Reconștientizarea neutralității în Europa: accent pe Moldova și Elveția

Războiul din Ucraina a devenit un fel de ”test” pentru puținele țări care au ales politica de neutralitate, și a provocat dezbateri privind oportunitatea acestui statut în prezent. Între 27 și 28 iunie, la Berna, ”capitala ”administrativă a Elveției, s-au adunat experți, lideri de opinie, reprezentanți statelor și organizațiilor, pentru a dezbate chestiunea dezvoltării transformării neutralității pe continentul european.

În special, conferința internațională "Reconștientizarea neutralității în Europa " a fost consacrată neutralității Moldovei și a Elveției. Platforma pentru discuții au oferit-o organizațiile: Forum Ost-West, AxisMindi.Switzerland și Spero-Moldova în sălile de conferințe ale Muzeului Alpin și ale Catedralei din Berna

Neutralitatea formală și cea practică

Unii experți spun că statutul de neutralitate nu mai apără suficient țările mici în confruntarea marilor puteri și că în războiul din Ucraina totul e așa de evident, că e și amoral să fii neutru. Alții cred că neutralitatea este o variantă vitală în cazul statelor mici, care încearcă să evite implicarea în război. În special, se referă la Moldova, aflată în zona de risc sporit. Vorbitorii din prima zi a conferinței au avut viziuni opuse.

Cunoscutul expert Thomas Borer, fost ambasador al Elveției în Germania, este convins că Confederația trebuie să renunțe la statutul de neutralitate. "Finlanda și Suedia au fost mai oneste în această privință. Fiind țări incapabile să se apere cu forțele proprii de amenințarea din partea Rusiei, ele au aderat la NATO… Elveția mereu a fost criticată pentru poziția de neutralitate în războaiele mondiale, însă azi este clar că păstrarea neutralității dăunează intereselor și reputației noastre. Dacă în politica voastră externă nu există o atitudine clară față de războiul din Ucraina, să știți că aveți probleme … », - crede Thomas Borer și pune accentul pe probleme mai importante pentru Elveția - 65% din comerțul lor revine UE și SUA. «Cine împărtășește valorile noastre? Desigur, UE și SUA, care acum ne critică pentru neutralitate , pentru problema reexporturilor militare și multe altele. De aceea, cred eu, nu mai are sens să fin neutri în continuare. Dar pentru Moldova, bineînțeles, este încă actual ", - Thomas Borer a recomandat Moldovei să-și dezvolte propriul model de neutralitate, fără a se conduce de exemplele secolelor trecute, și să colaboreze cu țările neutre.

Doctorul în politologie Nicolai Țveatcov, care a reprezentat Moldova, a vorbit despre aceea că pentru Elveția neutralitatea a avut un rol decisiv pentru dezvoltarea și prosperarea țării. Neutralitatea elvețiană întotdeauna a fost cel mai bun exemplu pentru republică. "Statutul de neutralitate a salvat țara noastră de războaiele civile cu regiunile Transnistria și Găgăuzia. Proclamarea neutralității a fost o înțelegere internă între partidele politice, pentru a păstra pacea în interiorul Moldovei. Asta a funcționat timp de 30 de ani, și azi neutralitatea poate fi decisivă pentru unirea oamenilor. Vreau să subliniez diferența dintre țările cu statut de neutralitate și politică de neutralitate. Spre exemplu, Georgia a ales vectorul pro-NATO ca strategie de stat și politica de neutralitate în raport cu războiul din Ucraina. Moldova are statutul de neutralitate consfințit în Constituție, însă azi este departe de politica de neutralitate în problemele internaționale. Eu cred că modelul neutralității moldovenești trebuie dezbătut mai mult în societate și pe platformele internaționale, și poate – reconstruit ".

Gunter Bechler, consilier special pentru consolidarea păcii în Nepal și Darfur la Departamentul federal pentru afaceri externe al Elveției, a exprimat opinia că neutralitatea Moldovei este consfințită în Constituție, dar acest statut are nevoie de o recunoaștere internațională, cel puțin din partea țărilor-vecine: "În istorie, există diverse modele de neutralitate. Însă numărul acestor țări scade. Pentru Finlanda, neutralitatea era varianta de cedări în relațiile cu Rusia. Pentru experiența istorică a acestei țări, asta era actual la acel moment. Dată fiind agresiunea Rusiei în Ucraina, care nu este membră NATO, ei și-au făcut alegerea… Iar Elveția nu mai poate sta în izolare, fiind neutră ».

Capcană geopolitică în loc de neutralitate ?

În cea de-a doua zi a conferinței "Reconștientizarea neutralității în Europa " experții au stat pe poziții pro-neutralitate, aceasta fiind un model de pacificare. Doctorul în istorie Anatol Tcaci le-a împărtășit experților și oaspeților conferinței propria viziune a principalelor concepții ideologice , ce influențează neutralitatea în Moldova. "Prima este retorica impunerii alegerii geopolitice - Vestul ori Estul. La baza acestei concepții stă principiul divizării societății și obținerii avantajelor politice. A doua concepție , mai puțin extinsă în politica moldovenească, este îndemnul la unire fără utilizarea geopoliticii, care promovează ideea neutralității Moldovei. În ultimii 20 de ani, în Moldova sprijinul pentru neutralitate a sporit de la 50 la 70%. În prezent, conducerea țării prezintă integrarea europeană a republicii drept singura și incontestabile strategie de dezvoltare. Dar în ultimii ani ideea integrării în UE a fost discreditată semnificativ. Spre exemplu, summit-ul Comunității Politice Europene, desfășurat în Moldova la 1-2 iunie, a întrunit 47 de șefi de state. Dar reieșind din sondajele de opinie din iunie, 2023 acesta a fost apreciat pozitiv de 34% dintre respondenți, 37% l-au evaluat negativ. Un tablou asemănător a prezentat și Adunarea "Moldova europeană", convocată de partidul aflat la guvernare pe 21 mai, 2023 - o încercare nereușită de a demonstra ,la nivel intern, sprijin actualului curs. De ce? Pentru că, reieșind din sondaje, summit-urile și demonstrațiile nu influențează soluționarea principalelor probleme ale Moldovei: dezvoltarea economică nesatisfăcătoare, nivelul scăzut de trai, nivelul înalt de sărăcie, nivelul înalt de corupție, păstrarea păcii în țară ».

Anatol Tcaci se arată convins, că a. 2022 a devenit punctul de bifurcare în formarea conturului noului sistem de relații internaționale și a noii arhitecturi a securității globale. Din sec. XIX încoace, o dată în 100 de ani, în procesul formării unui nou sistem de relații internaționale, un stat european obținea garanții internaționale de neutralitate, în care Rusia era unul dintre garanții de bază. În sec. XIX asta a fost Elveția, în sec .XX - Austria, în sec. XXI recunoașterea internațională a neutralității ar putea obține Moldova. Drept aport la acest proces, Anatol Tcaci a prezentat cartea "Neutralitatea. Ghid scurt" .

Coautorul cărții Serghei Banari, economist și analist politic din Moldova, le-a împărtășit participanților la conferință propriile viziuni filozofice asupra neutralității: "Superputerile trebuie să discute despre noua ordine mondială, pe care o vom avea peste 70-100 de ani. Vom avea o lume multipolară? Ce rol ar putea juca țările mici, ca Moldova, Elveția, Georgia? Noi uităm, că la baza societății stă filozofia care elaborează un sistem de valori și idei, bazate pe tradiții, cultură, istorie. Plus la asta, înțelegerea reală a problemelor suveranității înseamnă un nivel înalt al educației și a sistemelor de sănătate și asigurarea socială. Sistemul politic este cununa acestui proces, la fel și partidele politice ".

Marina Gorbatiuc, colaboratoare a Institutului de cercetări juridice, politice și sociologice din Moldova, a propus soluțiile posibile de reintegrare a Transnistriei cu participarea activă a OSCE, și a necesității de continuare a procesului de negocieri folosind exemplul reușit al Autonomiei Găgăuze. Moderatorul discuției N.Țveatcov, care a activat mulți ani la Biroul pentru reintegrare cu Transnistria din RM, a adăugat: "Unii critic pot susține că neutralitatea poate duce la izolare și vulnerabilitate. Cel puțin, o atare viziune este promovată de așa numitul partid ”proeuropean” de la guvernare. De fapt însă, o țară neutră poate participa activ la activitatea diplomatică, colabora cu organizațiile internaționale, participa la misiunile de pacificare. Neutralitatea sprijină pacea, consolidează încrederea, sporește prosperarea economică și permite repartizarea responsabilă a resurselor. Prin acceptarea neutralității, țara se poziționează ca jucător principial pe arena internațională, adept al soluționării pașnice a conflictelor ".

Experta în neutralitate Ecaterina Cojuhari, autoarea cărții «Consolidarea păcii: Moldova-Elveția », crede că anul trecut republica a deviat mult de la neutralitate. "Am convingerea, că Moldova nu are nevoie de blindatele și armele pe care liderii politici le cer de la comunitatea internațională . Nu putem crede în succesul măsurilor de apărare, reieșind din economia slabă și posibilitățile modeste de mobilizare ale republicii. Avem nevoie de alt gen de apărare, cu alt vocabular și abordare. Ar putea fi: "Diplomație și dialog" cu inițiative diplomatice și canale de comunicare deschise ; "Intermedierea și soluționarea conflictelor"; "Dezarmarea și neproliferarea armelor»; "Investiții în educație", precum și promovarea "Dialogului intercultural", pentru a crea o atmosferă de toleranță, respect și înțelegere între diverse comunități lingvistice și culturale ". Ea a formulat ideea unui Summit al Țărilor Neutre, care ar putea uni statele capabile să promoveze politica de neutralitate și să apere statutul de neutralitate, precum și să acorde asistență în reglementarea conflictelor.

Participanții la conferință au discutat și despre situația din Belarus. Politologul Alexandr Șpacovschii a vorbit despre aceea că în Constituția țării fusese fixată aspirația Belarusului către neutralitate . "Noi întotdeauna am avut o politică externă echilibrată. Conflictul din Ucraina a fost perceput dureros în Belarus. În acest context, la Minsk s-au activizat inițiativele și eforturile pacificatoare. În anii 2015-2020 Belarus se poziționa ca unul dintre principalele state pacificatoare din lume. Probabil, ideea neutralității a obținut atunci o nouă viață. Las MAE și în comunitatea experților Belarus era privit ca o potențială «Elveție est-europeană». Dar realitatea a demonstrat că partenerii occidentali nu vedeau Minskul în acest statut. Din contra, neutralitatea dorită de noi a fost folosită ca "fereastră a posibilităților" pentru scopurile țărilor occidentale. Adică, statul nostru era privit prin prisma concurenței și confruntării geopolitice , fapt care a determinat alegerea noastră ulterioară ".

Guy Mettan, cunoscut scriitor, jurnalist și politician elvețian, a făcut o trecere în revistă a țărilor neutre din Europa. El crede că NATO, posibil, a fost actual în anii războiului rece pentru a se opune Uniunii Sovietice și amenințării comuniste. Dar după destrămarea URSS, NATO nu numai că nu s-a autodizolvat, ci a lansat inițiativa "Parteneriat pentru pace". "Această inițiativă "pașnică" a permis pregătirea deplină a infrastructurii Finlandei și Suediei, și chiar la nivel mai inferior – a Elveției, pentru care nu este o dificultate sincronizarea deplină cu NATO ". Încă un aspect important - standardele duble din dreptul internațional. Acum pe țări se pun presiuni pentru a supune politica și interesele lor naționale "ordinii internaționale, bazate pe reguli ", așa cum o vede SUA. Tradiționala neutralitate elvețiană este acum pusă la îndoială », - este convins el.

Locotenent-colonelul Ralph Bosshard, fost consilier militar special al secretarului general OSCE, a vorbit despre contextul istoric al neutralității Elveției. Și el crede că Elveția trebuie să-și apere neutralitatea, ca țară locuitorii căreia beneficiază de prosperare și nivel înalt de trai, și care grație acestui fapt a fost scutită de conflictele distrugătoare din sec .XX: "Fiind de partea Ucrainei, NATO încercă să folosească războiul în interes propriu . El deja se vede pe post de administrator al sistemului de securitate colectivă, care îi pedepsește pe cei care încalcă legea internațională și pacea. Este oare NATO instrumentul potrivit pentru a înlocui ONU în această funcție, reieșind din intervențiile sale din ultimii 25 de ani, unele dintre care contraveneau dreptului internațional ? Îndoielnic... Eu văd neutralitatea ca pe o reacție a națiunilor, care nu doresc să degradeze, servind ambițiile geopolitice ale cuiva ".

Totalurile conferinței "Reconștientizarea neutralității în Europa” de la Berna arată: este evidentă actualitatea temei date, există prea multe viziuni și opinii contradictorii, de aceea este necesară continuarea discuției despre neutralitate. Războiul din Ucraina a polarizat lumea, fără a da micilor țări neutre dreptul de a alege. Numărul țărilor cu statut de neutralitate scade, la fel și cel al adepților neutralității la nivel politic. O parte din experți văd necesitatea de transformare a modelului de neutralitate a Moldovei și Elveției, și caută posibilități de a o consolida. Asta va permite salvarea țării de implicarea în războiului din Ucraina – se referă la Republica Moldova , dar și la promovarea neutralității ca model de menținere a păcii.

Caterina Leadova