Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Fenomenul celui de-al treilea copil

17 dec. 2018,, 18:01   Societate
20574 2

În pofida situației politice, economice și sociale complicate, în Moldova multe familii decid să aibă trei copii. Experții văd mai multe explicații ale acestui fenomen, una dintre acestea este dorința părinților de a-i asigura măcar mezinului o copilărie fericită.

Un pas conștient

La finele anilor nouăzeci ai secolului trecut apăruse un fel de modă, preluată, posibil, de prin țări străine, de a da naștere copiilor la o vîrstă matură. Ce-i drept, femeile între 33 și 40 de ani se hotărau să-l nască pe cel de-al doilea copil, după ce primul fusese deja pus pe picioare. Este timpul, în care părinții s-au afirmat, stau bine pe picioare, au în spate experiența educării primului copil și situația financiară le permite să angajeze o bonă pentru cel mic.

În ultimul deceniu s-a făcut simțită încă o tendință pozitivă în tabloul demografic, în ciuda condițiilor social-economice complicate, care domnesc în țară: multe familii din orașe, care deja educă doi copii, decid să mai nască unul.

Exemplele nu trebuie mult căutate. Președintele țării Igor Dodon are trei fii, mezinul s-a născut acum doi ani. Spicherul Parlamentului Andrian Candu – doi fii și o fiică, mezinul s-a născut la începutul anului 2017. Ex-vicepreședintele PL Valeriu Munteanu are patru fiice. Silvia Radu are un fiu de 25 ani și două fiice - de 10 și 5 ani.


Fiecare dintre noi cunoaște familii, în care cresc trei și mai mulți copii. În blocul meu, cu un etaj mai jos, stă o familie, care crește patru băieți. Aveau deja doi și au decis că ar fi bine să aibă și o fată. Dar așa a fost să fie, că în familia lui Nicolai și Tatiana Codreanu au mai apărut doi frați-gemeni. Părinții nu s-au întristat, căci încă nu au uitat deprinderile de îngrijire a bebelușilor, așa că s-au isprăvit de minune cu obligațiile părintești. Un etaj mai sus stă o familie cu trei copii, unul mai micuț ca celălalt. Din conversații cu tinerii am înțeles că au venit în capitală din provincie, unde toate rudele au familii numeroase. Au decis, așadar, să nu încalce tradiția.

Formula unei familii nestandarde

Trei copii cresc și în familia Slionkin. Mezinul merge pe opt ani. Natalia Slionkina povestește că împreună cu soțul au decis, conștient, să nască cel de-al treilea copil.

- Doi oameni maturi cu un IQ destul de bun, studii superioare și interese variate, poartă o anumită responsabilitate în fața societății, - argumentează Natalia nașterea celui de-al treilea copil.– Neimplicarea în politică, sănătatea bună și lipsa obiceiurilor proaste au determinat contribuția noastră. Poate că nu este modest, dar acesta este răspunsul nostru Asiei, populația căreia crește cu o viteză incredibilă.

Dacă e să vorbim despre mijloacele financiare, interlocutoarea Noi.md susține că cel de-al treilea copil nu poate complica mult situația unei familii, care are deja doi copii. Apar careva incomodități ce țin de formula ”familie-standard”. Spre exemplu, le vine mai greu să călătorească, dat fiind că nici reducerile, nici numerele pentru familii nu iau în calcul existența celui de-al treilea copil. E mai complicat să repartizezi timpul ”neliber”. Să mergi la matineul de Anul Nou înseamnă să te ceri de la serviciu de trei ori. Și adunările de părinți, de regulă, sînt convocate la aceeași oră. Însă toate problemele le soluționam pe măsură ce apăreau.

- Atmosfera unei familii mari îi deprinde pe copii să se înțeleagă și să se organizeze, - spune N. Slionkin. – Copiii nu se plictisesc și nu stau singuri. Iar cel mai preţios lucru în cazul unei familii cu trei copii este posibilitatea de a repartiza ”așteptările părintești”, fără a supraîncărca copilul. Avem copii cu înclinaţii pentru științele umanistice, dar și pentru cele tehnice. Avem și un muzician, și un artist plastic, și un sportiv, și un meșter. Cu apariția celui dea-l treilea copil am ajuns la concluzia uimitoare că: toți copiii sînt diferiți! Și nici unul – copia mea sau a soțului! Și iată că avînd trei copii, tot mai des mă regăsesc în ei.

Timpul celor cu trei copii

Din relatările Anastasiei Erohina, mamă a trei copii, am înțeles că în curtea sa ea nu este unica femeie curajoasă, care s-a decis să nască nu doi, ci trei copii.

- În curtea noastră avem patru asemenea mămici, care au născut și educă al treilea copil, - relatează Anastasia. - Fiecare familie are propriile motive să nască un al treilea copil, dar de cele mai multe ori mamele înțeleg că cei mai mari au crescut, iar ele își doresc să aibă pe cineva alături, să-i poarte cuiva de grijă. Unele doamne de 35-40 ani vor să mai trăiască odată bucuria maternității, să dădăcească un bebeluș, să-l educe. Eu l-am purtat cu multă plăcere, pe cel de-al treilea copil. Nu am avut dubii, dacă ne trebuie el ori nu. Da, de la o vreme e mai greu să reziști nopților nedormite, însă aceasta nu poate diminua bucuria apariției unui nou copil, fericirea de a fi mamă.

Anastasia Erohina spune că mulți dintre cunoscuții și prietenii ei nasc al doilea și al treilea copil. Femeia se bucură sincer de acest fapt, dat fiind că de cele mai multe ori familiile se opresc la un singur copil.

- Acum patru ani, venind la maternitate, am fost nițel mirată de animația care domnea acolo, - își amintește interlocutoarea Noi.md. – Am avut impresia că-s multe mame ca mine, care nasc al treilea copil.

De la religie la modă

În opinia psihologului Serghei Sicicorez, există mai multe motive care îi determină pe oameni să nască trei și chiar patru copii, în aceste timpuri complicate.

- Prima explicație a sporirii numărului de copii în familiile cetățenilor din Moldova eu o văd, chiar dacă pare straniu, în sporirea religiozității, - crede Serghei Sicicorez. - Populația de la sate, venită în capitală, este mai religioasă ca cea urbană. La țară este primit să ai familie mare, această tendință este adusă la oraș. O familie patriarhală mare: unde-s doi, este loc și pentru al treilea.

Cel de-al doilea argument ține de creșterea bunăstării acelora, care decid să aibă trei copii, - continuă psihologul. După apariția primilor doi, educarea lor, a urmat perioada în care mulți părinți au plecat la muncă peste hotare. Reveniți în Moldova, unii dintre ei au dorit să mai nască alți copii, pentru ca aceștia să trăiască altfel, îndestulaţi cu de toate. Dacă cu primul și al doilea copil, în perioada așa-numitei deveniri, ei au fost nevoiți să refuze anumite dorințe ale lor și ale copiilor, după ce au căpătat bani, bunăstare și o situație stabilă ei vor ca cel de-al treilea copil să trăiască bine împreună cu ei.

Al treilea argument numit de Serghei Sicicorez este moda de a naște la maturitate, posibil, sub influența tradițiilor italiene, tradiţiei de a avea o casei, o familie mare, numeroase rude…

Psihologul recunoaște totuși că tendința de a da naștere celui de-al treilea copil există, dar nu poate depăși declinul demografic, prin care trece azi Moldova.

Moldovenii săraci și cei înstăriții

În același timp, statul nostru nu este capabil să le achite femeilor, care au născut al doilea, apoi al treilea copil, și tot așa în continuare, capitalul matern - cum o face, spre exemplu, Federația Rusă. În anul 2018 suma acestuia a constituit 453 mii ruble (€6,5 mii). Dar lehuzele noastre s-ar bucura și de a șasea parte din acești bani.

Avem destule exemple în care cetățenii noștri, stabiliți în FR, decid să nască încă un copil-doi, pentru a-și îmbunătăți situația materială.

Din povestirea Ludmilei R. reiese că în Moldova familia lor a avut doi copii, iar după stabilirea în FR, în cadrul programului respectiv, pentru a-și îmbunătăți situația materială au decis să mai nască unul. După ce au primit capitalul matern, și-au putut permite un apartament în credit ipotecar.

Da în Moldova banii plătiți de stat la nașterea copilului nu ajung nici pentru ”zestrea” nou-născutului. Potrivit Anastasiei Erohina, statul nu consideră că familiile cu trei copii ar fi numeroase, respectiv nu prevede careva stimulente materiali semnificativi, ca și în cazul celor numeroase, de altfel. Unicul plus – dejunul gratuit la școală, pentru copiii mai mari. Toate celelalte cheltuieli le suportă părinții.

Din relatările Anastasiei am aflat că în anul 2014, la nașterea celui de-al treilea odor al lor, le-a fost achitată o indemnizație unică la nașterea copilului, care pe atunci era de 3400 lei. Iată întreaga sumă a stimulării din partea statului. Femeia zice că starea lor materială le permitea să crească copilul, însă crede că dacă statul ar susține familiile cu sume semnificative, numărul ”celulelor societății”, care au decis în mod conștient să aducă pe lume al treilea și al patrulea copil ar fi mult mai mare.

În țara noastră indemnizația unică la nașterea copilului la 1 ianuarie 2018 constituia 5 645 lei pentru fiecare micuț născut viu. La solicitarea autorului, președinta Comisiei pentru protecție socială, sănătate și familie, ex-ministra Muncii, Protecției Sociale și Familie Valentina Buliga a explicat cum a fost calculată această sumă, reieșind din metodologia aprobată de Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale, ea este echivalentă costului coșului minim de consum (set minim de obiecte) necesar inițial pentru a asigura îngrijirea unui nou-născut. Obiecte scumpe, cum ar fi mobila, spre exemplu, pătuțul sau un cărucior pentru transportarea copilului nu au fost luate în calcul.

Fiind conștiente de micimea sumei achitate ca indemnizație unică, autoritățile unor localități achită suplimentar niște mijloace din propriile bugete. Astfel, în noiembrie 2017 Consiliul municipal Chișinău a decis să aloce suplimentar din bugetul municipal pentru fiecare familie în care s-a născut al treilea și mai mulți copii, cîte 2 mii de lei. Și autoritățile Găgăuziei au decis să susțină financiar nașterea copiilor. Din anul 2016 în autonomie, pentru fiecare copil prim-născut, bugetul local achită 1 mie lei, pentru al doilea și următorii - cîte1,5 mii lei. Anul viitor în Găgăuzia indemnizațiile regionale pentru nașterea copiilor vor fi majorate de circa două ori – 2,5 mii pentru primul copil și 4 mii lei – pentru al doilea și următorii.

Din cele aflate de la primarul satului Avdarma Ivan Casîm, unul dintre antreprenorii originari din acest sat a creat un fond de binefacere, din care familiile în care s-au născut copii primesc anumite sume de bani: $2 mii pentru fiecare nou-născut, iar în cazul apariției gemenilor - $5mii. Desigur, pentru a primi acești bani trebuie să respecți anumite condiții: să trăiești în s. Avdarma nu mai puțin de trei ani, să ai acolo un loc de muncă și o casă proprie. Rezultatele nu s-au lăsat așteptate: natalitatea s-a dublat în cei șase ani de existență a fondului dat. Și satul s-a schimbat la față, se dezvoltă infrastructura, apar noi locuri de muncă. Astăzi satul arată mai bine ca unele orașe din Moldova.

Mai rău e doar în Portugalia

Susținerea materială este extrem de necesară familiilor, dacă ținem cont de situația demografică din țară și de prevalarea mortalității asupra natalității. Potrivit controlului online al numărului populației din Moldova, administrat de Divizia pentru Populație din cadrul Departamentului pentru Afaceri Economice și Sociale al ONU, în anul 2018 în Moldova s-au născut 41,4 mii de copii și tot în această perioadă au decedat 42,5 mii persoane.

Specialiștii Institutul Național de Cercetări Economice al Academiei de Ştiințe din Moldova vorbesc despre o situație demografică excepțională în RM. În țara noastră populația descrește activ și e puțin probabil ca această descreștere să fie stopată în viitorul apropiat. Practic, noi avem cea mai mică rată a natalității în lume. Ne depășește, în această listă, doar Portugalia.

Conform datelor pentru anul 2016, în Republica Moldova la fiecare cinci femei le revin șase copii, în timp ce teoretic o situație demografică normală presupune următorul raport: la 10 femei – 21 nou-născuți, cu condiția lipsei fenomenului de migrație. Dar pentru țara noastră nu-s reali așa indici și așa condiții. Mai grav e că ONU prezice o catastrofă demografică către anul 2050, atunci Moldova va pierde mai bine de jumătate din populația sa – 51%.

Studiul «Problemele demografice și politicile necesare », efectuat de Olga Gagauz, director al Centrului de Cercetări Demografice din cadrul Institutul Național de Cercetări Economice, menționează că «în prezent situația demografică din Republica Moldova este determinată de dinamica proceselor demografice (natalitatea, mortalitatea, migrația) și de structura populației, fiind caracterizată prin schimbări negative în reproducerea generală a populației, oficial recunoscute ca declin demografic, care conține semne de criză demografică».

În opinia autoarei studiului, în ciuda tendințelor demografice din țările europene, Republica Moldova are propriul specific național. El necesită elaborarea și implementarea politicilor, în conformitate cu principiile și prioritățile regionale (investiții în capitalul uman, promovarea egalității de gen, educația permanentă și de calitate pe parcursul întregii vieți și accesul la serviciile medicale, sănătatea reproductivă și sexuală), axate pe sferele care influențează dezvoltarea cantitativă și calitativă a populației.

Un program inutil?

În anul 2011 Guvernul a adoptat Programul Strategic Național în domeniul securității demografice a Republicii Moldova, calculat pînă în anul 2025. Însă în anul 2016 Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, condus de Stela Grigoraș, a pregătit proiectul unei viziuni conceptual noi «Priorități în sfera populației și dezvoltării în Moldova ». Din conținutul documentului și din explicarea cauzelor apariției acestuia a devenit clar că analiza impactului politicii Programului Strategic Național în domeniul securității demografice a demonstrat o influență minimă asupra tendințelor demografice din Moldova.

«Relevanța Planului de acțiuni pentru anii 2014-2016 pe o scală de patru puncte a fost apreciată la nivelul 1,06. Și nivelul implementării programului este mizer – 1.80 sau 45% din totalitatea măsurilor preconizate. Nici una dintre prioritățile programului nu a acumulat punctajul maxim. Prioritățile politicilor programului au fost superficiale. Programul a fost finanțat insuficient. El nu prevedea perspective ce țin de drepturile omului și egalitatea de gen. Majoritatea măsurilor incluse în program aveau un caracter comun, fără careva calcule sau transferuri corespunzătoare de la buget. Programul strategic dispune de un sistem slab de monitorizare și evaluare (nu există criterii și scopuri, nici metode clare de evaluare a impactului acestora)», este menționat în viziunea conceptuală «Priorități în sfera populației și dezvoltării în Moldova ».

Concluzia de bază era că programul necesită o revizuire serioasă. Tot atunci au fost luate presupuse măsuri de urgență pentru redresarea situației. Una dintre acestea prevedea transferarea administrării politicilor demografice de la Ministerul Muncii, Protecției Sociale și Familiei la Cancelaria de Stat. Și elaborarea noului program bugetar unic «Bunăstarea demografică ».

Vor îmbunătăți aceste măsuri situația demografică din țară sau după alegeri noua guvernare va propune altele, vom trăi și vom vedea. Deocamdată însă să nască al doilea sau chiar al treilea copil se încumetă un număr de familii insuficient, pentru a scoate Republica Moldova din declinul demografic. Dar faptul că acest fenomen există în Moldova, nu poate să nu ne bucure.

Lidia Ceban

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?