X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Moldova între Lisabona şi Vladivostok

15 iun. 2020,, 20:15   Analitică
9038 7

UE nicin-a observat”, cum sub nasul ei a crescut Europa Mare, care nu va mai putea fi ignorată.

Treptat, ţările UE încep să iasă din regimul de carantină, să-şi deschidă atent hotarele cu respectarea măsurilor de precauţie. Pentru economia globală este un semn bun, deşi nimeni nu mai aşteaptă minuni – pierderile pricinuite de pandemie vor fi simţite încă mulţi ani şi va trebui să uităm de creşterea economică şi în interiorul UE, şi la nivel global.

Acum toate eforturile se îndreaptă spre soluţionarea problemelor locale, provocate de pandemie, şi spre elaborarea măsurilor de ieşire din criză. Demnitarii UE încearcă să atenueze situaţia, fac declaraţii şi prognoze optimiste, dar odată cu formarea fondului de refacere a „UE de nouă generaţie”, a devenit clar, că pandemia şi redistribuirea fluxurilor financiare pentru combaterea ei au divizat ţările UE în „prioritare” şi „secundare”.

Deocamdată, foarte precauţi, experţii menţionează că în spatele declaraţiilor răsunătoare ale birocraţilor de la Bruxelles privind resetarea vieţii euro-integraţionale în interiorul ţărilor membre UE, se ascunde neliniştea privind intensificarea creşterii relaţiilor economice în cadrul Uniunii Economice Euro-Asiatice. Dacă cu cîțiva ani în urmă, unii demnitari europeni priveau ideea construirii unei Europe Mari de la Lisabona la Vladivostok ca pe o „utopie” şi un proiect politic Rusia-China, atunci acum aceasta este o alternativă reală de construire a unei lumi pluripolare, fără hegemonia politică şi economică a SUA.

Pentru UE, foarte dependentă de influenţa americană, inclusiv prin corporaţiile transnaţionale şi fondurile financiare stabilite în ţările Europei, proiectul UEE ar putea fi unul care aduce avantaje economice evidente, în pofida declaraţiilor politice despre o închipuită ameninţare pentru existenţa uniunii statelor europene. Conform pronosticului optimist al Comisiei Europene, dacă nu vom avea un al doilea val de pandemie, spre finele anului 2020, căderea economică în UE va constitui 7,7%. În caz contrar, acest indice ar putea ajunge la 16% şi va deveni, în opinia experţilor, un rezultat catastrofal al luptei cu criza economică.

În condiţiile pandemiei, UE s-a confruntat cu probleme majore economice, dar şi instituţionale, de luare rapidă şi adecvată a deciziilor. În opinia analiştilor, este vorba nu doar despre acordarea unor ajutoare punctuale în lupta cu consecinţele pandemiei (chiar dacă chestiunea în cauză nu poate fi scoasă de pe ordinea de zi), dar mai ales despre necesitatea şi capacitatea optimizării resurselor de care încă mai dispun ţările. UE demonstrează aici restricţii şi uneori - lipsă de transparenţă şi toleranţă, în timp ce ţările UEE demonstrează real deschiderea hotarelor pentru comerţ şi politica posibilităţilor egale.


Casa este una, dar acoperişurile – aparte

Comisia Europeană (CE) intenţionează să aloce restabilirii economice a UE după pandemia de coronavirus 1,3 trilioane de euro pe parcursul următorilor 7 ani, plus la bugetul propus pentri anii 2021 – 2027 în mărime de 1,85 trilioane euro. Presa a scris, că din spusele primului adjunct al şefului Comisiei Europene Valdis Dombrovskis, volumul iniţial al fondului a fost de 750 mlrd.euro. După aprobare, ţările UE vor avea acces la mijloacele fondului în anul 2021. Este un sprijin suplimentar la cele 540 mlrd. euro, alocate anterior în cadrul programului de combatere a pandemiei, lansat la 1 iunie, curent.

Demnitarii europeni cred că aceste mijloace vor ajuta la compensarea pierderilor cauzate de reducerea comerţului şi căderea industrială.

Asta în timp ce ţările membre ale UE pot conta pe 250 mlrd. euro în formă de granturi, restul de 500 mlrd. euro vor fi repartizate în formă de credite. Mass-media declară că conducerea CE nu se grăbeşte să publice amănunte privind sursele de completare a fondului de refacere, care în mare parte provin din împrumuturi comerciale, care vor trebui întoarse cu procente. Conform informaţiei oficiale, perioada rambursării lor va dura pînă în 2058.

Politica completării şi repartizării mijloacelor fondului a şi adus divergenţe în casa europeană. Din cele menţionate de Газета.ru, între sud şi nord sporeşte tensiunea, deoarece ideea Italiei şi Spaniei de a crea „coronabonduri” (un instrument comun de împrumutare a mijloacelor) nu a fost susţinută de Germania şi Ţările de Jos, care înclină spre aplicarea mecanismului de politici de stabilizare, utilizat anterior în Grecia. Urmările acestei politici Grecia le resimte şi azi.

Italia, care în condiţiile pandemiei de facto a fost lăsată în voia sorţii, aşteaptă un ajutor mai mare de la conducerea UE. Sudul acuză Germania de nedorinţa ajutorării solidare a membrilor UE afectați de pandemie. La care cancelarul Angela Merkel a declarat că „bunăstarea Europei nu este doar o chestiune de solidaritate, dar şi una a propriilor interese”.

Deutsche Welle susţine că criza coronavirusului va deveni tema principală a viitoarei preşedinţii a Germaniai în Consiliul UE. A confirmat-o şi Angela Merkel, care a declarat recent în cadrul unui briefing că „pandemia îmbolnăvirii cu COVID-19 „a pus lucrurile cu picioarele în sus” şi a arătat că schimbările cruciale impun soluţii pe termen scurt cu urmări pe termen lung”.

Moldova va fi resetată?

Pandemia a întors cu picioarele în sus scopurile şi sarcinile iniţiale din cadrul programului „Parteneriatul estic”, din care face parte şi Moldova. Acum în coridoarele UE se încearcă găsirea grabnică a răspunsului la întrebarea ce e de făcut cu ţările „Parteneriatului estic”, care în ultimii ani aşa şi nu au putut îndeplini sarcinile puse în faţa lor, în pofida sprijinului financiar acordat.

Un exemplu grăitor de eşuare a politicii „Parteneriatului estic” a devenit Ucraina, care s-a împotmolit în datorii faţă de FMI şi structurile financiare ale UE, şi nu a fost capabilă să implementeze reformele structurale şi instituţionale. Încă înainte de a începe pandemia, demnitarii de la Bruxelles vorbeau despre necesitatea resetării colaborării. Deşi nimeni nu spunea că ar fi necesară închiderea programului, ca proiect politic al UE de reţinere a influenţei Rusiei în regiune el şi-a epuizat posibilităţile.

În condiţiile crizei economice, din partea ţărilor-participante ar fi naivă aşteptarea acordării unui ajutor financiar semnificativ. Europa are acum alte griji. Mai degrabă, pentru demnitarii europeni azi ţările „Parteneriatului estic” amintesc de o valiză fără toartă – e păcat să o arunci, însă nici s-o cari în spate nu ai forţe şi dorinţă.

Experţii menţionează că, dacă UE va merge pe calea confruntării şi va continua politica de izolare de piaţa estică în persoana Rusiei, urmările păguboase pentru economia globală vor spori şi mai mult. O înţeleg şi ţările UE, de aceea această ostilitate în creştere faţă de politica sancţiunilor în privinţa Rusiei, promovată de SUA. Mediul de afaceri european cere deschis de la conducerea UE să înceteze sprijinirea politicii de sancţionare, care neapărat se va solda cu falimentarea businessului mare din ţările Europei.

La nivel global, economia este atît de integrată, încît ruperea legăturilor din motive politice echivalează cu o sinucidere economică. Mai mult, cei din UE înţeleg că jucătorii de talia Rusiei şi a Chinei nu mai pot fi ignoraţi. Nici ţara noastră nu poate ignora legăturile comerciale tradiţionale cu Rusia. De ce ar trebui închisă această cale pentru Moldova, dacă nici UE nu a fost gata pentru această nouă alternativă a integrării economice?

Avem timp să recuperăm posibilităţile

Susţinut de preşedintele Igor Dodon, guvernul Moldovei încearcă să promoveze o politică externă pragmatică. Moldova, cu resursele ei limitate, nu-şi poate permite acţiuni în defavoarea intereselor sale naţionale, avantajul ei constă în legăturile comercial-economice reciproce cu toţi partenerii interesaţi. Inclusiv cu ţările UEE. Despre faptul că nu există contradicţii în colaborarea dintre Moldova în cadrul Acordului de asociere cu UE şi participarea ţării noastre la proiectele realizate în format UEE, s-a vorbit deschis în cadrul forului Moldo-rus desfășurat 2019 la Chişinău. Atunci partea rusă s-a arătat gata pentru un dialog deschis şi cu Moldova, şi cu UE şi a menţionat că UEE propune o colaborare reciproc avantajoasă cu toate ţările Europei (şi nu doar membre UE), fără a le repartiza în apartamente politice. Voinţă politică să existe...

Anul trecut, în cadrul ședinței extinse a Consiliului Economic Eurasiatic, preşedintele Moldovei a declarat că pentru Moldova participarea la noile proiecte integraţioniste ca UEE este o prioritate şi o oportunitate de a diferenţia pieţele sale economice şi de export a mărfurilor şi serviciilor. „Moldova posedă experienţă interesantă, care poate prezenta interes şi pentru ţările UEE. Timp de 5 ani la noi este implementat acordul de liber schimb cu UE, concomitent cu acordurile deja existente de liber schimb cu ţările CSI, Turcia şi ţările Balcanice. Putem împărtăşi această experienţă dificilă, dar preţioasă”, - a spus el. Preşedintele a exprimat speranţa că negocierile dintre UEE şi UE cu privire la crearea unei zone mari de liber schimb între aceste organizaţii comerciale enorme, vor începe totuşi. „Noi susţinem ideea unui asemenea acord, care ar deveni un pas înainte în promovarea conceptului de creare a unei Europe unite de la Lisabona la Vladivostok. Moldova este un stat european, care, geografic şi geopolitic, este situat în centrul acestor procese”, a declarat I.Dodon.

Azi Moldova, care are statut de observator în cadrul UEE, negociază cu Banca Europeană de dezvoltare. Potrivit lui I. Dodon, „noi înţelegem avantajul economic de care poate beneficia Moldova în urma aderării la această structură. Nu este doar implementarea unor proiecte noi şi strategice investiţionale pe teritoriul ţării noastre, dar şi implementarea unor proiecte comune cu ţările Uniunii economice Euro-Asiatice”.

E de menţionat că schimbul de mărfuri dintre Moldova şi ţările UEE creşte anual cu 10% (conform totalurilor anului trecut). Este un indice bun pentru economia moldovenească. Unde mai pui că există deja un şir de proiecte strategice, pe care autorităţile Moldovei intenţionează să le implementeze în diverse ramuri. Inclusiv proiecte de construcţie şi reconstrucţie a infrastructurii drumurilor şi a celei inginereşti, cu sprijinul Rusiei, Chinei, Belarusului.

Posibilităţile oferite economiei Moldovei de proiectele UEE sînt evidente şi nu se limitează doar la direcţiile de infrastructură. Principalul e să nu pierdem timpul.

Pandemia, chiar dacă sună paradoxal, i-a oferit Moldovei încă un răgaz de a cugeta bine asupra relaţiilor sale cu partenerii de dezvoltare din Vest, dar şi din Est. Principalul e să nu se pomenească iarăşi în faţa unei alegeri geopolitice „ori-ori” – lipsite de orice oportunitate economică, socială (umanitară în esenţă).

De altfel, totul a fost născocit înaintea noastră: jucătorii principali din UE – Germania, Franţa, spre exemplu - demonstrează celorlalte ţări europene potenţialul deplin al unei Europe noi – Mari –de la oceanul Atlantic la cel Pacific.

…În care Moldova ocupă un loc undeva la mijloc.

Evghenii Ojenov

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?