Transnistria stiri: 1392
Eurovision stiri: 502

Despre ieftinătatea de a uita

12 sep. 2019,, 17:53   Analitică
9719 0

”Ce mai prețuri!”, se revoltă gospodinele în fața tejghelelor cu legume din piață și privesc dezaprobator comercianții. Dar ei nu au nici o vină. Experții explică diferit prețurile mari la legume și fructe din vara acestui an, însă principalele cauze ar fi liberalizarea relațiilor de piață și degradarea sectorului agrar al economiei. Iar condițiile climaterice nefavorabile din această vară doar au agravat situația.

Prețuri – șoc

Prețuri ca în această vară la legume și fructe în Moldova cred că nu au mai fost. Dacă la începutul verii consumatorii au fost șocați de prețul cartofilor, care pe alocuri ajungea la 26 lei, acum recordul aparține roșiilor, care la începutul lunii august costau 25-35 lei, iar acum – ceva mai ieftin - 17-28 lei. În opinia cumpărătorilor, în toiul sezonului fructelor și legumelor, într-o țară agrară, acest lucru n-ar trebui să se întîmple.

Prețurile mari la legume și fructe le-au determinat pe multe gospodine să renunțe la conservarea lor pentru iarnă. Dacă cineva mai încearcă să o facă, apoi doar în cantități mici și doar din cele mai preferate de membrii familiei. Altfel nu se poate, din moment ce un kilogram de tomate mustoase costă minim 17 lei! Soiurile mai ieftine nu se potrivesc pentru conservare. Nici prețurile la pepeni nu i-au bucurat pe consumatori – mai puțin de 12 lei aceștia nu au costat. Azi pot fi cumpărați la prețul de 15-30 lei. Și ardeii costă 12-14 lei. Mai scumpă în acest an este și curechiul – 8-9 lei, morcovii – 8-10 lei, vinetele – 8-10 lei, cartofii – 9-12 lei, piersicile – 15-22 lei. ”Frig” și prețurile la un șir de alte legume și fructe.

Și datele Biroului Național de Statistică dovedesc că, în comparație cu iulie 2018, produsele agricole s-au scumpit: legumele - cu 1/3, fructele – cu 15,4%. Mai scump ne costă ouăle, prețul cărora a crescut într-un an cu 12,2%, pîinea – cu 8,6%, carnea – cu 5% (în luna august prețul acesteia s-a ridicat cu încă 10%, și va mai crește), produsele lactate – cu 4%.


Totuși, după ce au comparat prețurile legumelor și fructelor în lunile iunie și iulie, BNS a ajuns la concluzia că acestea s-au redus: la cartofi – cu 31,5%, vinete – cu 47,9%, sfeclă– cu 41,5%, ceapă – cu 33,9%, ardei – cu 24,6%, morcovi – cu 20,2%, harbuji și zemoși – cu 11,1%, varză – cu 10,7%, usturoi – cu 6,7%, dovlecei – cu 4,6%.

Primitivizarea legumiculturii

Dar ieftinirea neînsemnată, de sezon, a produselor agricole nu anulează tendința de creștere treptată a prețurilor în ultimii ani. Mihail Poisic, expert în economie, spune că de cîțiva ani se fac simțite ritmuri înalte de scumpire a legumelor. Potrivit lui, comparativ cu 2013 prețurile medii anuale au sporit de mai bine de 2,6 ori. Statistica oficială a stabilit următorii indici ai prețurilor de consum în raport cu anul precedent:

2014

2015

2016

2017

2018

2018/2013

114,6

129,8

115,1

121,9

127,0

265,1

Și dacă comparăm prețurile din iunie 2018 cu cele din iunie 2019, vedem că acestea au crescut cu încă 28%.

”Există o listă lungă a factorilor care au determinat aceste scumpiri neplăcute, dar și a degradării acestui sector al economiei, altădată - grădina unională a URSS cu cele mai avansate tehnologii de cultivare și prelucrare a fructelor și legumelor. Primul dintre aceștia este faptul că în sectorul agrar numărul specialiștilor a scăzut la un minim fără precedent. Să zicem, doar 1,5% din numărul total de studenți ai universităților de la noi studiază specialitățile agrare. Asta în timp ce doar în ultimul deceniu numărul studenților din universități s-a redus practic de două ori. Al doilea – a fost distrus suportul științific al ramurii, inclusiv producerea și selecția semințelor. În rezultat, cultivăm legume de selecție străină, prost adaptate condițiilor noastre. Iar zonarea lor adesea nici nu se face. Al treilea factor – au fost distruse sistemele de irigare. Irigăm foarte puțin. Iar legumele fără umiditatea necesară nu au perspective să fie cultivate eficient. Mai ales în anii secetoși. Al patrulea - infrastructura legumiculturii - colectarea, păstrarea, serviciile agrochimice, prelucrarea etc., care trebuie să fie susținută de stat, la noi practic este redusă la zero. Al cincilea – actuala tehnologie agricolă de cultivare în cantități mici, ca regulă, este la un nivel extrem de redus. Iar tehnologiile industriale de altădată țin de trecutul îndepărtat”, spune Mihail Poisic.

Cea de-a șasea cauză a degradării sectorului agrar al economiei, în opinia expertului, este deschiderea irațională a pieței interne a Moldovei pentru producătorii străini, fapt care s-a soldat cu nimicirea legumiculturii timpurii și a celei de seră. Legumele de import, spune expertul, beneficiază de un șir de mecanisme de sprijin și de subvenții incomparabile. Adesea acolo perioada de iarnă-primăvară este mai călduroasă, fapt care determină cheltuieli mai mici pentru încălzirea serelor.

”În rezultat, numai în primele cinci luni ale anului curent, față de aceeași perioadă a anului 2017, adică în doar doi ani au sporit importurile de legume: roșii - de la 5,0 mii tone la 6,3 mii; ceapă – de la 0,8 mii la 12,3 mii tone; varză – de la 2,2 mii la 4,2 mii tone; morcovi – de la 0,9 mii la 2,4 mii tone; cartofi – de la 17,7 mii la 31,3 mii tone etc. A fost nevoie de mari ”eforturi” pentru ca noi să nu mai fim în stare să cultivăm nici măcar aceste legume în cantități suficiente populației noastre! Evident, am putea continua această enumerare umilitoare a cauzelor primitivizării legumiculturii naționale și a creșterii prețurilor… Dar și așa e clar că mult lăudata liberalizare a relațiilor de piață, de facto, ucide această ramură. Dar legumele moldovenești, grație condițiilor climatice unice din țara noastră, au calități organoleptice inegalabile. Dacă nu vom înțelege aceasta, vom duce legumicultura spre degradarea definitivă”, aduce cifre concrete doctorul în economie M. Poisic.

Și încă nu am ajuns la limită

În afară de liberalizarea relațiilor de piață, soldate cu urmările despre care a vorbit M. Poisic, la creșterea prețurilor au contribuit și condițiile meteorologice. În anul curent vremea nu a ținut deloc cu agricultorii: seceta hidrologică era urmată de ploi torențiale cu grindină.

Galina Șelari, directoarea Centrului de cercetări strategice și reforme, este convinsă că actualele prețuri la legume, fructe și alte produse alimentare încă nu au ajuns la limită. Ele vor crește în continuare.

”Nu pot face pronosticuri despre rapiditatea creșterii prețurilor, nu știu ce acțiuni va întreprinde guvernul în situația dată, dar fără îndoială că ne așteaptă mari dificultăți. În primul rînd, prețurile vor spori în rezultatul creșterii tarifelor pentru energia electrică. Toată industria noastră – cea de panificație, de extragere a uleiului, cea de prelucrare a legumelor și fructelor, cea de conserve – dispune de echipamente electrice. Și dacă tarifele cresc, producătorii au tot dreptul să majoreze prețul la produsele fabricate. În al doilea rînd – sînt condițiile meteorologice foarte nefavorabile din vara și toamna acestui an. Dacă serviciul hidrometeorologic de stat mai bine de o lună avertizează despre o secetă hidrologică, devine clar că vom avea roade mici la majoritatea absolută a culturilor. Iar ploile de la începutul acestei veri, și cele din iulie, în multe localități au fost cu grindină. Recolta a fost compromisă, distrusă, ea nu este de calitatea dorită și nu corespunde standardelor”, a menționat G. Șelari în comentariul pentru Noi.md.

Galina Șelari spune că nu numai Moldova a fost afectată de condițiile meteorologice nefavorabile, care au condiționat situația complicată a sectorului agrar. În țara noastră, a menționat experta, deja există probleme ce țin de porumbul furajer și cel cerealier.

”Pronosticuri proaste privind recolta de porumb există nu doar la noi, ci și în toată lumea. În acest an și SUA vor avea probleme cu recolta și produsul brut al porumbului cerealier, iar această țară este unul dintre cei mai mari exportatori de aceste cereale pe piața mondială. Situația este foarte serioasă, deși Organizația pentru alimentație și agricultură ONU (FАО) declară că nu există motive de îngrijorare, deoarece există rezerve globale suficiente de leguminoase. Poate că este adevărat, dar ca regulă recolta proastă la un moment dat provoacă sporirea prețurilor la aceste cereale. Voi aminti aici că o recoltă la fel de proastă am avut și în 2003, fapt care a provocat un lanț de evenimente. Poate că cineva a uitat de acest caz, însă atunci măsurile tardive luate de guvern au dus la aceea, că noi cumpăram grîul nu la cel mai avantajos preț. Și principalul – în rezultatul politicii autorităților de atunci, a falimentat ”Franzeluța” - cel mai mare producător al produselor de panificație din Moldova”, spune directoarea Centrului de cercetări strategice și reforme.

Iată de ce, în opinia Galinei Șelari, e timpul ca statul să decidă cum va acționa pe piața de consum și să estimeze cheltuielile suplimentare maxime pe care și le poate permite bugetul țării. Iar cheltuieli suplimentare vom avea, căci va trebui să-i susținem pe producătorii agricoli de la noi, care se vor confrunta cu probleme, pentru că au luat credite pentru semănături, combustibil și lubrifianți.

Ministerul agriculturii s-a autosesizat

Din cele aflate de Noi.md, Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului a întreprins anumite acțiuni pentru a obține tabloul general al urmărilor provocate de intemperii. Serviciul de presă al ministerului ne-a comunicat că a fost propus pentru dezbateri publice proiectul unui chestionar de evaluare a impactului calamităților naturale asupra culturilor agricole. Acesta a fost alcătuit pentru ca în cel mai scurt timp să fie acumulată informația veridică privind suprafețele culturilor afectate.

În mijlocul lui august, la o întrevedere cu membrii Consiliului Asociației Moldova Fruct, ministrul Agriculturii Georgeta Mincu a vorbit despre aceea că și-a propus zece sarcini de bază pentru perspectiva imediat următoare și cea medie, pentru depășirea consecințelor cataclismelor naturale care s-au abătut asupra Moldovei în acest an și au afectat sectorul agricol.

”Prima sarcină ar fi modernizarea sistemului antigrindină, pentru ca acesta să cuprindă întregul teritoriu al țării, optimizarea cheltuielilor, precum și modificarea procedurii de procurare a rachetelor antigrindină pentru a asigura transparența decizională. Intenționăm să creăm un Fond de susținere reciprocă pentru a oferi compensații agenților economici care au avut de suferit în urma calamităților naturale. Acesta va fi format din cotizațiile și contribuțiile producătorilor agricoli. La etapa formării lui va fi necesar aportul financiar al guvernului, care se va reduce treptat, pe măsură ce va crește aportul fermierilor. Mai urmează și modificarea Legii privind asigurarea subvenționată a riscurilor în agricultură, pentru a majora nivelul de asigurare a culturilor agricole. Proiectul se află la stadiul final de elaborare. Mai intenționăm să introducem asigurarea obligatorie a suprafețelor însămînțate, plantațiilor, mărfurilor, genurilor de activitate pentru care se solicită subvenții. Prioritar, subvențiile vor fi eliberate agenților economici care au asigurat culturile agricole. O altă sarcină este elaborarea unui modul electronic de gestionare și evaluare a daunelor pentru acumularea operativă a informațiilor de la direcțiile raionale de agricultură. În scopul sporirii eficienței acțiunilor, vom consulta fermierii în fiecare caz aparte”, a numit ministrul sarcinile primordiale.

Ministrul Agriculturii a mai menționat că, deoarece pe parcursul unor perioade caracteristice culturile agricole pot avea un potențial de productivitate diferit, în funcție de tehnologiile utilizate și condițiile climatice, se va propune compensarea parțială a cheltuielilor pentru întreținerea plantațiilor pe toată perioada de vegetație, în baza unei prevederi tematice.

Șefa Ministerului Agriculturii a mai vorbit și despre faptul că departamentul intenționează să desfășoare campanii informative, pentru ca agenții economici să asigure culturile agricole și să fortifice potențialul Ministerului Agriculturii, Agenției pentru Intervenții și Plăți în Agricultură și a direcțiilor raionale de profil, pentru a se implica, a depista, documenta și monitoriza operativ consecințele calamităților naturale care au distrus culturile agricole.

Lidia Ceban

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?