Transnistria stiri: 1442
Preşedintele stiri: 4057

«Doar oamenii grav bolnavi pot fi fericiți încontinuu»

30 mai. 17:54   Analitică
6165 0

În goana după fericire, contemporanii noștri tind spre standarde de neatins și mereu se autoperfecționează. Dar paradoxal, dorita liniște nu vine neapărat, chiar dacă eforturile-s colosale. De ce depinde senzația de satisfacție? Cine poate fi considerat fericit cu adevărat? Și de ce trebuie să apreciem bucuriile simple? Răspunsurile la aceste întrebări le-am căutat împreună cu un psiholog.

Fericirea biologică

Psihologii susțin că nu există o definiție comună a fericirii, însă din punctul de vedere al științei aceasta este satisfacția deplină, care constă din indicatorii biochimici ai substanțelor numite hormoni ai fericirii.

— Este vorba despre hormoni și neuromediatori – endorfina, serotonina, dopamina și oxitocina. Produse în mod normal sau în exces, ele dau persoanei senzația de fericire biologică. Omul este mulțumit de sine și de lumea înconjurătoare, trăiește emoții de bucurie, — comentează psihologul Matvei Cușnir.

Grație acestor componente interne, omul găsește posibilitatea de a fi fericit, chiar dacă în jur totul este rău. Nu este pierdută speranța în mai bine, și oamenii suportă cu tărie încercările sorții.


De obicei, pentru omul fericit pe primul loc se află serviciul, familia, copiii, viața personală, un hobby, o pasiune. Toate acestea dau vieții sens și motive de bucurie.

— Omul este prins în activitatea care îl interesează și este importantă pentru el; el se află în starea de fericire. Cam așa poate fi caracterizată fericirea, explicată științific, — conchide Matvei Cușnir.

Însă tot el avertizează și despre a doua fațetă a unui pozitiv constant. Este foarte important să deosebim optimismul comun și euforia fără motiv, care uneori poate semnala tulburări psihice. Pozitivul include și conceptele de măsură, contextul necesar și acceptabilitatea la condițiile de mediu, crede specialistul.

Sangvinicii mulțumiți și melancolicii care se văicăresc mereu

Potrivit psihologului, și temperamentul omului depinde de hormoni și de neuromediatori. Sangvnicii – oameni cu un temperament vesel, plini de pozitivitate și optimism față de ei înșiși și față de ceilalți. Această lipsă a tristeții, optimismul nemaivăzut este urmarea particularităților interne ale persoanei, ale biochimiei ei. Și dimpotrivă. Dacă în lumea care-l înconjoară pe om totul este în ordine, iar el oricum este trist, prost dispus sau se scufundă în depresie, „de vină” este tot temperamentul, care depinde de cantitatea scăzută de hormoni și neuromediatori, - comentează psihologul.

De cele mai multe ori pesimismul este caracteristic melancolicilor, care-s mai dispuși spre stările depresive. Din punctul de vedere al psihoterapiei, ei au probleme cu așa zisa trăire a fericirii.

— Pentru acești oameni, fericirea se măsoară de obicei în unitatea de timp la un anumit moment. Dacă o persoană experimentează emoții vesele în prezent, atunci ea este fericită, iar dacă fondul emoțional este redus, ea se complace în deznădejde, - explică Matvei Cușnir.

Oamenii cu niveluri scăzute de hormoni ai fericirii în mod constant se arată nemulțumiți de orice, în loc să aprecieze ceea ce au. Psihiatrul îi sfătuiește pe acești oameni să învețe să trăiască în prezent, să aprecieze acele momente plăcute care au fost deja acordate: sănătatea, unele merite și realizări, frumusețea naturii. Ei înțeleg că au fost cu adevărat fericiți numai după ce liniștea lor este încălcată. Spre exemplu, sănătatea se înrăutățește, familia se destramă. «Da, noi de regulă apreciem ceea ce deja am pierdut, așa este construită psihologia omului», - explică psihologul.

Potrivit lui, este important să știm a ne bucura de prezent, în special dacă avem succese și sferele obișnuite ale vieții. Și dacă conștientizăm asta, ne putem elibera din capcana proastei dispoziții. Dacă problema se reduce la un deficit de hormoni ai fericirii, medicina ne ajută să modificăm nivelul lor. Psihiatrii prescriu medicamente care reglează producția de neuromediatori în creier, sugerează expertul. – Dacă stresul cauzează dezechilibrele hormonale, atunci după ce acesta este eliminat, starea sferei hormonale poate reveni la normal. În alte cazuri, trebuie să contactați un endocrinolog, - spune Matvei Kushnir. Uneori oamenii încearcă să fie fericiți grație unui doping suplimentar – alcoolul sau preparate cu efect puternic. Însă aceasta fericire artificială este doar o iluzie .

Fericire cu împrumut

Psihologul explică, că așa-numitul nucleu accumbens al creierului este responsabil pentru neurobiologia plăcerii. – Toată lumea, desigur, a auzit despre „dopamina rapidă” - eliberarea dopaminei, serotoninei, oxitocinei în mod simplu și rapid. Acesta este tocmai mecanismul care are loc prin nucleul accumbens”, spune expertul. Spre exemplu, omul practică sistemic obținerea metodelor rapide de eliminare a tensiunilor și trăire a plăcerilor, fără efort , - alcool, nicotină, victorii în jocurile computerizate, rețele de socializare, video, intrigi. Și atunci informația despre eliberarea unui număr mare de neuromediatori buni și plăcuți se înregistrează într-o zonă a creierului numită hipocamp - vizual arată ca un căluț de mare. Hipocampul este situat în lobii temporali și înregistrează toți stimulii cei mai puternici.

— Ulterior ne vine tot mai dificil să experimentăm plăcere în activitățile complexe, care necesită timp și efort pentru a obține rezultate, și continuăm să fim blocați pe comenzi rapide. Este foarte important să cunoaștem această informație, pentru a nu abuza de crearea unor astfel de conexiuni neuronale, pentru a nu lua de la creier un împrumut foarte scump, și a nu fi nevoiți să-l plătim ulterior cu „otcaturi”. Psihologul subliniază, că asta se referă în special la consumul de droguri ca cea mai puternică eliberare de neuromediatori plăcuți.

În goană după ideal

Potrivit lui Cușnir, în zilele noastre grație marketingului, oamenilor obișnuiți li se creează artificial ideea nerealistă că o persoană ar trebui să fie fericită în toate domeniile.

— Azi noi vedem un număr tot mai mare de pacienți, care trăiesc o viață bună, de fapt, dar au probleme de necorespundere «standardelor». Li se insuflă, că trebuie să ai un corp ideal, să călătorești în diverse locuri, să posezi numeroase lucruri, să ai un sex deosebit și relații ideale, — spune expertul.

În psihologia populară, asta se „vinde” ca „echilibru”, explică specialistul. Adică, ideea că o persoană poate completa simultan și în mod egal toate domeniile vieții. – Și casa este o cupă plină, și cariera este uimitoare, și aspectul uluitor, și călătoriile feerice: așa este fericirea. Desigur, este o minciună. Tot 24 de ore durează o zi și o noapte, și este aproape imposibil să le faci pe toate. Mai mult, după ce oamenii își ating obiectivele foarte mari, în drum spre succes ei devin obosiți, epuizați și nici măcar nu mai experimentează prea multă bucurie. Acesta este un preț foarte mare, plătit pentru succes, - rezumă Cușnir.

Expertul recomandă revizuirea închipuirilor despre o viață fericită, fără a folosi stereotipuri sclipitoare.

— Astăzi, cercetătorii psihologiei științifice, mai ales psihoterapia comportamental -cognitivă din al treilea val (terapie de acceptare și conștientizare, terapia ACT), spun că ideea nevoii de a fi în mod constant fericit este falsă. Ea este caracteristică persoanelor dependente, care se fixează nu pe viața reală, relații, realizări, da pe faptul că au nevoie să primească în mod constant emoții pozitive și plăcere”, continuă psihologul.

Expertul le recomandă celor, care doresc să-și înțeleagă cerințele excesive, să citească cartea „Capcana fericirii” de Russ Harris. În baza unor pe cercetări științifice, autorul ei vorbește despre modul în care oamenii ajung într-o fundătură pentru că se conduc de idei nefolositoare despre fericire și încearcă să țină pasul cu ele. – În realitate, inițial omul nu a fost creat pentru a avea permanent emoții euforice. Mai mult, asta oarecum contravine vieții depline, cu activități, realizări și succese. Aș dori să atrag atenția la faptul că, pe măsură ce se dezvoltă industria „creării fericirii”, în paralel vedem prevalența tulburărilor mintale, - avertizează Matvei Cușnir.

Expertul consideră că senzațiile plăcute care nu-s întotdeauna utile și nu contribuie întotdeauna la realizări și la o viață cu adevărat bună, pot fi numite fericire. Oamenii le obțin prin „surogate”, prin dopamina rapidă - dorința de perfecțiune, rețelele sociale, cumpărăturile etc.

În loc de rețele sociale și fast-food - dragoste și muncă

Și totuși, adevărata fericire există, - încurajează specialistul. Și recomandă metode simple și accesibile de obținere a ei.

— Spre exemplu, contactul fizic tactil este foarte important pentru fericire, - spune psihologul. - Epoca digitală ne aduce numeroase contacte online, comunicare virtuală, în timp ce corpul nostru în continuare are nevoie fizic de atingeri.

Potrivit expertului, nu este neapărat vorba despre sex. Pot fi îmbrățișările oamenilor apropiați, comunicarea cu animalele de companie, niște genuri de activitate ce țin de natură – cultivarea plantelor, o plimbare în pădure etc. Adică, este important să atingem ceva sau pe cineva, să ne simțim propriul corp fizic.

Dacă omul are foarte multe planuri și incertitudini (să facă bani, să viziteze o țară minunată, să scape de celulită), asta duce la stări de neliniște și tensiune, pe care vrei să le scoți cu ajutorul dopaminei rapide, subliniază expertul.

— Din punctul de vedere al neurobiologiei, dacă creierul nostru este nedumerit de o problemă, și există multe probleme, în el se formează un număr mare de sisteme funcționale încărcate energetic. Acestea creează o tensiune, sentimentul de stres și insatisfacție, care se cere descărcat printr-o metodă simplă. Spre exemplu, șederea pe rețelele sociale, navigarea pe internet, fast-food, - comentează M.Cușnir.

Pentru ca sistemul funcțional să se descarce, psihologul recomandă să luăm o decizie, atunci tensiunea va deveni mult mai mică. În acest caz, domeniul de aplicare nu este foarte important pentru creier - este suficient să efectuăm o acțiune simplă, chiar de zi cu zi. Putem alcătui meniul pentru 7 zile, ne putem planifica vestimentația, putem face o ușoară modificare a interiorului casei, merge la policlinică pentru niște analize sau obține un certificate de la o instituție publică. Aceste activități ne vor programa spre pozitiv. Pentru fericire, omul are nevoie și de o încărcătură fizică, dar și de îndeplinirea unor acțiuni complicate cu un scop pe termen lung, care necesită soluții pas cu pas, - spune expertul. Și ne amintește de faptele bune și de recunoștință – acestea provoacă eliminarea neuromediatorilor plăcerii.

— Dacă facem fapte bune și le mulțumim altor persoane, asta provoacă reacția inversă din partea lor, complemente, mulțumiri, like-uri pe rețelele de socializare, ceea ca, la fel, scade din tensiuni. Și oamenilor le este indiferent dacă ai celulită sau un iaht, - spune Matvei Cușnir.

Principalul este să avem o atitudine adecvată față de ce este fericirea și în ce volum ea trebuie să fie prezentă, - repetă psihologul.

— Așteptările că eu trebuie să fiu mereu fericit și am obligația să trăiesc doar emoții pozitive, - o poziție infantilă nerealistă. Ca să simtă permanent fericirea, omul trebuie să fie sau un narcoman grav (atunci fericirea multă va fi de scurtă durată), sau să aibă o formă gravă de retard mintal, sau să-i fie lezați lobii temporali, atunci persoana este într-o euforie constantă, - conchide specialistul.

A pregătit Cristina Agatu

10
1
0
2
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce vor duce modificările la Codului Penal privind extinderea noțiunii de ”trădare de patrie”?