COVID-19 în MOLDOVA  Mai multe detalii

Lipirea afişelor, încăierarea cu Năstase şi critica regimului comunist. Ce cunoaştem despre noii miniştri de la PDM?

Lipirea afişelor, încăierarea cu Năstase şi critica regimului comunist. Ce cunoaştem despre noii miniştri de la PDM?

În guvernul Chicu, “renovat” după crearea coaliţiei PSRM-PDM, cinci fotolii le-au revenit reprezentanţilor Partidului Democrat.

Toţi miniştrii noi sînt persoane cunoscute. Unii au revenit la vechea funcţie, alţii au fost promovaţi.

Cristina Lesnicvicepremier pentru reintegrare

38 de ani. A mai ocupat această funcţie în guvernul Pavel Filip.


Juristă. Doctor în drept. Cea mai mare parte a activităţii sale profesionale a fost consacrată direcţiilor de eurointegrare: a activat ca specialist în secţia contracte şi integrare europeană a departamentului relaţii internaţionale de la MAI, specialist principal în departamentul relaţii internaţionale al MAI, şefa secţiei integrare europeană a departamentului colaborare internaţională şi integrare europeană de la MAI, iar în anul 2013 a devenit şefa Departamentului relaţii internaţionale şi integrare europeană a ministerului de interne.

Însă în ianuarie 2018, PDM a transferat-o pe neaşteptate pe direcţia transnistreană, numind-o vicepremier pentru reintegrare. Respectivul decret, ca şi decretele de numire a altor şase membri ai guvernului, la funcția de preşedinte interimar al statului l-a semnat preşedintele parlamentului Andrian Candu (prin decizia Curţii Constituţionale, preşedintele Igor Dodon fusese încă o dată temporar înlăturat din funcţie). Cristina Lesnic a părăsit funcția de vicepremier pentru reintegrare şi principal negociator cu Transnistria în iunie 2019, după instaurarea guvernului Sandu. Şi iată că revine în funcţie. Presa transnistreană a salutat rocarda cadrelor şi a menţionat că pe timpul lui Alexandru Flenchea, precedentul vicepremier pentru reintegrare, “nivelul de încredere reciprocă s-a redus la nivelul critic”. Revenirea Cristinei Lesnic a fost apreciată aici cu un optimism rezervat, deoarece ea “s-a impus ca un negociator care nu este predispus la acutizarea relaţiilor ”.

Oleg Ţuleaministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene

39 de ani. Magistru în politologie. Fost ambasador al Moldovei în Ungaria. În funcţia de şef al departamentului politică externă l-a înlocuit pe Aureliu Ciocoi, a cărui demisie au cerut-o fracţiunile de opoziţie ale partidelor PAS şi Platforma DA pentru fraza “Federaţia Rusă a contribuit la încetarea vărsării de sînge pe Nistru”.

Oleg Ţulea este reprezentantul echipei PDM „înainte de Plahotniuc”. A venit în politică fiind student în anul I. Spunea într-un interviu că şi-a început cariera politică în timpul campaniei electorale din 1998, cu lipirea afişelor electorale ale blocului “Pentru o Moldovă democratică şi prosperă” (cunoscut mai mult ca “Rîndunica”), care ulterior şi-a schimbat denumirea în Partidul Democrat.

“A fost primul meu contact cu un partid politic. Am devenit membrul lui, după care nu am mai căutat alte partide. Am un stagiu de partid destul de mare”, spune el.

Între anii 2004-2008, Ţulea a fost secretar al Consiliului Naţional al tineretului Republicii Moldova (organizaţia de tineret a PDM). În martie 2005, la 24 ani, este ales deputat în parlament pe listele blocului electoral „Moldova Democrată” (fracţiunea PDM). În 2008, după ce PDM s-a unit cu Partidul Social-Democrat al lui Oleg Serebrean, Ţulea a fost ales secretar general al Partidului Democrat, dar nu s-a aflat mult timp în aceastpă funcţie – pînă în iunie 2009.

A candidat din partea PDM în parlamentarele din aprilie 2009 şi noiembrie 2010. În perioada noiembrie 2009 - mai 2011 a ocupat funcția de viceministru al Tineretului şi Sportului, dar după ce în fracţiunea parlamentară a PDM s-a eliberat un fotoliu de deputat (după ce legislativul a acceptat cererea de demisie a deputatului Anatol Ghilaş), devine din nou parlamentar.

În februarie 2016 a fost numit Ambasador extraordinar şi plenipotenţiar al Republicii Moldova în Ungaria. Peste şase luni a devenit, prin cumul, ambasador în Croaţia, Slovenia, Bosnia şi Herţegovina.

Serghei Railean​ – ministrul Economiei şi Infrastructurii

43 de ani. Publicînd acum două săptămîni lista presupuşilor noi miniştri, care ar fi putut fi numiţi după declararea oficială a coaliţiei PDM-PSRM, primarul de Bălţi, Renato Usatîi, l-a numit „finul lui Filip”.

A activat ca specialist superior pentru credite la compania financiară internaţională “Micro Enterprise Credit” în Moldova (ProCredit). A fost coordonator principal al proiectelor CNFA în Moldova (proiectul USAID). Între anii 2004-2005 a activat ca controlor financiar. A ocupat postul de vicedirector general în probleme economice şi financiare al uzinei metalurgice Mechel Campia Turzii din Cluj, România (aparţine companiei ruseşti “Mechel-Group”).

În 2006, Serghei Railean devine director financiar al societăţii pe acţiuni “Tutun-CTC”, condusă ulterior de Pavel Filip. Iar în martie 2011, după ce Filip devine ministru al Tehnologiiilor informaţiei şi comunicațiilor, a fost numit în funcţia de director general al întreprinderii de stat “Registru”.După ce, în 2017 guvernul a efectuat reforma de modernizare a serviciilor statului şi a decis să creeze, în baza ÎS “Registru”, o agenţie nouă (căreia i-au fost transmise atribuţiile Camerei Înregistrărilor de Stat, Camerei de licenţiere, Serviciului acte civile şi ale ÎS “Cadastru”), Railean devine director al Agenţiei servicii publice din Moldova, fiind recunoscut învingător în concursul pentru această funcţie.

În iulie 2019, guvernul Sandu l-a demis. La şedinţa guvernului s-a spus, că această decizie a fost luată la propunerea consiliului instituţiei. În august 2019 presa scria că după demiterea sa fostul director al Agenţiei Servicii Publice, Serghei Railean, ar fi primit compensaţii în sumă de cca 220 mii lei.

Alexandr Pînzari – ministrul Apărării

47 ani.Numele său a devenit cunoscut în iunie 2019, în perioada dualităţii puterii de stat. Alexandru Pînzari, pe atunci şeful Inspectoratului General al Poliţiei, a refuzat să se supună noului ministru al MAI Andrei Năstase şi a declarat: “Ministrul meu este ministrul Jizdan”, iar apoi, în timpul percheziţiei de la biroul colonelului Macovei, care a declarat că recunoaşte noul guvern în frunte cu Maia Sandu, s-a încăierat cu Andrei Năstase.

Alexandru Pînzari a învățat la Academia de Poliţie „Ştefan cel Mare” şi colegiul marin din Odessa. A condus departamentul operativ al poliţiei criminale, a fost şef al secţiei pentru combaterea crimei organizate. În octombrie 2015 a fost numit şef al Departamentului instituţii penitenciare, însă deja în martie 2016 a trecut în al fotoliu: guvernul l-a numit şef al Inspectoratului General al Poliţiei (IGP).

În toamna anului 2016, după ce, în timpul acţiunii de protest de Ziua Independenţei, 27 august, împotriva demonstranţilor au fost folosite gaze lacrimogene, un şir de activişti din opoziţie au cerut să fie traşi la răspundere penală poliţiştii care au folozit gazele, dar şi şefii nemijlociţi ai lor – şeful Inspectoratului General al Poliţie, A.Pînzari, şi adjunctul său, Gherghe Cavcaliuc. Pe numele lui Pînzari a mai fost pornită o cauză penală pentru abuz în serviciu după evenimentele din aprilie 2009, dar la finele lui 2016 acesta a fost achitat de Curtea de Apel.

În iunie 2019, Alexandru Pînzari a fost demis din funcţia de şef al IGP la propunerea ministrului de Interne, Andrei Năstase, dar nu a fost de acord cu demiterea sa şi s-a adresat în instanţă. La 27 ianuarie, curent, judecătoria sectorului Rîşcani l-a restabilit în funcţie şi a dispus să-i fie achitat salariul pentru perioada înlăturării forţate din funcţie. Restabilit în funcţie, Pînzari a depus imediat cererea de demisie din proprie iniţiativă.

Alexandru Pînzari este al doilea poliţist care a ocupat funcţia de ministru al Apărării. Primul a fost Pavel Voicu, care a deţinut funcţia în guvernul Sandu. În cabinetul Chicu acesta deţine funcţia de ministru de Interne.

Igor Şarovministrul Educaţiei, Culturii şi Cercetării

52 ani. Doctor în istorie. A fost membru al comisiei naţionale de studiere şi apreciere a regimului totalitar comunist în Republica Moldova, creată de preşedintele interimar Mihai Ghimpu în 2010.

Ani îndelungaţi (din 1992 ) a predat la facultatea de istorie a Universităţii de Stat din Moldova. În 2009 devine decan al facultăţii de istorie şi filozofie a USM. Este autorul a mai bine de 100 articole ştiinţifice, studii, monografii şi culegeri. Activitatea sa de cercetare este, în fond, concentrată pe istoria RSSM: deportările, foamea, colectivizarea. În 1992, în colaborare cu colegul său Igor Ojog, a elaborat primul manual moldovenesc „Istoria românilor”.

În septembrie 2013, Igor Şarov a fost numit viceministru al culturii. În 2017 a devenit Secretar de stat al ministerului Educaţiei, culturii şi cercetării. Din această funcţie a fost demis de guvernul Sandu în august 2019, împreună cu alţi secretari de stat.

În anul 2015, portalul Anticoruptie scria că viceministrul Culturii Igor Şarov este cofondator al companiei “Cardidact”, specializată în editarea cărţilor şi broşurilor, precum şi în producerea mobilei, şi că numai în ultimul an această companie a obţinut contracte de achiziţii publice în sumă totală de 2,1 mln. lei, încheiate cu Ministerul Educaţiei şi instituţiile subordonate lui.

Xenia Florea

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


Știrile partenerilor noștri
loading...
Mai multe

Sondaj Toate

load