«Fabrica ideilor» sau cum să păstrăm pacea în Moldova

Situația economică, socială, geopolitică în Moldova și în lume a devenit baza discuțiilor din cadrul Conferinței IV Internaționale «Bazele dezvoltării durabile și a unui viitor sigur », care s-a desfășurat la 27 septembrie în hotelul Radisson blue din Chișinău. Experți și savanți din Moldova, politologi din Elveția, România, Ucraina, Polonia, SUAS, Marea Britanie și multe alte țări au vorbit și au propus idei constructive cum să păzim republica noastră în contextul riscurilor existente.

Particularitatea conferinței internaționale «Bazele dezvoltării durabile și a unui viitor sigur» a fost faptul că această platformă a experților a oferit politologilor libertate deplină de exprimare pentru o analiză maxim obiectivă a proceselor care au loc în Moldova, Europa și în lume. Și a mai oferit libertatea deplină de a comunica în limba maternă a vorbitorilor. În cazul nostru, este vorba despre limbile rusă, moldovenească, română, engleză și franceză. Aceste două condiții au creat din start o atmosferă de încredere și deschidere.

Primul panel al conferinței a discutat despre situația economică din Moldova. Din spusele economistei Elena Gorelova, în anii de independență a republicii PIB-ul ei a scăzut cu 20 %, a avut loc dezindustrializarea Moldovei la 28% la 12%, procentul moldovenilor care trăiesc sub pragul sărăciei a crescut la 31%. În opinia politologului și economistului Serghei Banari, «corupția și prostia» autorităților moldovene au creat renumita «reformare a sistemului juridic și a justiției », care s-a transformat într-un «sistem juridic corupt». «Cu un exod colosal al populației – numai în a. 2023 din țară au plecat 100 000 de moldoveni, Moldova este lipsită de forța de muncă activă și de contribuabili », - spunea S.Banari, și susținea că doar investind în educație și sfera sănătății autoritățile pot obține rezultate pozitive și a dezvoltare durabilă a Moldovei.

În partea închisă a conferinței internaționale Ian Lisnevschii, directorul companiei de Intellect Group, și Nicolai Țveatcov, unul dintre fondatorii organizației obștești SPERO, au vorbit despre rezultatele studiilor și sondajelor , care au fost efectuate în republică pe parcursul a. 2023. La întrebarea ce problemă cetățenii RM o consideră cea mai importantă în Moldova, 95,8% au răspuns – combaterea sărăciei și sporirea nivelului de trai, 94,7% - crearea locurilor de muncă și dezvoltarea economică a Moldovei, 91,5% - dezvoltarea educației și a culturii. Foarte uimitor – pentru populația Moldovei aderarea la UE s-a dovedit a nu fi o problemă prioritară.

Șocante au fost datele despre aceea că cetățenii Moldovei nu-și planifică viața pentru un termen îndelungat. La întrebarea privind orizontul planificării vieții, 36% au răspuns că trăiesc cu ziua de azi, 24% - că fac planuri pentru trei luni, 10% - pentru jumătate de an, 13% - pe un an, pentru trei ani - 5% din populația Moldovei. «Cu cît e mai mare criza în Moldova, cu atît mai puțin oamenii fac planuri, cu atît mai mult populism politic avem noi », - crede Nicolai Țveatcov, doctor habilitat în științe politice.

În cadrului celui de-al doilea panel au fost puse în discuție problemele securității Moldovei în contextul războiului din Ucraina. Dieter Clay, doctor elvețian în științe politice, crede că pentru un stat așa de mic ca Elveția, alte state mici din Europa, neutralitatea mereu deschide noi posibilități. «Pentru Republica Moldova neutralitatea poate fi strategia supraviețuirii. Scopul – în nici un caz să nu fim atrași în război. Moldova trebuie să respecte principiul neutralității, consfințit de Constituție și să fie prudentă în privința sancțiunilor. Dar un stat neutru nu trebuie să permită livrarea armelor și a.n ."mărfuri cu dublă utilizare" în zona conflictului . Neutralitatea mai înseamnă și existența unor forțe armate puternice și bine dotate, capabile să apere populația. Aprofundarea integrării cu Uniunea Europeană este compatibilă cu neutralitatea, în timp ce aderarea la NATO este contrară acesteia », - spune Dieter Klaey, membru al parlamentului cantonului Zurich.

Vicepreședintele Institutului Internațional de Cercetare a Păcii de la Geneva Gilles-Emmanuel Jacquet, autorul cărții „Istoria conflictului moldo-transnistrean”, a opinat că lipsa negocierilor în conflictul ruso-ucrainean și extinderea scopurilor militare ale Rusiei după refuzul autorităților ucrainene de a negocia, sporește riscul izbucnirii conflictelor armate în Moldova, în special în Transnistria, dar și în Găgăuzia, unde există sentimente pro-ruse puternice. «Acest risc este și mai real, dacă forțele armate ruse vor înainta spre Odessa, după care vor încerca să anexeze Transnistria la Federația Rusă. În acest caz guvernul Moldovei poare reacționa pe cale militară la încălcarea integrității sale teritoriale. Deși armata moldovenească cedează numeric în fața forțelor rusești, nu putem exclude că guvernul Moldovei poate răspunde cu forța, inclusiv ajutorul militar din partea țărilor-membre NATO. Orice conflict în RM poate provoca reacția României, care este membră NATO, și menține relații apropiate cu fosta provincie Basarabia. Acest scenariu ar deveni pentru Moldova o catastrofă umanitară, social-economică, culturală și ecologică», - crede el. Asta a provocat o discuție în auditoriul conferinței. Raluca Răducanu, politologă din România, a replicat că România privește Moldova ca pe un stat suveran, care nu este membru NATO. «Nu există motiv să credem că România va participa nemijlocit în evenimentele militare, deoarece pentru ea aceasta va însemna un conflict direct cu Rusia, adică NATO cu Rusia. De aceea Moldova poate conta pe ajutorul acordat de România Ucrainei», - crede Raluca Răducanu. La care expertul Gilles-Emmanuel Jacquet a zis că NATO nu luptă direct cu Rusia în Ucraina, dar asta nu înseamnă că nu luptă acolo deloc.

Steve Young manager regional CMI — Martti Ahtisaari Peace Foundation, foarte experimentat în sfera analizei și soluționării conflictelor, intermedierii și menținerii păcii, vorbind despre riscurile Moldovei a opinat că tot mai des apare ideea, că republica trebuie să devină membră NATO, în interesul securității naționale. «Probabil, la bază stă faptul că NATO nu a intrat în război, de aceea este o garanție "constantă" și colectivă a securității. Dar voi aduce cel puțin patru "operațiuni" NATO, care pot fi tratate diferit: războiul din Bosnia – NATO s-a implicat prin operațiunea "Deliberate Force". Războiul din Kosovo – implicarea NATO în cadrul operațiunii Allied Force. Imixtiunea militară în Libia în a. 2011. Implicarea NATO în scopul stabilirii zonei fără zboruri. Războiul din Afganistan - NATO a invadat țara pentru a-l captura de Osama bin Laden ...», - exemplifica expertul și îndemna auditoriul să cugete asupra consecințelor acestor operațiuni și să concluzioneze dacă NATO a dezlănțuit război sau a asigurat securitatea. Steve Young a opinat că discuțiile și dezbaterile despre neutralitatea Moldovei sau aderarea ei la NATO trebuie să fie deschise la toate nivelurile, în toată mass-media, sincer, fără "prejudecăți" sau "presiuni" asupra alegerii populației Moldovei, cu expunerea faptelor și a realității. Cu privire la statutul de neutralitate el a propus să se depună mai mult efort pentru ca obține recunoașterea la nivel internațional – după exemplul Austriei și Elveției că Moldova este permanent neutră.«Dar neutralitatea nu exclude prezența forțelor armate de apărare, participarea la operațiunile\exercițiile bilaterale sau operațiunile de menținere a păcii», - a propus Steve Young .

Stefan Wolf , profesor de securitate internațională la Universitatea din Birmingham, crede că în cazul Moldovei neutralitatea ar putea deveni ideea de unire în interiorul țării și oferi un consens al doleanțelor poporului, poziția politică și vectorul proeuropean al țării. Tema neutralității a continuat-o Vasile Șova, fost viceprim-ministru pentru reintegrare, care crede că autoritățile moldovene demult ar fi putut propune recunoașterea internațională a neutralității Moldovei în Consiliul de securitate ONU. Da acum trebuie să creăm un dialog mai deschis între partidele politice în direcția consolidării neutralității și suveranității Moldovei.

Ce se poate face acum? În opinia expertului elvețian Gilles-Emmanuel Jacquet – dacă pe plan politic mai este de parcurs un drum lung, pe cel economic – relațiile celor două maluri ale Nistrului s-ar putea dezvolta mai intens. «Cooperarea economică poate deveni condiția conlucrării, apoi și a păcii. Ne-o arată exemplul companiilor transnistrene care achită impozite autorităților moldovene ("Șerif", "Kvint", "Acvator" ș.a.). În ciuda progresului obținut în economie, succesul acordului privind reglementarea conflictului moldo-transnistrean depinde mult de echilibrele regionale », - a concluzionat Gilles-Emmanuel Jacquet.

Moderatoarea Ecaterina Cojuhari, autoarea cărții «Consolidarea păcii: Moldova&Elveția» crede că actuala guvernare a republicii duce țara tot mai departe de principiile neutralității. Ceea ce ar putea apropia țara de o dezvoltare durabilă, este diplomația multi-vectorală și dialogul cu canalele deschise de comunicare și soluționare a conflictelor; investițiile în educație și informarea; dialogul intercultural – crearea atmosferei de toleranță, respect și înțelegere între diverse comunități lingvistice și culturale. «Este importantă unirea statelor cu statut și politică de neutralitate . Pentru aceasta trebuie să facem totul pentru a promova ideea Summit-ului Țărilor Neutre, gata să ajute în soluționarea conflictelor. Acest summit se va desfășura la Chișinău», - a propus experta în neutralitate.

Ecaterina Ladova

Foto Andrey Benimetsky

Nota Noi.md: Conferința internațională «Bazele dezvoltării durabile și a unui viitor sigur» are loc anual la Chișinău. În anul curent a avut a patra ediție. Organizatori: Intellect Group, SPERO-Moldova, portalul de știri E-news și Axis.Mundi.Switzerland.