Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Flori pentru doamne sau Convenția de la Istanbul?

10 mar. 2020,, 17:59   Analitică
7628 2

Weekendul trecut a readus pe agenda vieții politice din Moldova o temă sensibilă, care în ultimii ani a fost adesea subiect de discuții dramatice, inclusiv în cadrul diverselor coaliții de guvernare.

Duminică, 8 martie, în centrul Chișinăului s-a desfășurat un marș în susținerea Convenției de la Istanbul. Timp de trei ani Moldova face parte din grupul statelor europene, care au semnat-o, dar nu au ratificat-o. La finele lui decembrie guvernul a dat aviz pozitiv în această chestiune, acum parlamentul trebuie să se expună. Autoritățile moldovene susțin că decizia finală va fi luată după studierea amănunțită a situației și o vastă dezbatere publică.

Ciocnirile, uneori și războiul opiniilor pro și contra acestui acord internațional, colectarea semnăturilor împotriva adoptării lui este una dintre tendințele active ale zilei. Adepții convenției declară că ea ne va ajuta să ne opunem diferitor forme de violență împotriva femeilor, în ciuda opiniei comune fără a obliga statele aderente să reinterpreteze și să modifice noțiunile de sex, familie și căsătorie.

Dar destul de populară este și opinia, precum că documentul contravine abordărilor principiale de apărare și promovare a tradiționalelor valori morale și familiale, promovează dăunătoarea ideologie de gen și subminează noțiunea de familie.

Ce spune convenția?


Denumirea oficială a convenției este Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței în familie. La Strasbourg ea este numită cel mai amplu instrument de drept în domeniul dat. Este un contract internațional, ce prevede măsuri de contracarare a violenței împotriva femeilor și a violenței casnice, adoptat în 2011 la Istanbul. A intrat în vigoare la trei ani după adoptare – în 2014.

Convenția conține și o definiție a genului și stabilește un șir de crime ce pot fi calificate ca violență împotriva femeilor. Ea cheamă autoritățile țărilor europene să pună capăt violenței bazate pe gen și să confirme recunoașterea principiilor și valorilor declarate în document.

Țările care au aderat la Convenție trebuie să criminalizeze violența psihică, hărțuirea, abuzul fizic și sexual, căsătoria forțată, avorturile forțate și sterilizarea forțată. Mai trebuie să fie pedepsită și hărțuirea sexuală (harassment). Documentul mai dă și definiția de ”gen” și ”violență bazată pe gen”. Convenția de la Istanbul obligă autoritățile naționale să elaboreze un plan de termen lung de combatere a violenței împotriva femeilor.

Documentul descrie cu lux de amănunte măsurile de prevenire, apărare și susținere a victimelor, precum și urmărirea penală a agresorilor, care urmează a fi incluse în legislația națională. Între altele, acordul internațional cere finanțarea centrelor pentru victimele violurilor, linii telefonice non-stop de ajutor, aziluri pentru victimele violenței în familie și consilierea victimelor. Documentul presupune eradicarea practicilor, în care nivelul condamnărilor pentru viol, spre exemplu, este mult mai mic ca cel al altor crime.

La convenție au aderat 45 state, dintre care 34 au ratificat-o. Moldova a semnat acest acord la Strasbourg în februiarie 2017, dar încă nu l-a ratificat. Rusia și Azerbaidjan nu au aderat la convenție, alte 11 țări europene din diverse motive tergiversează ratificarea și punerea ei în acțiune. Printre acestea - Armenia, Bulgaria, Cehia, Ungaria, Letonia, Lituania, Liechtenstein, Moldova, Slovacia, Ucraina și Marea Britanie. În multe țări s-a iscat discuții aprinse pe marginea convenției, care continuă de ani buni.

Cei din Moldova nu se vor grăbi

Să zicem, în parlamentul Bulgariei anul trecut guvernul a decis să- și anuleze propunerea de ratificare a Convenției de la Istanbul. Iar parlamentarii au respins inițiativa unui referendum în această chestiune. Autoritățile bulgare au explicat refuzul de a ratifica convenția prin consensul politic și necesitatea de a ține cont de reacțiile acute ale societății și bisericii. Este vorba despre temerile ce țin de anumite texte din convenție cu referite la gen, pe care Bulgari le-a considerat inacceptabile (noi vom mai reveni la formulările dubioase ).

Deocamdată, Moldova se află printre statele care nu au ratificat convenția de la Istanbul. Totuși, la finele anului trecut autoritățile și-au declarat public intenția de a face în cel mai apropiat timp ultimul pas spre aderarea la acest acord. La 27 decembrie 2019, guvernul a aprobat proiectul de lege privind ratificarea convenției de la Istanbul. În ajun, premierul Ion Chicu a numit intrarea ei în vigoare una dintre prioritățile cabinetului de miniștri.

În același timp, în ianuarie, în alocuțiunea din Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei, președintele Igor Dodon a declarat că convenția are nevoie de o revizuire și de amendamente, așa că autoritățile nu se vor grăbi să o aprobe. Șeful statului a menționat că în Moldova nici un guvern proeuropean nu a avut curajul să ratifice convenția, doar actualul cabinet a introdus chestiunea pe ordinea de zi. Potrivit lui Dodon, înainte de a fi ratificat, textul documentului trebuie discutat în parlament și cu cetățenii.

Între timp, un șir de țări și-au anunțat intenția de a renunța la semnăturile lor sub convenție, dat fiind că societatea discută și percepe ambiguu unele prevederi din convenție. Alte țări-membre ale Consiliului Europei fac trimitere la ”formulările dubioase” ale acordului internațional. Și datele sondajelor sociologice arată, că în țările ”care se abțin” populația demonstrează o dezaprobare serioasă a convenției de la Istanbul. Majoritatea cetățenilor au auzit de ea, mai bine de jumătate din ei nu acceptă adoptarea ei. Pentru ratificarea convenției se pronunță cca 20%, iar foarte mulți ezită să răspundă.

Un răgaz poate deveni fatal

Adepții aderării rapide la convenție menționează că este primul document juridic internațional, care prevede o abordare unică a prevenirii, investigării și pedepsirii actelor de violență împotriva femeilor, inclusiv în familie. Comisia de la Veneția a Consiliului Europei a pledat pentru ratificarea convenției și a menționat, că în pofida opiniei generale, ea nu obligă statele să revadă și să modifice noțiunea de familie și căsătorie.

Duminica trecută, la 8 martie, reprezentanții ONG-urilor, activiștii civici și alți cetățeni au participat la un marș al solidarității consacrat ratificării convenției de la Istanbul. ”Pentru femeile din Moldova este foarte important să aibă acest document ratificat, căci guvernul întinde vremea, și orice răgaz poate deveni fatal pentru femeile care suportă violențe”, au menționat organizatorii manifestației.

În rolul lor s-au produs Grupul de inițiative feministe din Moldova, Centrul GDM, Coaliția națională ”Viața fără violență în familie”, organizația Platzforma și Platforma egalității de gen. Participanții la marș au pornit din scuarul centrului comercial Unic și au trecut pe bd. Ștefan Cel Mare spre parcul Dendrariu, unde au organizat un picnic. În drum, ei se opreau în fața instituțiilor de stat și scandau lozinci. Evenimente similare s-au desfășurat la Kiev și în alte orașe.

La marș au aderat și unii politicieni, inclusiv deputata Doina Gherman, care face parte din PAS. Pe pagina sa socială ea a criticat decizia de a oferi flori tuturor parlamentarilor de sex feminin. Joia trecută fiecare dintre ele a găsit pe masa sa un buchet cu ocazia Zilei internaționale a femeii. ”Nu-mi dăruiți flori. Votați pentru convenția de la Istanbul!”, a scris deputata și a subliniat că va participa la marșul de solidaritate.

Adepții ratificări convenției fac trimitere la datele diverselor studii și la statistica poliției, care vorbește despre aceea că în Moldova 63,4% din femeile între 15 și 64 ani cel puțin odată au fost agresate. Și doar în 6% dintre cazuri violența față de ele a fost făcută nu de membrii familiei. Aproximativ 20% dintre femei au fost agresate sexual de partenerii lor, numai anul trecut 7 femei au decedat în urma bătăilor crunte în familie. Multe dintre victimele violenței în familie niciodată nu s-au adresat la poliție.

Diavolul stă în detalii”

În același timp, nu toată societatea moldovenească susține aprobarea convenției de la Istanbul. Este foarte populară opinia, că aceasta contravine multor prevederi ale legislației naționale și abordărilor principiale în protejarea și promovarea tradiționalelor valori morale și familiale. Un grup de inițiativă care se pronunță contra ratificării ei a acumulat în doar două zile, în diferite raioane ale Moldovei, 5 mii de semnături, pe care le-a transmis conducerii țării.

Recent, cca 40 de organizații obștești au expediat autorităților o adresare, în care aduc argumente în favoarea renunțării la aderarea Moldovei la acordul internațional. Reprezentanții ONG cred că ea are un scop bun, dar în realitate nu este o soluționare adecvată a problemei violenței împotriva femeilor. În adresare se spune, că documentul propune ”o definiție nouă, controversată a genului în dreptul internațional și astfel încalcă libertatea religioasă și dreptul părinților de a-și educa copii în conformitate cu convingerilor lor religioase și morale”.

Elena Bîtcă de la Mișcarea juriștilor ortodocși amintește că multe țări refuză să ratifice convenția din cauza prevederilor controversate din text. Potrivit ei, violența în familie este inacceptabilă, însă metodele propuse nu-s potrivite pentru rezolvarea acestei probleme. ”Dorind să atenuăm problema violenței în familie, noi de facto generăm alta – ideologia de gen. Convenția propune o definiție discutabilă a genului în dreptul internațional”, spune Bîtcă

Reprezentanții ONG susțin că în documentul dat termenul ”gen”, care nu are hotare clare, este mult mai des utilizat ca cel de ”sex”, care presupune diferența biologică: bărbat și femeie. Potrivit lor, ideologia de gen aduce în masele largi o interpretare largă a genului. Multe întrebări provoacă cererea privind educația de gen, care după ratificarea convenției de la Istanbul va deveni obligatorie în licee, școli și chiar instituții preșcolare.

”Semnificații suplimentare”, în opinia activiștilor sociali, are și termenul ”violență„ – cu utilizarea cunoscutei metode a standardelor duble. Ei fac trimitere la experiența altor țări, unde în cadrul campaniei de ”combatere a violenței” copiii erau luați de la părinții care erau împotriva acestui fel de inovații.

Activiștii cred că țările care aderă la convenție, de facto se obligă să recunoască genul ca pe o construcție socială, care nu depinde de sexul biologic al persoanei. În opinia lor, se presupune că persoana însăși poate alege să fie bărbat ori femeie. O asemenea abordare, menționează adversarii ratificării convenției, contravine valorilor spirituale împărtășite de marea majoritate a populației Moldovei. O altă îngrijorare ține de faptul, că convenția de la Istanbul este o abatere de la actuala înțelegere a rolului părinților și limitează dreptul lor de a-și educa propriii copii.

- Dacă vorbim despre violența în familie, orice om zdravăn la cap n-o va susține, - menționează unul dintre experții Noi.md, reprezentant al unei organizații obștești. - Este poziția normală a unei persoane înțelepte. Dar diavolul se ascunde în detalii. Convenția de la Istanbul cheamă la egalitatea de gen. Noțiunea de ”gen” nu are nimic în comun cu înțelegerea noastră a egalității între sexele biologice, între bărbat și femeie. Genule o categorie socială, cum se autodefinește o anumită persoană. În unele țări există zeci de genuri, la care se identifică bărbații și femeile. Această abordare lovește în tradițiile și valorile țărilor creștine.

Potrivit interlocutorului nostru, majoritatea legilor solicitate de convenția de la Istanbul și menite să protejeze femeile, în Moldova deja există. Expertul menționează, că decizia privind aprobarea acestui acord internațional trebuie să fie precedată de un dialog deschis cu cetățenii, iar chestiunea ratificării poate fi pusă pe ordinea de zi doar după revizuirea și explicarea prevederilor controversate, care trezesc îngrijorarea societății.

Victor Surujiu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?