Ilona Şor: văduvă nealinată sau cardinal sur în fustă?

Ilona Şor: văduvă nealinată sau cardinal sur în fustă?

După furtul unui miliard de dolari din sistemul bancar din Moldova, numele omului de afaceri și politicianului Ilan Şor, principalul figurant în raportul Kroll privind „furtul secolului” și unul dintre principalii acuzați în dosarul furtului bancar, este auzit peste tot.

Actualele autorități moldovenești amenință să-l întoarcă în țară și să-l pedepsească: recent, Ilan Şor a fost înregistrat în sistemul Interpol și declarat în căutare internațională prin canalele acestei organizații internaționale a poliției criminale pentru arestare și extrădare.

Omul de afaceri care se află în detenţie, Veaceslav Platon, în dezvăluirile sale jurnalistei Natalia Morari, i-a numit pe Ilan Şor și Serghei Iaralov (omul de încredere al lui Vladimir Plahotniuc) unii dintre autorii fraudei bancare. Cu toate acestea, potrivit unor oameni care cunosc situaţia, un iniţiator activ al multor escrocherii care au fost preluate de diferite companii care fac parte din „Shor Holding” - de la cumpărarea de bunuri imobiliare sindicale la preţuri foarte mici, pînă la „miliard”, a fost şi mama vitregă a omului de afaceri, Ilona Şor.

Văduva „săracă”, în rolul liderului din umbră

Într-un interviu acordat portalului Allfun, la acea vreme, Ilan Șor, în vîrstă de 21 de ani, a numit-o pe mama sa vitregă Ilona Şor, precum și pe directorul comercial al mai multor companii ale sale, Valeriu Romanov, ca fiind cei mai apropiați aliaţi („acești oameni sînt nu numai profesioniști de înaltă clasă, ci și oamenii mei cei mai apropiați”), precum și a recunoscut că nu a descoperit imediat principiul de echipă.

În fruntea afacerii de familie, Ilan Şor a venit în 2005, după moartea tatălui său Miron Şor. La acea vreme, viitorul „marele combinator moldovean” avea doar 18 ani, în mod firesc, moștenitorul răsfățat nu se gîndea atunci la nicio creștere de capital sau la „principiul de echipă”.

Desigur, istoria cunoaște exemple cînd la o vîrstă atît de fragedă unii genii financiari au devenit milionari, dar acesta cu siguranţă nu este cazul lui Ilan Şor. După cum scria Newsmaker despre acea perioadă din viața moștenitorului „imperiului de afaceri”, referindu-se la sursele sale care îl cunoșteau bine pe antreprenor, „omul de afaceri Gabriel Stati, pe care chiar a început să-l numească un prieten apropiat, era un model pentru Şor. Poante, mașini scumpe, securitate numeroasă. El încerca să copieze totul de la Stati. Acest lucru îi dădea personalității sale greutate și statut. Desigur, în înţelegerea moldovenească. Cu toate acestea, posibilitățile lui Şor, în comparație cu ale lui Stati, erau foarte limitate. El mereu încerca să convingă pe toată lumea de moștenirea uriașă lăsată de tatăl său. Totuși, la o verificare, totul s-a dovedit a fi o minciună”.

Dar iată şi alte amintiri din acea vreme. Recent, unul dintre comentatori a scris pe o rețea de socializare că la momentul concesionării aeroportului din Chișinău și preluarea controlului asupra Băncii de Economii „mulți îl cunoșteau pe Ilan Şor ca o persoană cu viziune scurtă, care nu avea nici un fel de studii şi care se pricepea doar să ia un alt credit sau pur şi simplu să împrumute de la Stati, ca apoi sa-i cheltuiască imediat pe o mașină nouă super scumpă sau pe un zbor privat către o stațiune scumpă. Toate afacerile erau conduse de mama sa vitregă, Ilona Șor. Mai mult decît atît, întregul ei mediu gemea de comportamentul lui Ilan, care pur și simplu venea ca o furtună şi lua toţi banii din casa şi aşa pe jumătate goală a Dufremol-a”.

Cea de-a doua soție a tatălui său, Ilona Șor (Fomenko), într-adevăr a condus toate afacerile după moartea soțului său - nu se putea baza prea mult pe moștenitorul răsfățat.

La început, Ilona Şor era secretara lui Miron Şor (la acea vreme fiind un bărbat căsătorit). Iar apoi a devenit soția sa și s-a ridicat treptat pînă la funcţia de adjunct la Moldklassica International. Știa bine situaţia în afacerea de familie. Şi primul lucru de care a avut grijă a fost „întoarcerea în familie” a magazinelor fără taxe vamale Duty Free, pe care le-a gestionat pînă nu demult.

Președintele Camerei de Comerț și Industrie moldo-israeliene, Miron Şor, care a condus compania Moldklassika International (trei magazine de haine, încălțăminte, parfumuri, accesorii ale unor mărci renumite), a început această afacere în 1994 - imediat ce a apărut oportunitatea prevăzută de lege. Cu toate acestea, în 1998, cînd a izbucnit criza economică care a lovit considerabil „imperiul lui Şor”, Şor-senior a fost nevoit să-și vîndă magazinele Duty Free.

Așa cum spunea mai tîrziu Ilan Şor într-un interviu, el a decis să „întoarcă în familie” Duty Free din motive nostalgice („pentru mine acestea sînt impresii vii ale copilăriei”). În această problemă el a fost ajutat de Vladimir Filat, care la acel moment era prim-ministru și pe care, după cîțiva ani, „recunoscătorul” Ilan Şor l-a denunţat, ceea ce a permis condamnare la închisoare a ex-premierului pentru o perioadă de nouă ani. Revenirea familiei Şor la afacerea cu comerţul fără taxe a costat statul 35,1 milioane de lei, plus cheltuielile pentru avocați, pe care Curtea internațională de justiţie a obligat Republica Moldova să le achite pentru Le Bridge și proprietarului său, Frank Charles Arif.

Pînă în 2018, compania Dufremol, una dintre principalele subdivizii ale Shor Holding, a fost cel mai mare operator al comerţului fără taxe vamale din Moldova (12 magazine). Pînă în aprilie 2019, proprietara Dufremol a fost Ilona Șor. Totuşi, în businessul de familie ea a gestionat nu numai magazinele Duty Free. Însă, spre deosebire de fiul vitreg, Ilona Șor a preferat să stea în umbră. Se știe foarte puține lucruri despre ea. Ea apare foarte rar în spațiul public, pe Internet aproape că nu există fotografii de-ale sale, iar pe cele existente ea este adesea confundată cu mama lui Ilan - Maria.

Totuși, toți cei care o cunosc pe Ilona Șor remarcă faptul că ea este o femeie cu un caracter puternic, obișnuită să-și atingă scopul, capabilă să stabilească o ordine de fier în companiile pe care le deține. „Ilona este o mare iubitoare de muncă. Se pare că nu este nimic imposibil pentru ea. Iar contribuţia sa zilnică o simte întreaga echipă a bine-cunoscutei în Moldova companie Dufremol”, se menţionează într-un videoclip vechi dedicat familiei Șorov.

Oricum ar fi, ea cu siguranță nu era o naivă simplă care să permită cu încredere să fie folosită în schemele ingenioase inventate de fiul său vitreg. Mai degrabă, invers... Cu toate acestea, ea a rămas în umbră. Nu a acordat nici un interviu, nu a „strălucit” pe copertele revistelor de glamour. Dacă numele ei şi a apărut în presă, atunci întotdeauna în legătură cu fiu său vitreg iubit.

Imobile sindicale

Actualul Ilan Şor, în vîrstă de 32 de ani, probabil că nu ar fi spus în interviu multe lucruri pe care le-a spus publicației „Locul evreiesc” la 23 de ani. De exemplu, că cei trei lideri ai holdingului Shor Holding („directorul comercial Valeriu Romanov, directorul financiar Ilona Şor și eu - directorul general”), de regulă, rezolvă toate problemele colegial. „Mai mult, chiar dacă unul dintre noi este„ împotrivă”, această decizie obţine un verdict negativ”, a mărturisit atunci tînărul om de afaceri.

Iar chiar recent, „colegial”, conducerea Shor Holding a luat, aproape la preţ de nimic, unele dintre cele mai mari obiecte ale sindicatelor din Moldova, care ulterior au devenit garanții în majoritatea împrumuturilor pe care companiile lui Şor le luau din bănci și le rambursau din contul banilor de la Banca de Economii. Printre ele se numără: hotelurile Cosmos și Turist, pensiunea Flora, complexul sportiv Iunosti și Palatul Republican de Cultură a Sindicatelor. Aproape toate tranzacțiile au fost efectuate prin intermediul firmelor fondate de Valeriu Romanov, mîna dreaptă a lui Ilan Şor. Însă creatorul multor scheme de „înstrăinare” a proprietății sindicatelor este considerată mama vitregă a antreprenorului, Ilona Şor.

Prima „rîndunică” sindicală a triadei aventuroase a fost hotelul Cosmos. În iunie 2007 el a fost vîndut, fără a fi declarat un concurs deschis și fără a căuta potențiali investitori, pentru suma de 60 de milioane de lei (5 milioane de dolari) către compania Delmos Grup, care cu două luni înainte încheiase un contract de închiriere a hotelului. Deși, după cum se menționează în ancheta Rise Moldova, au existat investitori care ofereau un preț de două ori mai mare decît cel pentru care a fost vîndut hotelul. Fondatorul Delmos Grup este Valeriu Romanov, director comercial al mai multor companii care fac parte din Shor Holding. Vînzarea în grabă a „Cosmosului” a fost explicată de către conducerea sindicatelor prin faptul că obiectul nu mai aducea venituri.

Și, deși în 2008 procuratura s-a interesat de această tranzacţie, care a pornit un dosar penal în legătură cu falsificarea procesului-verbal al ședinței comitetului executiv al Confederației Sindicatelor, pe baza căruia s-a decis înstrăinarea complexului hotelier, precum și în legătură cu faptul că șeful organizației și-a folosit intenționat poziția oficială în interese materiale sau personale, iar experții criminalişti au ajuns la concluzia că costul proprietății a fost scăzut semnificativ, dosarul penal a fost în cele din urmă „pusă pe frîne”. Mai mult decît atît, deși tranzacţia de vînzare a hotelului a făcut obiectul urmăririi penale, în vara anului 2011 obiectul și-a schimbat proprietarul. El a fost revîndut SRL Infoton-com, a cărei fondatoare a fost compania Ghermivali, care la rîndul ei a fost fondată de același Valeriu Romanov.

Ilan Șor, în compania persoanelor sale de încredere - Valeriu Romanov și Ilona Șor

După cum a scris presa, toate companiile implicate în tranzacțiile cu hotelul Cosmos aveau același număr de telefon și o singură adresă juridică - Chișinău, str. Tighina, 12. La aceeași adresă se află şi Compania Dufremol, proprietara căreia era Ilona Șor.

Şi coordonatele companiei Vedova-Grup, care a cumpărat în august 2010 complexul hotelier Turist pentru suma de 29 de milioane de lei, coincid cu adresa juridică și numărul de telefon al Dufremol-a. Schema de înstrăinare a „Turist” a fost exact aceeași ca şi în cazul hotelului Cosmos: mai întîi, un acord de închiriere a obiectului cu condiția dreptului de preempțiune de a-l cumpăra în cazul în care hotelul va fi scos la vînzare, apoi vînzarea complexului hotelier chiriaşului cu menţiunea „obiect neprofitabil”.

Aproape imediat după tranzacţia de vînzare-cumpărare, prin gajarea complexului hotelier Turist, a fost contractat un împrumut bancar de 5 milioane de euro. Această sumă a fost cu mult mai mare decît prețul pentru care a fost cumpărat obiectul. Apoi, „Turist” a fost din nou folosit ca garanție - deja pentru un împrumut de 3 milioane de euro de la o companie cu sediul în Londra. După cum s-a menționat în ancheta Rise Moldova, astfel proprietarul s-a asigurat în cazul unui proces juridic și a anulării contractului de vînzare-cumpărare: acum Confederația sindicatelor ar putea să-şi recapete „Turistul” doar dacă va întoarce datoria în sumă de 3 milioane de euro.

Triada antreprenorială a folosit apoi astfel de scheme de înstrăinare de mai multe ori şi în cazul altei proprietăți a sindicatelor. De exemplu, pensiunea Flora, care a fost înstrăinată în 2010 pentru suma de 17 milioane de lei și a fost imediat pusă în gaj la bancă pentru 35 de milioane de lei (cumpărătorul era compania Asigromex cu adresa juridică Tighina,12, iar documentele aveau semnătura aceluiași Valeriu Romanov).

Apoi, în 2010, Ilan Şor și „aliaţii săi cei mai apropiați” au devenit proprietarii complexului sportiv deja inexistent Iunosti (la sfîrșitul anului 2017, unica piscină olimpică din Moldova sovietică a fost complet demolată). Și în decembrie 2015, Confederația Sindicatelor a rămas fără un alt obiect de cult și în prezent inexistent - Palatul Culturii Sindicatelor. El a fost pus în gaj pentru un credit de 6 milioane de euro, luat de la una dintre firmele din Ilan Şor. Este vorba despre compania „Delmos Grup” - cea care în 2007 a cumpărat hotelul Cosmos de la Confederație, al cărui fondator este Valeriu Romanov. Cu toate acestea, după cum s-a menționat în ancheta Rise Moldova, șeful Confederației Naționale a Sindicatelor, Oleg Budza, nu și-a putut aminti dacă sindicatele cu adevărat au luat un împrumut atît de mare de la Delmos Grup, de cîteva ori mai mare decît venitul anual al confederației, și în ce scopuri anume.

Este clar că, cu toată inventivitatea şi lipsa de sinceritate în afaceri, Ilan și Ilona Șor nu au putut, independent, fără a avea o protecţie în conducerea țării, să facă astfel de escrocherii. Acest lucru este demonstrat chiar și de faptul că dosarele penale, deschise cu greutate, privind înstrăinarea proprietăților sindicale și ale statului, atunci pur și simplu erau încetinite. După cum a scris unul dintre comentatori, vorbind despre „sinceritatea” afaceristului Şor „și, dintr-odată, o astfel de persoană capătă cele mai scumpe și aproape inaccesibile pînă acum active ale Moldovei. Ca şi cum el singur a făcut acest lucru. Voi credeţi? Eu nu. Dacă cei care au realizat o astfel de fraudă tac, înseamnă că acești oameni se află încă la putere. Toţi se tem să spună vre-un cuvînt”.

Aeroportul și furtul miliardului

Într-un vechi interviu pentru „Orașul Evreiesc”, vorbind despre afaceri și „cei mai apropiați aliaţi” în persoana Ilonei Șor și Valeriu Romanov, Ilan Șor, în vîrstă de 23 de ani, a spus: „Avem şi un alt principiu important - „Oprirea înseamnă cădere”.

Ilan Şor și asociații săi nu s-au oprit doar la proprietatea sindicală. Următorul pas a fost o afacere extrem de dubioasă cu concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău și jefuirea a trei bănci comerciale.

La 1 noiembrie 2013, printr-un decret guvernamental, aeroportul din Chișinău a fost dat în  concesiune pentru o perioadă de 49 de ani, cu o deducere de 1% din venituri și obligativitatea efectuării unor investiții de 244,2 milioane EUR de către Avia Invest. Diferite comisii de anchetă, precum și Centrul Național Anticorupție au ajuns de mai multe ori la concluzia că aeroportul din capitală a fost concesionat cu încălcări bazate pe informații greşite, iar prevederile acordului semnat nu corespund legii în vigoare și contravin intereselor statului.

Schema frauduloasă în cazul concesionării aeroportului constă chiar şi în faptul că de la fiecare pasager care iese din ţară se percepe o taxă de 9 EUR. S-a estimat că timp de 49 de ani această colectare ar putea constitui cel puțin 700 de milioane de euro, ceea ce va acoperi de cîteva ori „investițiile” companiei conducătoare-investitor.

Cine anume a fost beneficiarul final al concesionării Aeroportului Internațional Chișinău, părerile sînt diferite. Fostul premier Vladimir Filat, într-un interviu recent cu jurnalista Natalia Morari a declarat că Ilan Şor a fost doar o pînză pentru a ascunde beneficiarul final, dar, de fapt, în spatele tuturor acestor lucruri s-a aflat Vladimir Plahotniuc, care a beneficiat cel mai mult din semnarea acordului de concesiune. Președintele Partidului Nostru, Renato Usatîi, insistă că anume Şor a devenit beneficiarul final al concesionării aeroportului şi că Filat nu a spus tot adevărul despre această tranzacţie, pentru că a fost implicat în această schemă.

Cine a primit, pînă la urmă, cea mai mare felie din torta concesionării aeroportului, nu mai este atît de important - Ilan Şor și rudele sale cu siguranţă nu au rămas în pierdere. Structurile lui Şor încă mai controlează compania care administrează aeroportul. Petru Jardan - una dintre cele mai apropiate persoane de încredere ale lui Ilan Şor – era director general la Avia Invest. Mai mult, după cum a declarat recent Igor Munteanu, președintele Comisiei parlamentare de anchetă, actualul deputat Petru Jardan a fost unul dintre cei care alegea companiile internaționale pentru a participa la concurs, fiind la acea vreme directorul aeroportului din Chişinău. În acest sens, Comisia de anchetă a cerut procuraturii să verifice care este relaţia dintre Jardan şi Şor și care este beneficiarul final al Avia Invest.

Însuși Ilan Şor deține şi în prezent funcția de șef al consiliului de administrație al Avia Invest, iar mama sa vitregă Ilona în 2016, după o ulterioară schimbare a componenţei, a fost inclusă în consiliul de administrație a companiei care gestionează aeroportul.

Cazul concesionării dubioase a Aeroportului Internațional Chișinău, care (pînă cînd se va clarifica următoarea comisie de investigaţie) încă aduce profit familiei fugare Şor, este strîns legat de un alt caz de rezonanţă – furtul din trei bănci comerciale, mai cunoscut sub numele de „furtul secolului”.

Unibank, una dintre cele trei bănci implicate în furtul miliardului, a emis o garanție bancară fondatorilor Avia Invest. Așa cum s-a menționat în ancheta Rise Moldova, în 2015, Serviciul prevenire și combatere a spălării banilor din cadrul Centrul Național Anticorupție a pus sub semnul întrebării legalitatea acțiunilor fondatorilor Avia Invest. „Conform unei versiuni, aceste mijloace financiare au fost luate din banii băncilor problematice, care sînt gestionate de Ilan Şor”, se spune într-un comunicat de presă al CNA.

Potrivit uneia dintre sursele noastre, Ilona Șor a participat activ la elaborarea schemelor de retragere a mijloacelor băneşti din cele trei bănci problematice, inclusiv Banca de Economii, Ilan Şor devenind președintele acesteia în aprilie 2014. În acel moment, BEM era deja sub controlul său, la fel ca şi Unibank și Banca Socială, din care a fost retras 1 miliard de dolari în 2014, acea sumă fiind echivalentă cu 12% din PIB-ul republicii. Potrivit Newsmaker, Şor a fost ajutat activ în această problemă de fostul vicepreședinte al PDM, persoana de încredere a lui Vladimir Plahotniuc, Serghei Iaralov, cu care Ilan Șor avea afaceri comune. Se spune că anume Iaralov a controlat emisia la BEM.

Potrivit anchetei companiei americane Kroll, la retragerea banilor a participat un grup de companii (în total 75), care au acționat „concertat”, avînd o relație cu omul de afaceri Ilan Şor. Ele au contractat împrumuturi mari de la Banca de Economii, Unibank și Banca Socială, care au fost transferate în trei bănci din Letonia, înainte de a fi transferate ulterior pe sute de conturi corporative. Majoritatea acestor conturi, pe care au ajuns aproximativ 600 de milioane de dolari, au fost deschise din numele unor companii înregistrate în Marea Britanie, precum și în companii off-shore - Belize și Panama.

În ancheta detectivilor americani se mai menţionează faptul că sumele retrase din cele trei bănci moldovenești problematice au fost descoperite pe conturile altor instituții bancare moldovenești (185 milioane dolari), în Cipru (63 milioane dolari), în China și Hong Kong (61 milioane dolari), Elveția (23 milioane de dolari). Aproximativ 200 de milioane de dolari au fost transferate în conturile băncilor letone. O parte din fondurile retrase a fost folosită la procurarea unor active.

Așadar, în 2014, exact în momentul în care avea loc activ procesul de retragere a miliardului din cele trei bănci moldovenești, Ilan Şor a deschis un magazin Duty Free în Kîrgîzstan - pe Aeroportul Internațional „Manas” din Bishkek pe o suprafață de peste 2000 de metri pătrați. În presa locală, acest proiect a fost numit afacerea comună a lui Şor cu persoanele apropiate ale fostului președinte al Kîrgîzstanului Almazbek Atambayev.

Proprietarul magazinului fără taxe din Kîrgîzstan a fost compania Duty Free Mall kg, coproprietarii căreia, deţinînd părţi egale, erau: compania moldovenească DFI și cetățeana kirghiză în vîrstă de 20 de ani, Upol Kubanychbekova, fiica lui Kubanychbek Tumanov, care din 2010 pînă în 2015 a fost deputat în parlamentul din Kîrgîzstan și vicepreședinte al comisiei pentru Finanțe. Cu o lună mai devreme, SRL DFI l-a numit unanim la Chișinău pe fostul șef al Serviciului Vamal, Viorel Melnic - partener de afaceri al lui Ilan Şor, iar puțin mai tîrziu, DFI a trecut în proprietatea Dufremol.

S-a remarcat faptul că Ilan Şor plănuia să deschidă în Kîrgîzstan încă șase magazine fără taxe vamale pentru a spăla veniturile ilegale. Cu toate acestea, problemele personale cu legea, precum şi cele ale lui Almazbek Atambayev, pe care politicienii locali l-au acuzat de „legături strînse” cu businessmenii moldoveni Şor și Plahotniuc, „implicați în retragerea a 1 miliard de dolari prin intermediul unor bănci”, nu au permis dezvoltarea acestui proiect de afaceri.

În 2017, magazinele Duty Free din Kîrgîzstan au fost vîndute pentru suma de 68,5 mii de euro companiei ruse Absolyut, deschisă cu jumătate de an înaintea de tranzacţie de către cetățeanul rus Alexandr Baliachin, din Chișinău. Partenerul de afaceri al lui Baliachin era Alexandru Vîlcu, tatăl căruia, Nicolae Vîlcu, ocupa funcţia de șef al Serviciului Vamal al Republicii Moldova. Apropo, anume Vîlcu, în aprilie a acestui an, a devenit unul dintre proprietarii SRL DFM după ce clanul Şor a început să scape în grabă de activele sale din Moldova.

Vladislav Bordeianu

(va continua pe 20.08.2019)

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load