Transnistria stiri: 1405
Eurovision stiri: 504

Cioclea: Certitudinea politică trebuie să dureze cît mai mult (VIDEO)

5 mai. 2017,, 12:11   Economie
21202 1

La conferința de presă de pe 4 mai, dedicată subiectului inflației, NOI.md i-a adresat președintelui Băncii Naționale a Moldovei, Sergiu Cioclea, întrebări importante referitoare la problemele de dezvoltare economică.

Vedeți în continuare cum a răspuns la ele bancherul principal al țării.

- Nivelul monetizării economiei în Moldova este mai jos decît norma stabilită – doar 34,5% faţă de nivelul optim de 50-100%. Aceasta înseamnă că în total, doar 34 la sută din activitatea economică a ţării noastre este deservită prin bani. Adică, în economia noastră nu sînt suficienţi lei ce produc. Cum apreciază BNM acest indicator şi ce planifică să întreprindă Banca Naţională pentru o dezvoltare normală a economiei?

- Eu nu cunosc aceste cifre și din prima abordare îmi par incorecte. M-aş mira să fie atît de mic nivelul de folosire a monedei naționale, cu atît mai mult că observăm că şi cifrele confirmă o dedolarizare puternică în ultimii ani. Este evident că folosirea monedei naționale prin căi oficiale, cred că este vorba dacă este sau nu este captată de sistemul bancar. Depinde de lupta contra economiei subterane. Este evident că toate eforturile în acest sens, și ale Ministerului Finantelor, şi ale noastre, trebuie să ajute trecerea agenţilor economici în economia oficială.

Doi. Desigur că este de dorit să fie folosite cît mai multe căi nonchesh, de nenumerar, care trec prin sistemul financiar şi care vor fi mai bine monitorizate în sistem. Noi îmbunătăţim condiţiile de acces la sistemul de plăţi şi vedem volumul de tranzacţii care creşte în fiecare trimestru, deci eu cred că tendinţa este bună. Ieşim din dolari, intram în lei. Leii sînt folosiţi din ce în ce mai mult sub formă scripturală, deci în plăți nenumerare. Tendința este bună, trebuie să o încurajăm şi noi vom veni cu alte măsuri pe care le vom anunţa ulterior.

Notă: nivelul monetizării economiei se calculează ca raport a agregatului monetar M2 (toţi banii aflaţi în circulaţie şi toate tipurile de depozite în valută naţională) la volumul PIB, înmulţit la 100%. Adică, dacă 46,37 miliarde de lei (în martie 2017) împărţim la 134,476 miliarde de lei (date preliminare pentru 2016) şi înmulţim cu 100%, atunci obţinem nivelul monetizării economiei de 34,5%. În ţările dezvoltate, acest indice este de 60% şi mai sus. Adică BNM monitorizează bine inflaţia, dar ea este destul de departe de problemele din economia ţării. Dacă doar 34,5% din economie utilizează bani (în numerar şi în virament), atunci aceasta e mai mult moartă decît vie.

- Pentru dezvoltarea economiei sînt necesare credite ieftine în lei. Iar Banca Națională majorează norma rezervelor obligatorii a băncilor comerciale pentru mijloacele atrase în lei moldovenești pînă la 40% din baza de calcul, luptînd cu inflația.

Mediul de afaceri consideră că acești bani trebuie să lucreze pentru economie cu o rată de 5-7%. În prezent ratele dobînzilor la credite sînt de 10-15%, adică sub un asemenea procent se poate dezvolta doar comerțul (ponderea ei în portofoliul de credite este de 29,3%). Ce intenționează să întreprindă Banca Națională ca în țara noastră să fie posibilă creditarea în lei pe termen lung cu rate normale: pentru business – cu 3-7% pentru 10 ani, iar familiilor – cu 3-5% pentru 25 de ani?

- Sînt două elemente. Ei vorbesc despre rate nominale sau reale? Dacă vorbesc de rate nominale, cred ca este greșit. Fiindcă, dacă aveți o țintă de inflație de 5% anual, 5% înseamnă că luați un credit la riscul zero.

Dar riscul comercial de implementare a proiectului există. Trebuie să fie 5% plus ceva. Cred că aici vorbim de rate reale și în baza acestora fiecare ar putea să-și dea seama care ar fi rata dacă am include și inflația. Eu cred ca noi nu sîntem foarte departe de acest lucru.

Cit privește perioada de creditare, este adevărat că ea este tipică pentru țări ca Moldova, dar și pentru țări mari ca Rusia sau România. E foarte greu să iei credite pe o perioadă mai mare de doi-trei ani. Deoarece depunerile populației, ați văzut, sînt în medie la 800 de zile. Băncile care trebuie să ia resurse scurte și să le dea pe termen lung nu o fac cu mare dorință, se tem de riscuri. Este și ciclul politic. Uneori lumea se teme să ia un risc peste o anumită vizibilitate, de aceea mulți se tem să ia credite în dolari sau în valută.

Dar este un fenomen periculos, deoarece, cînd are loc o depreciere bruscă, toate proiectele luate în dolari sau valută suferă. Pentru finanțarea sectorului de imobile în Europa Centrală. Este adevărat pentru cei care au luat credite în dolari în Rusia, pentru alte proiecte decît exportatoare cu acces la dolari. Acest lucru noi îl reglementam.

Dar cum e să facem să avem o curbă mai lungă, eu aș spune că, în primul rînd, prin faptul ca relația client-bancă să fie una mai bună, ca ei să se înțeleagă mai bine, ca să aibă o viziune de riscuri mai bine controlată. Și 2 - сa statul să poată emite hîrtii de valoare pe o durată cît mai lungă pentru a avea o referință de preț. Dacă, de pildă, ați văzut că doi ani în urmă statul emitea la un an, acum Ministerul Finanțelor emite la trei ani.

Daca va reuși să emită la 5 ani, asta va permite să construiască o curbă în lei cît mai lungă, care ulterior le-ar permite băncilor să construiască o curbă de credite comerciale. Va lua prețul de la Ministerul Finanțelor, va pune riscul tipic pentru client și va ști care este prețul. Avem nevoie de mai mulți factori, o curbă de leu cît mai lungă, prin emiterea hîrtiilor de valoare cît mai lungi.

Doi. O înțelegere mai buna a business-ului cu clienții și riscuri mai puține, chiar și politice, ca vizibilitatea să fie cît mai lungă, a conchis Cioclea.




0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?