X 
Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Ilona Şor: văduvă nealinată sau cardinal sur în fustă? Partea a II-a

20 aug. 2019,, 18:04   Politică
28611 0

Sfîrșit. Începutul citiți pe 19.08.2019

Numele omului de afaceri și politicianului Ilan Şor, principalul figurant în raportul Kroll privind „furtul secolului” și unul dintre principalii acuzați în dosarul furtului bancar, este auzit peste tot.

Cu toate acestea, potrivit unor oameni care cunosc bine situaţia, un iniţiator activ al multor scheme de escrocherii care au fost preluate de diferite companii care fac parte din „Shor Holding” - de la cumpărarea de bunuri imobiliare sindicale la preţuri foarte mici, pînă la „miliard”, a fost şi mama vitregă a omului de afaceri, Ilona Şor.

Participarea la „Laundromat”

Pe lîngă scoaterea unor sume mari de bani din țară, Ilan și Ilona Șor, împreună cu Veaceslav Platon, au participat activ și la cea mai mare operațiune de spălare a banilor din istoria CSI, numită „Laundromat”, „spălătorie rusească” sau „mega-spălătorie”.

Pentru prima dată, despre Laundromat s-a aflat în același memorabil an 2014, cînd Novaya Gazeta rusă și Organizația Internațională a Jurnaliștilor de Investigație (OCCRP) au descoperit spălarea în anii 2010-2014 a unei sume de 20 de miliarde de dolari, au descris schema după care au acționat presupușii escroci (contracte de împrumut fictive între firme străine, garanții ruși și moldoveni, „nevoiți” să ramburseze împrumutul inexistent) și au numit principalii participanți la mașinație – banca moldovenească Moldindconbank și cea letonă Trasta Komercbanka .


După cum s-a menționat în anchetă, „Laundromatul” a funcționat pe parcursul a patru ani și a permis persoanelor cu reputație dubioasă, care au folosit aceeași schemă, să spele bani „în cantități industriale - care depășesc PIB-ul multor țări ale lumii”. În această schemă au participat zeci de bănci rusești, precum și bănci din Moldova și Letonia; judecători și executori judecătorești din Moldova; directori săraci nominali din sate ucrainene și aceiași conducători nominali de pe micile insule Caraibe.

Iar ancheta, care s-a transformat într-un scandal pe scară largă, a început de la faptul că jurnaliștii moldoveni de la OCCRP au atras atenția asupra unor decizii neobișnuite ale instanței de judecată luate de judecători din diferite regiuni ale Republicii Moldova. Aceștia obligau firmele rusești să plătească sume enorme (ajungînd pînă la 800 de milioane de dolari) unor companii din offshore.

„Chiar și o scurtă studiere a acestor ordine nu lăsau nicio îndoială – era vorba despre o oarecare fraudă: companiile rusești aveau semne ale unei activități ”de o zi” și erau înregistrate pe numele unor cetățeni din Moldova și Ucraina din mici sate îndepărtate; companiile offshore nu aveau active, iar cifra de afaceri era zero, adică oficial nu au desfășurat nicio activitate economică. Și, în ciuda tuturor acestor lucruri, judecătorii moldoveni ștampilau hotărîri judecătorești pentru sute de milioane de dolari în favoarea reclamanților și cu acordul deplin al inculpaților”, se arată în articolul Novaya Gazeta. Apropo, potrivit unei versiuni, una din sursele de bani, spălați prin Laundromat, ar putea fi proiectele olimpice de la Soci.

„Grupul de companii ale lui Șor” a participat activ la această „mega spălătorie”. Conform unei anchete Rise Moldova, cel puțin șase companii care au legătură cu familia Șor au folosit mijloace bănești care au trecut prin Laundromat. Conform datelor bancare aflate la dispoziția Rise Moldova, s-a reușit stabilirea faptului că firmele-fantomă din Marea Britanie și Noua Zeelandă au transferat, în mai multe tranșe, 22 de milioane de dolari în conturile Shor Holding.

Astfel, potrivit Rise Moldova, compania Seabon Limited, înregistrată în Marea Britanie, în aprilie 2013, în urma unui proces care a avut loc în Moldova, a primit o datorie fictivă de 700 de milioane de dolari plătită de cinci companii rusești. Această sumă a ajuns pe conturile companiei britanice în mai multe tranșe. Una dintre tranzacții a avut loc pe 28 iunie 2013, cînd din Rusia au fost transferate 12,8 milioane de dolari pe contul Seabon Limited, deschis la Moldindconbank. În aceeași zi, Seabon Limited a făcut mai multe transferuri. Una dintre tranzacții a fost redirecționarea a 845 de mii de dolari pe contul din Unibank a companiei moldovenești Dufremol (al cărui proprietar, amintesc, era Ilona Șor), cu mențiunea la scopul plății: „pentru laptopuri”.

În decembrie 2013, același Seabon Limited, în baza unei alte decizii judecătorești privind o altă procedură în cadrul Landromat, a primit o tranșă de 33,5 milioane USD dintr-un total de aproximativ 900 milioane dolari. În aceeași zi, Seabon Limited a transferat 9,6 milioane USD către compania moldovenească Ghermivali, indicînd scopul plății: „pentru tehnică de calculatoare”. SRL Ghermivali, de asemenea, era condusă de familia Șor: la vremea sa, ea a fost fondată de Miron Șor, iar Ilona Șor (Fomenko), pe parcursul a 10 ani, a fost co-fondatorul acesteia.

Banii care au trecut prin Laundromat au fost folosiți și de compania Infoton-com. Aceasta este compania căreia i-a fost revîndut hotelul Cosmos în vara anului 2011. Mai mult, mijloacele spălate ajungeau la Infoton-com din mai multe surse - 1 milion de dolari „pentru materiale de construcție” a fost transferat de către Seabon Limited în aprilie 2011 (iar după cîteva luni de la acest transfer, „Infoton-com” a devenit proprietarul complexului hotelier „Cosmos”), iar în iunie 2013, în contul companiei a ajuns peste jumătate de milion de dolari de la compania britanică Westburn Enterprises Limited, care, la rîndul său, a primit 2,9 milioane USD de la Seabon Limited. „Infoton-com”, de asemenea, face parte și din grupul de companii ale lui Ilan Șor.

În noiembrie 2013, Chester NZ Limited din Noua Zeelandă a transferat în contul companiei moldovenești Nobil Air 1,6 milioane de dolari, din 2 milioane de dolari care au ajuns pe contul său deschis la Moldindconbank de la compania Valemont Properties LTD, implicată și ea în schema de spălare a banilor. Nobil Air a fost creată de sora lui Vladimir Plahotniuc, Vera Morozan, însă la momentul tranzacției cu Chester NZ Limited, după cum se menționează în ancheta Rise Moldova, compania aeriană, prin intermediari, deja aparținea familiei lui Ilan Șor.

O altă firmă din ”grupul de companii ale lui Șor” implicate în spălarea banilor rusești a fost și SRL Molint Grup. Directorul acestei companii este Galina Klimenko. De la președintele așa-numitului „Congres al Comunităților Ruse” și fostul președinte al mișcării ”Равноправие”, Valerii Klimenko, Ilan Șor ”a împrumutat” partidul pentru a deveni mai întîi primar de Orhei, iar mai apoi pentru a ajunge în parlament. În decembrie 2013, compania britanică Westburn Enterprises Limited a primit în cont aproximativ 17 milioane de dolari de la Seabon Limited și executorul judecătoresc Svetlana Mocan. În aceeași zi, cea din urmă a transferat către SRL Molint Grup peste 6 milioane de dolari.

Iar în luna februarie a acestui an, cînd a apărut informația precum că soția lui Ilan Șor, Sara Șor, mai mult cunoscută drept interpreta Jasmin, a solicitat cetățenia moldovenească prin investiții, avocatul lui Veaceslav Platon, Ion Crețu, a declarat pentru Jurnal TV că, compania lui Jasmin cu denumirea „Shor Sara Lvovna”, înregistrată în Federația Rusă, de asemenea, a fost implicată în schema de scoatere a miliardului de dolari din sistemul bancar din Republica Moldova și în schema de spălare a banilor prin Laundromat.

Proiectele sociale și finanțarea partidului Șor

După cum se știe, Ilan Șor a ajuns în politică nu de viață bună, dar pentru a fugi de închisoare și confiscarea activelor și bunurilor privind „furtul miliardului”.

Fostul primar de Orhei a devenit politician în vara anului 2015 - după ce, în mai 2015, Judecătoria sectorului Buiucani l-a pus în arest la domiciliu pentru 30 de zile. Ilan Șor a fost principalul suspect în cazul furtului unui miliard de dolari din sistemul financiar-bancar, potrivit raportului companiei internaționale de audit Kroll.

Potrivit legislației electorale, în timpul campaniei electorale, candidații nu pot fi concediați, transferați la un alt loc de muncă sau funcție fără consimțămîntul lor, trași la răspundere penală, arestați, reținuți sau supuși unor sancțiuni administrative fără acordul autorității electorale care i-a înregistrat. Iar în acea perioadă, în Moldova tocmai avea loc campania electorală pentru alegerile locale generale și Ilan Șor și-a anunțat imediat intenția de a candida la funcția de primar al Orheiului. Cu toate acestea, el nu a avut timp să adune numărul necesar de semnături pentru a se înregistra în calitate de candidat independent, de aceea, înțelegîndu-se cu președintele mișcării sociale și politice „Равноправие” Valerii Klimenko, Ilan Șor și-a depus candidatura pentru funcția de primar din partea acestei formațiuni politice.

Această simbioză politică și-a îndeplinit misiunea: Ilan Șor nu numai că a devenit primar de Orhei, ci a început să fie transformat într-o „victimă politică a autorităților care a suferit fiind nevinovat”. Cu toate acestea, funcția de primar nu l-a salvat pe omul de afaceri de sentința de judecată: în iunie 2017 el a fost condamnat la 7,5 ani de închisoare.

La acea vreme, primarul Orheiului era deja prins bine de cîrligul lui Vladimir Plahotniuc, care nu s-a opus eliberării lui Șor din arest pînă la luarea unei decizii judecătorești definitive și trecerea lui în parlament pentru a primi imunitate parlamentară, în schimbul îndeplinirii mai multor sarcini politice. Așadar, politicianul Ilan Șor cu partidul său, a trebuit să atace activ „luptătorii împotriva regimului” în persoana partidelor PAS și DA, să ”trolleze” mișcarea de rezistență națională ACUM creată din aceste două partide, iar în alegerile parlamentare să fure o parte din voturi de la socialiști.

Pentru a îndeplini aceste sarcini și pentru a obține imunitate parlamentară, a fost nevoie de bani. De mulți bani. Mișcarea socio-politică „Равноправие”, deși la acea vreme avea 20 de ani de existență, niciodată nu a luat ”steaua de pe cer”. Cel mai bun rezultat în alegerile parlamentare a fost de 2,83% în 2005, iar în toate celelalte campanii electorale nu ajungea nici măcar la 1%.

Pregătindu-se de alegerile parlamentare din 2019, ”Равноправие” reînnoită, care în 2016 a devenit cunoscută sub numele de Partidul ”Șor”, a mizat pe electoratul în vîrstă și pe păturile social-vulnerabile (de unde și numărul mare de proiecte sociale, precum și rețeaua de magazine sociale ”Merisor” lansată de Ilan Șor în toată țara). Însă aceasta nu este categoria de populație care va aduce bani formațiunii politice. De aceea, pentru a se descurca și a crește pînă la alegerile parlamentare ratingul partidului pînă la 4-6%, Ilan Șor a început să folosească în mod activ fondurile companiilor sale și o parte din banii din miliardul furat.

Așadar, în 2018, partidul Șor a primit 14,9 milioane de lei sub formă de donații de la persoane fizice, membri de partid și patru firme. Aproape jumătate din această sumă a fost plătită în casieria partidului de către mama vitregă a omului de afaceri, Ilona Șor. Companiile Dufremol și Avantage, în care ea era menționată ca fondator și director, au transferat pentru nevoile de formare 2,46 milioane și, respectiv, 2,35 milioane de lei. Alte 2,4 milioane de lei au fost transmise partidului Șor din partea unei alte companii administrate de Ilona Șor - SRL DFM (o filială a Dufremol).

De asemenea, Ilona Șor a fost catalogată drept cel mai mare sponsor privat al formațiunii politice. Conform raportului financiar prezentat de CEC, donațiile de la persoanele fizice și membrii partidului Șor în 2018 au constituit peste 4,6 milioane de lei. Cea mai mare donație monetară de la persoane fizice - 300 de mii de lei - a fost făcută de Ilona Șor.

Mama vitregă a fostului primar de Orhei și companiile pe care le administra au fost principalii sponsori ai campaniei electorale a partidului Șor în alegerile parlamentare din 24 februarie 2019. După PDM, partidul „Șor” a avut al doilea cel mai mare buget electoral - 19,9 milioane de lei. Conform rapoartelor financiare, Ilona Șor, în calitate de persoană fizică, a donat pentru necesitățile electorale ale fiului său vitreg suma de 340 de mii de lei (drept origine a mijloacelor financiare a fost indicat - salariul). Alte 695 de mii de lei au fost transferate de ea din numele firmei DFM.

Ilan și Ilona Șor au realizat proiectele pre-electorale sociale și de infrastructură prin intermediul organizației publice ”Pentru Orhei”, în care Ilona Șor ocupa funcția de președinte. După cum menționa Ilan Șor, această organizație a primit bani „de la companii cinstite care plătesc impozite la bugetul de stat”. „Sînt companii cinstite care nu-și transferă banii în offshoruri, dar îi dau organizației sociale”, a spus el. Cu toate acestea, există suspiciunea că în „Pentru Orhei” se foloseau mijloacele financiare din miliardul furat.

Cu banii acestei organizații, pentru trebuințele Orheiului, au fost procurate 40 de autobuze de marca Hunday și au fost acoperite cheltuielile pentru asigurarea transportului gratuit al cetățenilor prin oraș în orele de vîrf (această inovație a fost introdusă chiar înainte de alegerile parlamentare), au fost implementate proiecte de infrastructură în localitățile în care primarii erau membri ai partidului „Șor”; înainte de alegeri, angajații grădinițelor din Orhei au primit la salarii o sumă suplimentară de 1000 de lei, iar grădinițele din Orhei au primit suplimentar cîte 200 de lei pentru fiecare copil, pentru a scuti părinții de contribuția în fundația grădiniței.

Ilona Șor - la deschiderea unuia dintre proiectele sociale din Orhei

De asemenea, Ilona Șor a devenit sponsorul general al Parcului de distracții OrheiLand din Orhei, care a fost deschis la 1 iunie 2018.

Ce putem lua de la familia Șor?

Pe 14 iunie, cînd s-a aflat că Partidul Democrat și Vladimir Plahotniuc nu vor rămîne la putere, Ilan Șor și familia sa au părăsit țara. Familia Șor a zburat, în seara zilei de 14 iunie, la Moscova cu un avion privat, iar Ilan Șor a plecat în Israel: în ianuarie 2015, lui i-a fost interzisă intrarea în Federația Rusă timp de șase ani cu menționea „amenințare la securitatea națională”. Unul dintre motivele pentru care Șor nu poate intra în Rusia ar putea fi dauna pe care a adus-o el mai multor bănci rusești în cadrul Laundromatului.

Deja de două luni, conducerea actuală a Republicii Moldova, de la diferite tribune, amenință că-l va aduce în țară pe Ilan Șor, îl va închide, pedepsi și va readuce aeroportul Chișinău în „proprietatea exclusivă a statului”. Iar premierul Maia Sandu promite, în același timp, ca „foarte curînd” va face publică schema de contrabandă cu mărfurile vîndute în magazinele fără taxe vamale ale lui Șor. Potrivit Maiei Sandu, 75% dintre acestea au fost importate ilegal.

Cu toate acestea, în general, puțin poate fi luat acum de la Ilan Șor. Fostul primar de Orhei s-a grăbit să scape de afacerile sale din Moldova, inclusiv de magazinele Duty Free, al cărui proprietar era mama sa vitregă, Ilona Șor, cu mult înainte ca PSRM, PAS și Platforma DA să fi convenit asupra unei coaliții, iar peste hotare familia, probabil, s-a grăbit să-și șteargă amprentele financiare.

Așadar, în aprilie a acestui an, cînd a devenit clar că Partidul Democrat nu poate forma o coaliție pentru a se menține la putere, Ilan Șor a vîndut compania „familială” Dufremol și 12 magazine Duty Free cetățeanului bulgar Marko Todorov.

Jurnaliștii de investigație bulgari au descoperit că Todorov în trecut a avut mai mute probleme cu departamentele financiare din țara sa: din 2009 pînă în 2016, șapte instituții financiare au confiscat activele companiilor sale pentru diferite sume de bani. Însă, ”legîndu-se” cu „omul de afaceri moldo-israelian” Ilan Șor, Marko Todorov a obținut probleme și mai mari, de fapt, rămînînd fără magazinele duty free pentru care a plătit.

Asta deoarece, începînd cu 1 septembrie a acestui an, toate magazinele fără taxe vamale din țară vor plăti impozite, iar magazinele Duty Free situate la intrarea în Republica Moldova vor funcționa doar pînă la expirarea licenței. De fapt, în Moldova va rămîne un singur magazin Duty Free - pe aeroportul din Chișinău pe segmentul de ieșire. Așa că „clanul lui Șor” a scăpat la timp de „afacerea de familie”.

Și o altă companie a lui Ilan Șor, care se ocupa cu comerțul fără taxe vamale - DFM, și-a schimbat proprietarii. În locul lui Ilona Șor, proprietarii săi au devenit: Alexandru Vîlcu (30%), Victor Iakovlev din Ucraina (30%) și Andrei Minaev din Germania (40%). În plus, după cum menționa președintele Igor Dodon, înainte de a fugi din Moldova, Ilan Șor a încercat să vîndă și Aeroportul Internațional Chișinău unor investitori ruși. Cu toate acestea, recent s-a dovedit că 95% din acțiunile companiei care a concesionat aeroportul au fost cumpărate de compania de investiții imobiliare NR Investments Ltd, al cărei beneficiar exclusiv este Nathaniel Rothschild, un reprezentant al unei celebre dinastii de miliardari. Ieri, între el și Ava Invest a fost ratificat un acord.

Încă atunci cînd Ilan Șor a început să coopereze cu ancheta privind investigarea „furtului secolului” și s-a aflat despre amploarea furtului bancar, cînd figura în rapoartele Kroll drept principalul „beneficiar” al furtului miliardarului și a fost condamnat la 7,5 ani pentru ruinarea a trei bănci, presa a pus niște întrebări logice – a fost oare estimată valoarea activelor grupului de companii ale lui Șor din Moldova și din străinătate? Din ce mijloace Ilan Șor, deja după anunțarea sentinței (chiar și fiind cu recurs), a continuat să subvenționeze activitatea susținătorilor săi, dacă se presupune că toate bunurile sale au fost confiscate? Ce sumă a daunei va fi achitată de companiile lui Șor la o decizie finală a organelor judiciare și cît de mult este ea comparabilă cu sumele care trebuie returnate, stabilite în cadrul anchetei Kroll?

Aceste probleme rămîn la fel de actuale, ca și o serie de alte momente. De exemplu, intenționează autoritățile să-l „aducă, pedepsească, închidă” doar pe Ilan Șor sau și pe „aliații săi apropiați”, avînd în vedere faptul că majoritatea problemelor la Shor Holding erau soluționate colegial: mama vitregă a omului de afaceri, Ilona Șor, a fost dezvoltatorul activ al majorității escrocheriilor care au fost folosite în diferiți ani de către companiile care făceau parte din Shor Holding, iar semnătura directorului comercial Valeriu Romanov se află sub mai multe tranzacții dubioase ale „grupului de companii ale lui Șor”?

Vladislav Bordeianu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?