TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

MAI multeminimizează

Finalul istoriei despre 100 mln. euro “de la Băsescu”

Duminica trecută, la 28 martie, a expirat durata acordului dintre Moldova și România cu privire la ajutorul material și tehnic nerambursabil în sumă de 100 mln. de euro, pe care urma să-l primească țara noastră. Documentul în cauză a fost semnat cu 11 ani în urmă – la 27 aprilie 2010, însă din cele 100 mln. promise, Chișinăul a primit, sub diferite forme, doar 40 mln. de euro.

“În perioada crizei profunde din Moldova țara pierde un important sprijin financiar”, a scris pe pagina sa de Facebook președinta Maia Sandu și a învinuit de toate guvernul Ion Chicu. Ex-premierul a declarat că guvernul său de două ori a trimis Bucureștiului cererea de a prelungi acțiunea acordului financiar cu România, dar un răspuns așa și nu a primit.

100 mln. “de la Băsescu”: promisiunea trei ani o aștepți, dar în al patrulea o uiți

În ianuarie 2010, venind la Chișinău cu o vizită oficială și primind de la președintele interimar al RM “Ordinul Republicii”, președintele de atunci al României, Traian Băsescu, a declarat patetic că autoritățile române vor acorda Moldovei un ajutor nerambursabil în sumă de 100 mln. de euro. Iar în aprilie, deja în cadrul vizitei oficiale a lui M. Ghimpu la București, respectivul acord a fost semnat.

Banii urmau să ajungă în Moldova pe parcursul a patru ani; cu începere din 2010, în patru tranșe de 25 mln. de euro fiecare. Și să fie folosiți pentru implementarea unor proiecte de infrastructură, reparația drumurilor, modernizarea școlilor sătești.


În vara anului 2010 în Moldova au avut loc inundații mari și guvernul României a decis să extindă condițiile acordului, a mai inclus în el și ajutoare umanitare. Și cu prima tranșă a ajutorului nerambursabil a oferit Moldovei materiale de construcție pentru ca sinistraților să le fie construite case noi.

A doua oară documentul a fost corectat la inițiativa Chișinăului. În aprilie 2011 autoritățile RM au cerut colegilor români să includă în acordul interguvernamental finanțarea unor proiecte din sfera energetică. În rezultat, a fost semnat al doilea proces verbal adițional.

În ciuda corespondenței și a semnării protocolului suplimentar, Bucureștiul nu se grăbea să aloce banii, deși inițial se anunțase că prima tranșă de 25 mln. de euro va ajunge în Moldova în a.2010. În octombrie,2011 parlamentul RM ratifica cel de-al doilea protocol adițional la acordul interguvernamental cu România, și deputații au întrebat ce sumă din cele 100 mln. de euro a ajuns deja în Moldova. Veaceslav Guțuțui, ministrul adjunct al construcțiilor și dezvoltării regionale, a răspuns nedumerit: statul vecin a oferit Chișinăului doar materiale de construcție pentru sinistrații din localitățile raionului Hîncești, în sumă de cca 5 mln. de euro (75,9 mln.).

Au mai trecut doi ani. Republica Moldova trebuia deja să fi primit și valorificat nu mai puțin de 50-60 mln. lei din ajutorul românesc. Însă, reieșind din raportul lei Cancelariei de Stat, din suma totală de 100 mln. de euro, conform stării din primul trimestru al a. 2013, au fost valorificate doar 7 mln. de euro – pe acești bani au fost procurate materiale de construcție pentru satele distruse de inundații.

Bucureștiul a declarat că întreaga vină aparține Chișinăului. Pregătindu-se, în iulie 2013, de o altă vizită oficială în Republica Moldova, Traian Băsescu a învinuit partea moldovenească de tărăgăneli birocratice.

“Cei care și-au închipuit că noi vom trimite la Chișinău o mașină cu 100 mln. de euro în numerar nu știu cum funcționează programele de ajutor nerambursabil în interiorul UE. Noi am cerut de la guvernul moldovenesc proiectele care urmează a fi finanțate din contul celor100 mln. de euro. Unicul proiect pe care l-am primit a fost gazoductul despre care tocmai am vorbit ”, - a declarat Băsescu.

Această declarație a supărat Chișinăul. Ministerul construcțiilor și dezvoltării regionale, care coordona repartizarea acestui ajutor financiar, a declarat imediat: Cancelaria de Stat a trimis părții române un șir de proiecte, finanțarea cărora se preconiza a fi făcută din contul celor 100 mln. de euro promise, dar un răspuns nu a mai urmat.

În cadrul vizitei sale la Chișinău, Traian Băsescu a convenit cu premierul Iurie Leancă, că în cel mai scurt timp România și Moldova vor elabora ”proiecte viabile” pentru ca ajutorul nerambursabil de 100 mln. euro să fie totuși valorificat. Iar în noiembrie, 2013 părțile au declarat că din grantul de 100 mln. de euro România este gata să aloce Moldovei 5,29 mln. de euro pentru co-finanțarea construcției gazoductului Ungheni-Iași. Deși specialiștii și unii politicieni încă de pe atunci se îndoiau de oportunitatea construirii acestui gazoduct. Astfel, ex-premierul Ion Sturza a numit acest proiect “o construcție simbolică fără valoare economică”, iar deputatul Oleg Reidman a declarat că, pentru ca acest gazoduct să funcționeze, România va trebui să achiziționeze de la “Газпром” gaze, pe care apoi să le recomercializeze Chișinăului.

Așa sau altfel, dar în a. 2013 Bucureștiul a decis că a fost prea mărinimos cu frații de peste Prut. “În elita românească nu există unitate în chestiunea dacă se merită alocarea grantului promis Moldovei”, declara pentru The Epoch Times Ciprian Ciucu, directorul de programe al Centrului român de politici europene.

“Acest proiect a fost blocat de incertitudinea politică, lipsa de înțelegere și de indecizie. Ceea ce România a oferit Moldovei a fost doar pentru reconstruirea caselor distruse de inundații și pentru gazoductul Iași – Ungheni, conceput pentru a reduce dependența de gazele rusești. Alți bani în baza altor strategii nu au fost alocați”, menționa Ciucu în decembrie 2013.

Expertul român a considerat aceasta “o greșeală strategică”.

“Au existat niște argumente false, folosite pentru a nu aloca grantul. Unul - că România trebuie să prevadă cheltuielile pe care le-ar putea suporta dacă la putere în Moldova vor veni comuniștii. Altul – că lipsește unitatea cu privire la implementare, și într-un final – argumentul restricțiilor de timp, conform cărora chiar în pofida reținerilor, dacă vor exista proiecte mari, grantul va fi deblocat ”, - a declarat Ciucu.

Între timp, în a.2014 expira perioada în care Republica Moldova putea folosi mijloacele prevăzute în acordul din anul 2010. În contractul bilateral, printre altele, se spunea că “fondurile nevalorificate în perioada indicată la p.1. al prezentului articol, ulterior nu mai pot fi alocate ”.

100 mln “de la Iohannis”: reanimarea proiectului

În iulie, 2015 noul președinte al României Klaus Johannis a dat o nouă viață proiectului “România va oferi Moldovei un ajutor nerambursabil în sumă de 100 mln. de euro”. El a promulgat atunci “Legea privind ratificarea celui de-al treilea protocol adițional la acordul interguvernamental moldo-rus privind realizarea programului de asistență tehnică și financiară în baza ajutorului financiar nerambursabil în sumă de 100 mln. de euro din 27 aprilie,2010”.

Și în acest caz nu s-a trecut fără tergiversări. Încă în martie, 2012 la Iași, ministerele dezvoltării regionale și mediului din cele două țări au convenit că din cele 100 mln. de euro promise, Moldovei îi vor fi alocate 15 mln. pentru realizarea proiectelor protejarea mediului și combaterea schimbărilor climatice. La 10 decembrie, 2013 la Chișinău, în cadrul ședinței comisiei mixte a ministerelor mediului din cele două țări a fost semnat al treilea protocol adițional la acordul interguvernamental privind acordarea celor 100 mln. de euro.

“Am decis să vă acordăm toată asistența posibilă pentru ca prin eforturi comune să lăsăm următoarelor generații un mediu ambiant curat”, - a declarat atunci Ana Roza Maria Jugănaru, secretarul de stat al ministerului mediului din România. Însă pentru a ratifica protocolul privind ”toată asistența”, Bucureștiul a avut nevoie de un an și jumătate.

În linii mari, documentul prevedea că ajutorul financiar al României, în sumă de 15 mln. de euro, va viza implementarea proiectelor de protecție contra inundațiilor, restaurarea rezervațiilor naturale, conservarea biodiversității, aprovizionarea populației cu apă de calitate etc. Însă în a. 2015, la ratificarea protocolului adițional nr.3 la acordul interguvernamental, unele prevederi ale lui au trezit nedumerirea parlamentarilor moldoveni, inclusiv a celor de orientare pro-română.

“Citind atent textul protocolului, am descoperit niște lucruri importante. Campania de informare și conștientizare – 1 mln. de euro ! Pentru mine nu este clar cum poți irosi pentru publicitate un milion de euro! În plus, am descoperit în document un proiect privind peștele dintr-un iaz - 8,5 mln. În total, din cele 15 mln. de euro 9,5 vor merge pentru pește și publicitate”, - a fost mirat de prioritățile proiectelor de protejare a mediului, incluse în protocolul nr.3, deputatul PL Gheorghe Brega.

Chiar dacă au existat întrebări față de proiectele implementate în Moldova pe bani românești, chiar dacă unii politicieni români nu prea doreau să împartă cu Chișinăul sumele mari de bani, promise imprudent de Traian Băsescu, anul 2015 a fost unul decisiv pentru implementarea acordului interguvernamental moldo-român privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza ajutorului nerambursabil în sumă de 100 mln. de euro. Astfel, în a.2015 președintele Klaus Johannis a promulgat legea privind ratificarea protocoalelor adiționale nr.4 și nr.5 la acordul bilateral privind acordarea celor 100 mln. de euro.

Cel de-al patrulea protocol adițional a fost semnat la Chișinău, la 27 august, 2015 de premierii de atunci ai celor două țări Valeriu Streleț și Victor Ponta. Documentul prevedea prelungirea termenului de acțiune a acordului interguvernamental moldo-român din 27 aprilie,2010 privind alocarea sumei de 100 mln. de euro. Ei, da cel cu nr.5, semnat la finele lunii septembrie, prevedea alocarea Republicii Moldova a sumei de 15 mln. de euro pentru repararea și modernizarea clădirilor publice, inclusiv a clădirii parlamentului RM.

Datele privind sumele acordate părții moldovenești de către România în acest răstimp, diferă. Conform datelor oficiale ale Bucureștiului, către începutul a. 2018 Republica Moldova a cerut ajutoare în sumă de 29 mln. euro, adică o treime din sume preconizată. 23 mln. s-au cheltuit pentru reconstrucția și modernizarea a 854 de grădinițe de copii din Moldova, iar 6 mln. de euro – pentru gazoductul Iași - Ungheni - Chișinău.

Conform datelor oficiale ale Chișinăului, către a.2017 Moldova a primit de la România 35,75 mln. de euro, sau cu 7 mln. mai mult comparativ cu datele reflectate în rapoartele românilor. Acești bani au fost cheltuiți pentru lichidarea urmărilor inundațiilor din a.2010 în satul Cotul Morii, Hîncești (7 mln. de euro), gazoductul Iași-Ungheni (5,2 mln. euro), elaborarea proiectului tehnic al gazoductului Ungheni-Chișinău (0,55 mln .euro) și reparația a 774 grădinițe de copii (20 mln. euro) în cadrul unui program, și a altor 36 în cadrul altui program (3 mln. euro).

Dar vinovat de toate s-a pomenit Chicu

În cei șase ani care s-au scurs nu au mai fost semnate alte protocoale adiționale la acordul interguvernamental privind alocarea unor anumite sume de bani pentru implementarea proiectelor de infrastructură, reparația drumurilor, modernizarea instituțiilor de educație și localitățile sătești, etc. Nici de guvernul “pro-oligarhic” Filip, nici de cel “proeuropean” în frunte cu M. Sandu, nici (este de înțeles) de cel “socialist” al lui Ion Chicu. În total, - pe parcursul a 11 ani de acțiune a acestui acord Republica Moldova a primit din partea României suma nerambursabilă de cca 40 mln. euro, deși au fost promise 100 mln. de euro timp de 4 ani.

Și iată că acțiunea acordului interguvernamental moldo-român privind implementarea programului de asistență tehnică și financiară în baza ajutorului financiar nerambursabil în sumă de 100 mln. euro din 27 aprilie, 2010 a expirat. Despre aceasta partea română a informat Chișinăul zilele trecute.

“ În perioada crizei profunde din Moldova țara pierde un important sprijin financiar. În această seară guvernul de la București a anunțat că Acordul privind programul de asistență tehnică și financiară în baza ajutorului financiar nerambursabil în sumă de 100 mln. euro din 27 aprilie, 2010 a expirat. Mai bine de 60 mln. euro au rămas nevalorificate”, - a scris pe pagina sa de Facebook președinta Maia Sandu. Și a învinuit de toate guvernul Chicu: “Guvernul Chicu a refuzat să semneze cel de-al șaselea protocol adițional, necesar prelungirii termenului de acțiune a acordului în cauză ”.

Despre aceasta pomenește și comunicatul de presă al ambasadei României în Republica Moldova: “La începutul lunii noiembrie 2020, autoritățile României au propus părții moldovenești să semneze al șaselea protocol adițional, care să permită prelungirea acțiunii acordului, dar și utilizarea în continuare a mijloacelor nefolosite din cele 100 mln. euro. În pofida pașilor întreprinși în mod repetat de partea română, guvernul moldovenesc nu a răspuns la propunerea României în timp util – adică, înainte de 26 februarie, 2021. În cadrul recentelor discuții bilaterale de la mijlocul lunii martie reprezentanții guvernului Republicii Moldova au explicat, că actualul guvern nu are competența să efectueze proceduri ce vizează semnarea unui acord”.

Iar ex-premierul Ion Chicu i-a amintit doamnei Sandu și colegilor români, că guvernele moldovenești, inclusiv cel condus de actuala președintă, din a.2019 au tot insistat pe semnarea protocolului adițional cu nr.6. Cabinetul Chicu a expediat în adresa Bucureștiului solicitările respective de două ori, însă ele au rămas fără răspuns. “Trebuie să respectăm măcar cele mai simple reguli de comportament. Deși minciuna, se pare, este ocupația preferată a actualei administrații “dincolo de gardul în demolare”, - a declarat Chicu în răspunsul său la învinuirile aduse de șefa statului.

De altfel, în cazul ajutorului financiar din partea României, nu totul este așa de tragic cum scrie Maia Sandu pe pagina sa.

Conform ambasadei României în Republica Moldova, Bucureștiul oficial este gata să încheie un nou acord cu partea moldovenească, care va executa funcțiile acordului din a. 2010 privind alocarea sumei de 100 mln. euro și va unifica toarte protocoalele adiționale privind alocarea mijloacelor bănești “în scopul accelerării dezvoltării Republicii Moldova, înaintării pe calea europeană și implementării reformelor democratice”. Pentru aceasta Republica Moldova are nevoie de un minimum-minimorum – un guvern plenipotențiar.

Însă președinta Maia Sandu deocamdată nu este interesată de numirea unui nou cabinet de miniștri, dar îl învinuiește pe Chicu pentru faptul că protocolul adițional nr. 6 așa și nu a fost semnat, adică transferă responsabilitatea de la "capul bolnav la cel sănătos”. Dacă semnează un nou acord cu Chișinăul, Bucureștiul nu are nimic de pierdut, din contra – obține un plus de imagine. Experiența de 11ani a precedentului acord interguvernamental privind realizarea programului de asistență tehnică și financiară în baza ajutorului nerambursabil în sumă de 100 mln. ne spune, că a promite bani încă nu înseamnă a-i aloca în măsură deplină. Deși, bineînțeles, mulțumim mult părții române pentru cele 40 de milioane de euro, care au ajuns în Republica Moldova în acești 11 ani, și au contribuit la implementarea unui șir de proiecte de infrastructură.

Xenia Florea

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter


MAI multe

Sondaj Toate

load