Dosarul lui Nicolae Vicol: ”un semnal non-verbal” pe fundalul bătăliilor politice

Dosarul lui Nicolae Vicol: ”un semnal non-verbal” pe fundalul bătăliilor politice

Dosarul penal privind corupția și abuzurile de la Serviciul Fiscal, în care figurează numeroși demnitari, este considerat unul dintre cele mai de rezonanță din ultimii ani.    

Ancheta a durat luni în șir, iar procesul judiciar s-a întins timp îndelungat. Peste mai bine de șase ani, audierile încă nu au ajuns la o finalitate. Acum soarta fostului șef al fiscului din Moldova Nicolae Vicol urmează să die decisă de Curtea Constituțională, la care în martie a apelat Curtea Supremă de Justiție (CSJ).     

Experții atrag atenția asupra faptului că urmărirea penală a coincis cu bătăliile politice și a fost însoțită de o serie de declarații publice, ceea ce nu se înscrie în practica obișnuită a sistemului judiciar. De aceea, de la bun început se spunea că procesul este tărăgănat și era pus la îndoială faptul că aceste procese vor fi duse la bun sfîrșit.  

200 episoade ale unui dosar 

Nicolae Vicol s-a aflat la conducerea Serviciului fiscal ceva mai mult de jumătate de an. Liberal-democrații l-au înaintat în funcția de conducere în august 2012. În organele fiscale el lucra din 1998 și înainte de a veni în fruntea departamentului, a condus secția regională de control fiscal în nordul țării din cadrul Departamentului de contribuabili mari. 

În primele sale declarații de presă după numirea în funcție, Vicol a menționat că nu va tolera oameni corupți și incompetenți, care își percep munca ca pe o metodă de îmbogățire personală. ”Inspectorii fiscali trebuie să înțeleagă că se află în serviciul statului și servesc cetățenii, dar nu propriile interese. Cei care nu înțeleg acest lucru vor fi nu doar alungați, dar și trași la răspundere”,  a declarat el imediat după venirea în funcție.  

Între timp, în cei 14 ani de activitate în organele fiscale, Nicolae Vicol s-a pricopsit cu o avere impunătoare, inclusiv o casă cu două etaje cu o suprafață de 200 m.p. în valoare de cîteva milioane de lei. În același timp, veniturile pe care le declara, ca regulă, se reduceau la salariul oficial, care pe atunci nu trecea de 6 mii lei. Demnitarul conducea un Mercedes S 300, prețul căruia ajungea la 100 mii euro. Casa era scrisă pe numele soției, care deținea funcția de procuror, iar mașina – pe numele unei terțe persoane. 

În septembrie 2012, Centrul național anticorupție (CNA) a deschis un dosar penal în legătură cu suspiciunea de abuz în serviciu și corupție, în care figura și Nicolae Vicol în persoană. Peste o jumătate de an, în februarie 2013, au avut loc numeroase percheziții, inclusiv în oficiul și în casa șefului de la fisc. Printre cele găsite era și lista de o pagină și jumătate a întreprinderilor, cu indicarea apartenenței politice a proprietarilor. Aceștia au fost anchetați și li s-a propus să se plîngă pe acțiunile ilegale ale lui Vicol și a organelor fiscale. 

În comentariile lor la acțiunile organelor anticorupție, mulți experți au menționat motivarea politică a acestora. Pe atunci între conducătorii PLDM și PDM apăruseră un șir de divergențe. Perchezițiile au avut loc peste cîteva zile după ce Vlad Filat, liderul de atunci al liberal-democraților, a întrerupt acordul cu Alianța pentru integrare europeană. Înde mai pui, că în ziua perchezițiilor, deputații PLDM și PCRM l-au demis pe Vladimir Plahotniuc din funcția de prim-vicepreședinte al parlamentului.     

În scurt timp, pe internet și în mass-media moldovenească, cu trimitere la surse anonime, au apărut înregistrările scandaloase ale convorbirilor telefonice ale lui Vicol. Printre interlocutorii acestuia erau persoane ce dețineau pe atunci funcții importante în stat: premierul Vlad Filat, șeful MAI Dorin Recean, președintele fracțiunii PLDM, Valeriu Streleț, șeful CEC, Iurie Cecan, conducătorii inspectoratelor fiscale teritoriale. În unele înregistrări erau discutate controalele fiscale de la anumite companii, numirea și demisia unor funcționari fiscali.

Doar de cîteva luni a avut nevoie CNA pentru a încheia lucrul asupra dosarului lui Nicolae Vicol. Mai exact, este vorba de cca 200 episoade documentate de angajații CNA. Printre materiale – 52 descifrări ale înregistrărilor convorbirilor telefonice, 12 pachete cu corpuri delicte, precum și un stick cu înregistrările convorbirilor telefonice ale subordonaților, găsit în biroul lui Vicol. 

Un proces judiciar de lungă durată  

În mai 2013, materialele au ajuns la procuratură, apoi la judecătoria sectorului Rîșcani din capitală. În iunie 2015, completul de judecată prezidat de Oleg Melniciuc l-a condamnat în absență pe Vicol la șase ani de pușcărie și o amendă de 10 mii lei pentru corupție pasivă, abuz în serviciu și încălcarea confidențialității vieții private. Nicolae Vicol a fost dat în căutare națională și internațională. După ce judecata l-a eliberat din arestul la domiciliu, acesta a mers la tratament în România, însă procuratura susținea că inculpatul se eschivează în mod deliberat de pedeapsă.  

Și procurorii, și avocații au contestat sentința la Curtea de Apel Chișinău. Pe parcursul întregului proces, Vicol nega, prin reprezentanții săi, învinuirile aduse și susținea că a devenit victima unei răfuieli politice. În mai 2018, completul de judecată prezidat de președintele Curții de Apel, Ion Pleșca, a lăsat în vigoare sentința de privare de libertate. Din inițiativa ambelor părți, audierile au trecut la CSJ, care, în martie 2019, a admis cererea avocaților de a apela la Curtea Constituțională (CC). Aceasta urmează să examineze prevederile art. 327 din Codul Penal, în baza căruia a fost condamnat fostul șef al Serviciului fiscal.   

Partea apărării face trimitere la recenta decizie a CC, în care se spune că nu există o definiție legislativă a noțiunii de ”consecințe serioase”. Deoarece lui Nicolae Vicol i se incriminează abuzul în serviciu cu consecințe serioase, avocații cer să fie declarate neconstituționale dispozițiile articolului care a stat la baza condamnării. Dacă CC va fi de acord cu aceste argumente, dosarul s-ar putea risipi la stadiul final al procesului judiciar  

De altfel, o asemenea întorsătură nu ar fi o surpriză pentru nimeni. La moment, Nicolae Vicol a rămas unicul condamnat în acest dosar, în privința căruia a fost lăsată în vigoare sentința privațiunii de libertate. Conform datelor CNA, inițial în acest dosar figurau 10 persoane ca suspecți sau învinuiți, printre care Vicol în persoană, adjunctul său, doi inspectori fiscali, adjunctul secretarului general al guvernului RM, doi foști angajați CNA, un om de afaceri și două persoane civile. Dintre toți, pe banca acuzaților s-au pomenit șase persoane. În urma audierilor, în privința a doi figuranți instanța s-a limitat la sancțiuni neimportante. Omul de afaceri și doi foști angajați CNA au fost achitați în legătură cu expirarea termenului de atragere la răspunderea penală. 

În plus, CNA i-a numit ca figuranți ai urmăririi penale pe Vladimir Filat, Valeriu Streleț, Veaceslav Ioniță, care pe atunci ocupa în parlament funcția de președinte al comisiei permanente economie, buget și finanțe. Li se incriminau abuzuri de putere sau de serviciu ca rezultat al lobby-ului în favoarea unui antreprenor. Ex-premierul și alți demnitari de rang înalt i-au dat lui Vicol indicații telefonice privind conturile diferitor întreprinderi. Aceste materiale nu au ajuns în instanțele de judecată.    

Cu nimic nu s-a soldat și ancheta privind dispariția din dosar a fișierelor audio (convorbirile telefonice interceptate). Procurorii i-au anchetat pe reprezentanții CNA, care avuseră acces la materialele dosarului penal, inclusiv pe ex-directorul Viorel Chetraru, precum și pe Bogdan Zumbreanu, pe atunci șef al departamentului investigații CNA. Materialele au fost trimise la expertiză, însă identitatea persoanelor care au răspîndit informațiile confidențiale nu a fost stabilită. Nu se știe nici unde a avut loc scurgerea de informații – la Procuratura generală sau la CNA.     

Dosarele penale și bătăliile politice   

Potrivit experților, în țara noastră specificul organelor de drept constă în faptul că ele nu pot trage la răspundere demnitarii de rang înalt fără existența unei voințe politice pentru aceasta. Ei atrag atenția asupra faptului că urmărirea penală a coincis cu bătăliile politice și a fost însoțită de un șir de declarații publice, ceea ce nu se înscrie în practica obișnuită a sistemului judiciar. De aceea, de la bun început se presupunea că procesul va fi tărăgănat și existau îndoieli că aceste dosare penale vor fi duse la bun sfîrșit și vor finaliza cu condamnări.  

Imediat după arestarea lui Vicol, avocata Ana Ursachi și-a exprimat uimirea pentru deschiderea fără precedent a organelor de drept față de mass-media în acest dosar penal, dat fiind că imediat au fost pronunțate nume, destăinuite toate detaliile și dovezile. Avocata consideră că, astfel, ”tuturor politicienilor le-a fost trimis un semnal non-verbal”. În opinia sa, procurorii în mod deliberat au făcut publice dovezile obținute, deoarece știau că acestea nu vor avea nici o pondere în instanță, dar pot ponegri reputația anumitor persoane. În acest context, avocata a amintit cazul vînătorii din Pădurea Domnească, atunci ”societatea a încercat să afle adevărul, dar procurorii au invocat taina anchetei, cum o fac de fiecare dată cînd nu doresc să comunice cu avocații sau cu presa”.

Politologul Bogdan Țîrdea crede că după ce materialele dosarului penal au ajuns în atenția publicului, se putea uita despre obiectivitatea acțiunilor organelor de drept. În opinia sa, faptul că presa a intrat în posesia convorbirilor telefonice interceptate vorbește doar despre o anchetă părtinitoare. Țîrdea crede că, în pofida faptului că în Moldova există dosare penale ”la comandă” și arestări arbitrare, ofițerii organelor de drept nu riscă să fie trași la răspundere în nici un caz.  

În același timp, ex-procurorul Chișinăului, Ivan Diacov, este convins că interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Vicol, care era cercetat, a fost legală și s-a făcut cu sancțiunea instanței. ”Eu sînt convins și de faptul că difuzarea înregistrărilor a fost premeditată, este vorba de jocuri politice. Admit că unele fragmente au putut fi montate, dar în general nu am îndoieli că în presă au ajuns convorbirile autentice. Discuțiile lui Vicol cu unii demnitari conțineau momente delicate, însă putem vorbi maximum de normele etice”, consideră ex-procurorul.  

”Cu regret, comportamentul de corupție este prezent în multe instituții ale statului. Inclusiv scheme ilegale care au scopul obținerii banilor de la întreprinzători. Dosare penale de acest gen au fost investigate și de procuratura Chișinău, în diferite perioade. Eu cred că ar fi de dorit ca declarațiile publice să fie făcute după încheierea anchetei și pronunțarea sentinței. În caz contrar, va fi mult zgomot și zero efect, doar tensionarea situației în societate, cum s-a mai făcut de multe ori”, menționează Ivan Diacov.

Victor Surujiu

Urmărește-ne pe Facebook, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load