nu este ușor”.

Pe parcursul activității la Ministerul Finanțelor, Ion Chicu s-a impus de mai multe ori ca ”reformator”. Spre exemplu, în anul 2007 a stat în fruntea Comitetului coordonator pentru supravegherea reformei administrării fiscale, creat în contextul obligațiilor asumate de Republica Moldova în fața Fondului Monetar Internațional. Iar la începutul anului 2008 a fost numit în fruntea aşa-numitului Consiliu consultativ de la Ministerul Finanțelor – autoritatea, care examina toate actele normative în domeniul contabilității și atrăgea specialiști calificați pentru elaborarea acestora.

De această dată, pe post de secretar de stat al Ministerului Finanțelor, Ion Chicu a participat la elaborarea aşa-zisei “reforme fiscale mici”, pe care acum o va implementa și ca ministru. În analiza, publicată vara trecută pe pagina sa de Facebook, Ion Chicu a promis că în următorii 2-3 ani această reformă va aduce în buget cca 4-5 mild. lei, că ea va reduce semnificativ cota economiei tenebre, dat fiind că acum va exista un nivel mult mai înalt de executare a legislației fiscale (“avem scopul de a “înălbi” în următorii 2-3 ani cel puțin 25-30% din economia tenebră, evaluată recent la suma de 5-70 mild. lei/an ”). În plus, Ion Chicu a prezis o creștere a consumului, dat fiind faptul că reforma lansată se va solda cu o creștere a veniturilor cetățenilor.

O altă sarcină-cheie a noului șef pe finanțe, dar care are și un subtext electoral, este implementarea reformei sistemului de salarizare în sfera bugetară. Cui să-i fie încredințată această misiune importantă acum, în ajun de alegeri parlamentare, dacă nu unei persoane competente, cu reputație bună?

Zilele trecute, imediat după înaintarea candidaturii lui Ion Chicu în funcția de Ministru al Finanțelor, pe site-ul PDM a apărut un material cu titlul: “PDM îl susține pe Ion Chicu la funcția de Ministru al Finanțelor, ministerul trebuie să asigure implementarea noii legi privind remunerarea muncii bugetarilor”. “PDM dorește ca toată lumea să beneficieze de sporirea salariilor. La nivel de Guvern deja au fost perfectate actele, bani există. În fața Ministerului Finanțelor stă sarcina importantă de a implementa legea în timp util, pentru ca toți să primească salarii majorate deja în decembrie”, se spunea în text.

Iar deja peste o zi-două Ministerul Finanțelor a anunțat lansarea reformei sistemului de remunerare a muncii în sectorul bugetar. La conferința de presă convocată expres cu această ocazie, candidatul la funcția de ministru al Finanțelor a declarat că de la 1 decembrie peste 150 mii de angajați ai instituțiilor finanțate din bugetul de stat vor primi salarii majorate. Spre exemplu, salariile din sfera educației și a sănătății vor crește cu 24-25%.

Cea de-a treia sarcină-cheie a noului ministru al Finanțelor este proiectul bugetului și al politicii fiscale pentru anul 2020: alegerile-s alegeri, dar elaborarea documentelor bugetar-fiscale trebuie făcută în timp util.

Unii experți consideră că după alegerile parlamentare și accederea altui Guvern, Ion Chicu are toate șansele să rămînă în fruntea ministerului, căci este un profesionist în domeniu, va putea asigura continuitatea în activitatea ministerului, unde mai pui că este apolitic. Însă totul va depinde, evident, de configurația noului Parlament și ”apetitul” de cadre al viitoarei coaliții de guvernare.

Xenia Florea

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load