Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

«Furtul secolului»: ca și mai înainte, întrebări mai multe ca răspunsuri

18 oct. 2018,, 18:31   Politică
9837 6

Audierile parlamentare nu au făcut lumină în circumstanțele fraudei bancare de multe miliarde, nu au fost îndreptățite nici așteptările deputaților de a obține răspunsuri la întrebările de interes public.

În același timp, unii experți nu-s de acord cu abordarea problemei privind evaluarea pagubelor provocate de «furtul secolului» și cred că nici un leu încă nu s-a întors în Moldova. În opinia lor, în continuare nu există o certitudine clară privind volumul mijloacelor furate, iar suma pe care oamenii legii intenționează să o întoarcă, este mult prea modestă – 10,7 mlrd. lei. Mulți vorbesc și despre influența factorului politic asupra anchetei și despre lipsa de logică în acțiunile organelor competente.

«Un caz aparte» al Procuraturii Generale

Inițial, audierile parlamentare au fost fixate la propunerea PSRM pentru 4 octombrie. Dar din diverse motive, la ele au refuzat să participe Bogdan Zumbreanu, directorul Centrului Național Anticorupție ( CNA) și Procurorul General Eduard Harunjen. Șeful CNA a făcut trimitere la întîlnirile cu experții europeni, fixate pentru acea zi. Harunjen și-a considerat ”inacceptabilă” participarea, deoarece aceasta pare a fi "o solicitare voalată a informațiilor cu privire la detaliile cauzelor penale, majoritatea cărora se află în curs de examinare». El a amintit de recomandările Comisiei de la Veneția, conform cărora Procuratura Generală nu este obligată să raporteze parlamentului cazurile aparte.

Pe rețelele de socializare și în mass-media unii deputați își expuneau temerea, că discuțiile privind ”furtul secolului” nu vor avea loc înainte de alegerile parlamentare, totuși la 12 octombrie audierile au avut loc. Directorul CNA Bogdan Zumbreanu și guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei (BNM) Serghei Cioclea au vorbit în parlament despre acțiunile întreprinse în vederea recuperării activelor furate din sistemul bancar. Cum era de așteptat, la audieri nu a participat reprezentantul Procuraturii Generale.


Poziția departamentului a provocat nedumerirea multor experți și politicieni. În opinia lor, raportul putea fi prezentat în așa fel, ca să evite dezvăluirea informațiilor secrete și să nu prejudicieze ancheta. Asta ar fi demonstrat că activitatea departamentului este transparentă și ar fi asigurat informarea deputaților din surse sigure. În caz extrem, oamenii legii ar fi putut cere ca ședința parlamentului să fie ținută în spatele ușilor închise. Mai ales că Constituția îi permite organului legislativ «să inițieze audieri cu privire la orice subiect de interes public», și refuzul de a se prezenta în parlament contravine sensului parlamentarismului.

Anterior, procurorul general și-a exprimat de mai multe ori poziția privind ancheta în cazul ”furtul secolului”. La publicarea celui mai recent raport al procuraturii privind activitatea acesteia, Eduard Harunjen a informat, că în dosarul privind escrocheriile din cele trei bănci moldovenești au fost pornite peste 180 cauze penale, dintre care multe deja au ajuns în instanța de judecată. În opinia procurorului general, investigarea furtului bancar nu poate fi considerată tărăgănată, dat fiind că multe acțiuni se referă la jurisdicția altor țări, inclusiv zonele offchore. El a informat și despre identificarea unor noi cazuri de administrare frauduloasă a băncilor, în rezultat fiind deschise alte 17 dosare pe numele fostului șef de la Banca de Economii Grigore Gacichevici și apropiaților săi. În acest caz prejudiciile au constituit peste 1 mlrd.lei.

În ajunul audierilor parlamentare premierul Pavel Filip a declarat, că guvernul a luat un șir de măsuri pentru prevenirea unor asemenea fraude pe viitor. El a menționet, că autoritățile au fortificat BNM și au întreprins pași în vederea stabilizării sectorului bancar. Și spicherul Andrian Candu a raportat prima întoarcere majoră a activelor furate, cu referire la achiziționarea celor 41,09% din acțiunile Moldova Agroindbank de către consorțiul internațional al investitorilor. Potrivit lui, este vorba despre cca 451 mln. lei, obținuți din comercializarea acțiunilor care anterior au aparținut lui Veaceslav Platon – antreprenorul condamnat la 18 ani privare de libertate în dosarul privind furturile bancare.

«BNM nu avea pîrghii »

De la tribuna parlamentului, Bogdan Zumbreanu a informat deputații despre faptul că la moment se cunosc beneficiarii finali, care au primit cca 90% din mijloacele financiare furate din sistemul bancar. Potrivit lui, în rezultatul investigațiilor s-a reușit identificarea bunurilor mobile și beneficiarii efectivi ai acestor sume – este vorba despre 22 de întreprinderi. Zumbreanu a anunțat, că în total au fost întoarse cca 420 mln. lei, cu excepția mijloacelor rambursate în rezultatul activității BNM. În același timp, rămîn sub sechestru bunuri în sumă de 106 mln. lei.

Agenția de recuperare a bunurilor obținute prin mijloace criminale a analizat 321 transferuri bancare în monedă națională și internațională, efectuate de 37 companii autohtone. Este vorba despre 215 mii de operații pe conturile a trei bănci. Potrivit guvernatorului BNM, au fost identificate 73 companii-nerezidente care au deschis conturi în 11 jurisdicții: în Austria, Cipru, Elveția, Rusia, Estonia, Franța, Cehia, Letonia, Liechtenstein, Monaco și Italia. În plus, au fost făcute sute de interpelări peste hotare, pentru a identifica traseele de transmitere și localizare a mijloacelor financiare, precum și a bunurilor ce aparțin unui număr de 59 persoane fizice. La moment, răspunsurile au venit din 22 de state.

Șeful CNA a menționat, că suma prejudiciului în cadrul dosarelor deja transmise în instanța de judecată constituie 7,74 mlrd. lei. Alte 1,9 mlrd. lei au fost identificate în cadrul cazurilor investigate. Dacă în aceste cazuri beneficiarii efectivi au fost identificați, în cazul altor 1,06 mlrd. lei aceștia mai urmează a fi identificați. «Organele de anchetă studiază profilul financiar al beneficiarilor efectivi pentru a stabili unde anume au fost ascunși banii convertiți sau cheltuiții deja», - a spus Zumbreanu.

Potrivit lui Sergiu Cioclea, la începutul lunii octombrie Ministerului finanțelor i-au fost restituiți în total 1,26 mlrd. lei. 18% din ei – din comercializarea bunurilor imobiliare, restul – din comercializarea garanțiilor, rambursarea creditelor sau percepere forțată. Șeful BNM a spus că lichidatorii băncilor au intentat acțiuni împotriva tuturor părților implicate în fraudă.

Cioclea a asigurat că autoritățile au depus eforturi semnificative pentru ca fraude similare celor comise la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank, să nu se repete. El a atenționat asupra faptului că în ajunul ”furtului secolului” BNM a avut dificultăți în încercarea de a schimba regulamentul privind supravegherea sistemului bancar. Din această cauză, a menționat Cioclea, «BNM nu avea pîrghii pentru a supraveghea băncile».

«Furtul s-a produs cu utilizarea regulii Uniunii Europene, care permite abuzuri în privința riscurilor cu sume mari în bănci. În septembrie,2013, înainte de colapsul celor trei bănci, BNM a propus modificarea acestui regulament, dar Ministerul justiției a tărăgănat 100 de zile procesul de prezentare a avizului său . Acesta a fost prezentat tocmai în februarie, 2014», - a spus guvernatorul BNM. El a adăugat, că ulterior judecătoria Rîșcani a decis suspendarea modificării regulamentului, care a fost anulată doar după criza bancară.

Experții nu înțeleg logica organelor de drept

Unii experți nu-s de acord cu abordările privind evaluarea prejudiciului de către organele competente. Cei de la Centrul Resurselor Juridice (CRJM) susțin că volumul total al prejudiciilor aduse sistemului bancar de ”furtul secolului” este de 13,3 mlrd. lei. Reieșind din rezultatele investigației se preconizează rambursarea sumei de doar 10,7 mlrd. lei, deoarece se consideră că 2,6 mlrd. (cca 20%) deja au fost recuperate din comercializarea activelor celor trei bănci. Potrivit președintelui CRJM Vladislav Gribincea, «comercializarea activelor nu poate fi considerată o rambursare a bunurilor furate, și peste patru ani de la fraudă putem constata că nici un leu așa și nu a fost întors în Moldova ».

«Dintre beneficiarii ”furtului secolului” cea mai mare parte a mijloacelor scoase din țară îi revine lui Ilan Șor – 5,2 mlrd. și grupului Gacichevici – 3,2 mlrd., nu este clară soarta a 3,7 mlrd. lei», - spune Gribincea. El menționează că nici azi nu există o certitudine clară privind valoarea fondurilor retrase. Expertul presupune că autoritățile folosesc strategia rambursării lor «ca pe un instrument de autoapărare în fața opiniei publice ». De aceea, potrivit lui,apar suspiciuni în privința independenței instituțiilor care investighează frauda bancară și participarea lor la jocurile politice.

Și experții Centrului politici și reforme (CPR) în investigația lor atrag atenția la faptul că «suma pe care intenționează să o ramburseze oamenii legii, este foarte modestă – 10,7 mlrd. Lei. Și aceasta dacă ținem cont de faptul, că este vorba nu doar despre rambursarea bunurilor furate din cele trei bănci, dar și despre cele acumulate ilegal între anii 2007-2014 ». În opinia CPR, «suma spre rambursare trebuie, din contra, majorată, dat fiind că numai din rezervele BNM pentru susținerea băncilor au fost alocați peste un miliard de dolari».

Ex-ministrul afacerilor interne, deputatul-socialist Vladimir Țurcan susține că inactivitatea organelor de drept în cazul fraudei bancare este forțată. «Mulți dintre foștii mei subalterni, profesioniști din CNA, MAI, procuratură, nu au posibilitatea să ducă lucrul la bun sfîrșit – ei au primit indicația să bată pasul pe loc », - a declarat parlamentarul. Potrivit lui, în acest context ar fi bine ca procurorul general să fie întrebat de ce ancheta privind miliardul furat încă nu a fost finalizată.

Pe site-ul său, Partidul comuniștilor a publicat o replică dură privind audierile parlamentare și refuzul procurorului general de a participa la ele. Cei de la PCRM cred că miliadul furat «nimeni nu-l caută, dat fiind că toți știu unde este el și nimeni nu-l va căuta în propriile buzunare ». În opinia comuniștilor, «Harunjen trebuie să vină în parlament nu cu un raport, ci cu un mandat de arestare» și «să încătușeze mai bine de jumătate dintre deputați», după care să meargă la guvern și oficiile partidelor.

Expertul economic Viorel Gîrbu vorbește despre vitezele diferite cu care se pronunță sentințele diverselor persoane implicate în «furtul secolului», și crede că aceasta demonstrează în mare parte subtextul politic, nu respectarea intereselor cetățenilor. El atenționează asupra încercărilor de a extinde intervalul de timp în care a fost comisă frauda pentru perioada anilor 2007 – 2014. Gîrbu menționează că «grupul Gacichevici» a activat între anii 2007–2012, iar Ilan Șor a administrat banca între anii 2012–2014. El nu înțelege acțiunile organelor de drept, care declară că au scăzut din suma furată o sumă mare a activelor băncilor implicate în schema dată. «Observați, că în Banca de Economii erau prezente și active ale statului. Statul deținea un portofoliu de peste 30% din acțiunile băncii. Astfel, statul vinde activele care aparțineau statului, pentru a compensa prejudiciul cauzat statului de o persoană terță. Ce logică este aceasta?», - se întreabă Viorel Gîrbu.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?