X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Festivalul celor mai importante cîntece

8 mai. 2021,, 10:01 (reactualizat 8 mai. 2021,, 15:03)   Analitică
6050 7

Credință, Speranță, Dragoste -Victorie! Aceste cuvinte care reprezintă viața au fost semnificative pentru Festivalul cîntecelor lirico-patriotice dedicate Victoriei în Marele Război pentru Apărarea Patriei din 1941-1945 și care au devenit deja o bună tradiție în republică.

Festivalul îi datorează începutul bine cunoscutului pedagog și figură publică, marelui patriot al Moldovei, Arkadii Nikolaevici Dziubinski. El a fost cel care a conceput ideea creării unui festival de cîntece dedicat Marelui Război Patriotic, cu denumirea simbolică "Credință, Speranță, Iubire - Victorie" (Вера, Надежда, Любовь – Виктория). Ideea a fost preluată de veteranii țării și, datorită credinței, speranței și iubirii lor pentru patrie, ea a fost întruchipată. Iar în continuare pe parcursul mai multor ani festivalul a fost sprijinit organizatoric și creativ de președintele Comitetului Republican al Veteranilor, Dmitri Gheorghevici Zidu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova deja independente, care anterior a activat în calitate de Ministru al Educației RSS Moldovenească, Lukeria Evstafievna Repida, doctor în istorie, profesor universitar, veteran al Marelui Război pentru Apărarea Patriei, lucrători emeriți ai culturii republicii Antonina Nicolaevna Sușcova-Ursul și Alexandra Petrovna Primac, Vladimir Alexandrovici Hrenov, inițiatorul creării organizației de veterani din capitală, pe care a condus-o mai mult de 20 de ani și, desigur, veteranii Marelui Război pentru Apărarea Patriei.

Steagul festivalului se află și acum în mîinile sigure ale activiștilor mișcării veteranilor din capitală și raioanele republicii. Festivalul are un Regulament privind ordinea de desfășurare, propriul steag și imn. Iar indicatorii cantitativi și calitativi i-au permis să capete cu cîțiva ani în urmă statut internațional. În fiecare an, la concursurile festivalului participă sute de locuitori ai republicii: elevi, studenți, învățători, angajați, muncitori, militari, grăniceri, reprezentanți ai inteligenței creative. Vîrsta concurenților, conform Reglementărilor festivalului, este de la 6 la 36 de ani.

Un astfel de interes informal pe parcursul a mai mulți ani pentru acest eveniment de referință confirmă faptul că societatea moldovenească are încă o mare nevoie de o atitudine atentă și respectuoasă față de cîntecele din perioada războiului și de după război. "Aceste cîntece în anii de război au fost scrise, putem spune, cu sînge, cu sufletul rănit", a spus odată Artista Poporului Moldovei Eleonora Constantinova, reflectînd asupra festivalului. - "Ridică-te, țară imensă, ridică-te pentru o luptă de moarte!"...Asculți și ți se face pielea de găină! Ce cuvinte, cum au adunat ele oamenii din primele zile ale războiului, cum au trezit patriotismul în ei, i-au ajutat să supraviețuiască în cele mai grele bătălii și să cîștige! Astăzi, fiecare înțelege patriotismul în felul său. Cineva chiar ar vrea să șteargă toate acestea, ca ceva inutil, neimportant. Există și persoane au pus bețe în roate organizării festivalului, inclusiv din unele structuri guvernamentale, din păcate. De ce? Probabil pentru că astfel de oameni nu sînt patrioți ai țării noastre. Un adevărat patriot este cel care își iubește patria, își apreciază istoria, oricare ar fi ea și nu o denaturează. Mai ales dacă pentru ea s-au pierdut atît de multe vieți, au avut loc atît de multe distrugeri. Și am supraviețuit doar datorită acestor victime. De aceea, o mare închinăciune în fața veteranilor pentru că ei cu douăzeci și ceva de ani în urmă au conceput și au făcut o faptă cu adevărat bună - au oferit acestor cîntece o a doua tinerețe, o șansă de a trăi în generațiile următoare".

Menționînd semnificația festivalului "Credință, Speranță, Iubire - Victorie", Eleonora Constantinovna a subliniat că el ”contribuie în mare măsură la păstrarea și dezvoltarea genului de cîntece lirico-patriotice, popularizarea în societatea noastră a celor mai bune exemple ale sale, inclusiv a celor moderne, care se încadrează în tema festivalului și, cel mai important-în spiritul său. Într-adevăr, putem fi pe bună dreptate mîndri de acest gen, ca de un fenomen absolut unic, creat și dezvoltat în Uniunea Sovietică. Este greu de spus unde altundeva în perioada războiului a fost creat un număr atît de mare de cîntece. Și ele sînt și acum solicitate, sînt incluse în filme, "live"-uri pe Internet. În aceste cîntece există muzicalitate, cuvinte minunate, poetică. Și cel mai important – în ele există credință, speranță, dragoste, există un sens spiritual înalt, de care, probabil, este atît de mare nevoie în creația modernă a cîntecelor. Iar festivalul, păstrînd acest gen, îi ajută pe veteranii noștri să-și trăiască anii în speranța că nu sînt uitați, că viața lor nu a trecut în zadar. Bucură faptul că majoritatea participanților sînt liceeni, elevi din gimnazii, elevi ai Centrelor de educație estetică și creativitate a copiilor. Astfel, în capitală, anual la festival participă copiii din mai mult de o sută de instituții de învățămînt, jumătate dintre ele - cu învățare în limba de stat. Aceasta înseamnă că festivalul își îndeplinește cu onoare sarcina principală. Cea pe care a desemnat-o la vremea sa fondatorul său Arcadii Dziubinski: "de a ajuta tinerii să-se regăsească în albia pozitivă a valorilor umane, patriotismului și respectului pentru faptele eroice realizate de către poporul sovietic în timpul Marelui Război Patriotic".


Festivalul oferă nu numai o mare șansă de a promova cele mai bune melodii pe teme militare. El educă prin cîntec abilitățile de interpretare ale concurenților, cultura muzicală a publicului, educația muzicală a tuturor participanților la festival, familiarizînd tînăra generație cu cele mai bune exemple de creativitate în cîntece și vers al celor mai buni compozitori, poeți și cîntăreți. Este foarte important că festivalul încurajează și învățătorii noștri de muzică, tinerii compozitori să creeze melodii pe temă militaro-patriotică. Și aceste cîntece răsună anual la concursurile festivalului, cîștigînd locuri de frunte. Astfel, din cooperarea poetică și muzicală a veteranului Marelui Război Patriotic, Ivan Ivanovici Suhorukov și profesorului Colegiului de transport din Chișinău Vasile Olaru, s-a născut imnul mișcării "Moștenitorii Victoriei". Melodii talentate scrie și conducătorul studioului "Rapsodia" Natalia Barabanșcikova și cel al ansamblului "Brio-Voce", Dmitri Nirca, profesor la liceul "O. Ghibu". Aceste cîntece sînt apoi interpretate de elevii lor și nu numai la concursurile festivalurilor. Ei cîntă la evenimentele festive dedicate datelor victorioase, cîntă la capul de pod de la Șerpeni, la memorialul "Eternitate". Îndeosebi, au rămas în memorie cîntecele de autor "Вера наших матерей”, ”Награды”, ”Мама”, ”Генерал”,Офицеры Молдавии”, ”Păziți planeta”, ”Scumpa mea Moldova”. În unele școli din Moldova, copiii au început să traducă singuri cîntecele din anii de război. La unul dintre concursuri, a răsunat foarte proaspăt în limba moldovenească cîntecul îndrăgit de toți "Katiușa".

Talentele au nevoie de susținere

Mulți dintre participanții la festival, care au început să cînte la concursurile acestuia cu mulți ani în urmă, au devenit artiști profesioniști. Astfel, reiese că, prin munca lor în desfășurarea festivalului, veteranii contribuie la îmbogățirea spațiului cultural al societății moldovenești. Festivalul a descoperit într-adevăr o mulțime de copii talentați, cu un auz muzical impecabil, o voce bogată și un sentiment firesc al armoniei. Cum ar putea ei fi susținuți astfel încît să-și poată face auzit talentul? În general, aceasta, desigur, ar trebui să fie preocuparea statului. La fel cum a fost în țara noastră atît după revoluție, cît și în perioada postbelică. După cum își aduc aminte cîntăreții noștri remarcabili, muzicieni, regizori, echipe de compozitori și alte figuri culturale mergeau prin sate în căutarea copiilor talentați. Clasele de la școala de muzică din Chișinău erau în mare parte pline cu copii din mediul rural. Și erau găsiți de aceleași echipe. Așa au găsit-o pe Cio-Cio San Maria Bieșu. Este greu de spus care ar fi fost soarta ei, și nu numai a ei, fără sprijinul acelui stat sovietic. Toate cadrele republicane care aveau legătură cu muzica și alte domenii ale culturii sînt acele cadre care au fost crescute în principal în perioada sovietică. Astăzi trăim într-o altă perioadă, cu alte priorități de valoare, de regulă, cele care aduc venituri. Oamenii care sînt de acord să investească într-o astfel de afacere "neprofitabilă" cum este cultura, pot fi numărați pe degete.

Și totuși, mulțumesc lui Dumnezeu că există încă forțe și oameni care pot susține talentele și prelungi viața festivalului. În primul rînd, desigur, acestea sînt organizațiile veteranilor care lucrează, se poate spune, din entuziasm, dezinteresat. Oferă ajutor și Ministerul Culturii și autoritățile locale din domeniul educației. Un sprijin deosebit acordă și Ambasada Rusiei în Republica Moldova și Centrul Rus pentru Știință și Cultură. O recunoștința necondiționată merită acordată directorilor instituțiilor de învățămînt, care, fără teama de a fi certați de sus, își susțin concurenții și conducătorii muzicali care îi pregătesc. Printre învățătorii de muzică, există profesioniști care activează la festival de zece ani sau chiar mai mulți, și nu pentru bani mari. Ei sînt foarte bravo. Pentru a menține tonusul creativ al festivalului, este foarte importantă cooperarea îndelungată cu ei a artiștilor poporului moldovenesc Nicolae Usaciov, Margareta Ivanuș, Ivan Kvasniuc - minunatul interpret de operă care a plecat recent de lîngă noi, Eleonora Constantinova, președinte permanent al juriului festivalului de aproape un sfert de secol. Este grei să-i supraestimăm contribuția la pregătirea și desfășurarea concertelor de gală a festivalurilor . Ea este numită pe bună dreptate sufletul regizoresc al acestor sărbători finale ale festivalului. Unul dintre rezultatele fructuoase ale acestei colaborări creative au devenit și cîntecele talentate de autor create de Nicolae Usaciov. Ele au devenit în repetate rînduri acordurile finale minunate ale concertelor de gală a festivalului.

Nicolae Petrovici a dedicat celei de-a 75-a aniversări a Victoriei două melodii: ”Нас 20 миллионов” и ”Победа”. Videoclipul cîntecului "Победа", creat în colaborare cu Nicolae Usaciov, Veaceslav Samardac și interpretul cîntecului, Artistul Emerit al Republicii Moldova, Vitalie Maciunschi, este plasat pe canalul oficial de YouTube. Ambele cîntece reprezintă un imn sentimental al amintirii noastre despre războiul teribil și Marea Victorie, un imn al respectului pentru toți veteranii morți și vii ai Marelui Război Patriotic. Acesta este și un cadou minunat pentru toți oamenii care, în vremurile noastre ambigue, au curajul să-și amintească lecțiile de istorie și să acționeze conform valorilor universale.

Iată ce spune despre festival președintele Uniunii Internaționale "Moștenitorii Victoriei" Valerii Kaliakin: "Festivalul de cîntece lirico-patriotice "Credință, Speranță, Dragoste -Victorie", care a devenit deja o bună tradiție pe pămîntul moldav, în opinia mea, îndeplinește cu onoare una dintre principalele sale sarcini în educația spirituală și patriotică a tinerilor: păstrarea memoriei despre victoria asupra fascismului și transmiterea către generațiile următoare a conștientizării necesității de a proteja această mare Victorie a noastră. Doresc ca festivalul să trăiască și în continuare!”.

Pandemia de coronavirus și-a făcut propriile ajustări drastice în viața noastră. Atît participanții la concursul de cîntece, cît și veteranii, principalii organizatori ai festivalului, au fost nevoiți să se supună măsurilor stricte de carantină. De aceea, următoarea cea de-a XXIII-a ediție a Festival de cîntece lirice și patriotice "Credință, Speranță, Dragoste. - Victorie" a avut loc în aprilie de la distanță, în format online și numai în capitală. Și din nou, el a fost dedicat dragilor noștri veterani, tuturor celor care prețuiesc cîntecele Marelui Război Patriotic, cîntecele despre Patrie, pace și prietenie a popoarelor. Cîntecele care unesc generațiile și inspiră credința că veteranii transmit victoria noastră în mîini sigure.

Liudmila Borisova

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?