TEMELE PRINCIPALE Toate Știrile

mai multeminimizează

Deoffshorizarea economiei: ce măsuri vor ridica nivelul de trai în țară?

Deoffshorizarea economiei: ce măsuri vor ridica nivelul de trai în țară?

La finele lunii noiembrie, comisia parlamentară de profil a decis că este necesară o îmbunătățire a amendamentelor la unele acte legislative (așa-numita Lege privind deoffshorizarea), menite să protejeze sectorul public de riscurile ce vin din partea grupurilor infracționale locale și străine.

În ajun, proiectul de lege care restricționează anumite relații dintre companiile offshore și stat, a fost adoptat în primă lectură. Însă, în opinia unor deputați, el necesită a fi îmbunătățit, deoarece prevede măsuri insuficiente.

Experții propun un șir de pași pentru perfecționarea legislației și îndeamnă să nu uităm de faptul că, adesea, capitalurile sînt ascunse în offshore nu doar de organele fiscale, ci și de cele de drept, deoarece au o proveniență ilegală. În opinia specialiștilor, Moldova are nevoie de o politică eficientă de demonopolizare și deoffshorizare a economiei, care ar permite extinderea bazei fiscale, majorarea defalcărilor la buget și ridicarea nivelului de trai în țară.

1,2 mlrd. dolari anual

Potrivit Global Financial Integrity (organizație internațională de cercetare care urmărește fluxurile de bani ilegali în toată lumea), numai în Moldova fluxurile financiare ilegale constituie cca 1,2 mlrd.dolari/an. Amendamentele la legislația națională au fost elaborate în scopul prevenirii introducerii în circuit a activelor străine, legalitatea obținerii cărora nu a putut fi verificată. Un alt scop – neadmiterea exportului de capital și a controlului asupra resurselor strategice ale țării din partea unor persoane din jurisdicțiile ce nu corespund standardelor internaționale de transparență.

Deși Moldova a semnat convențiile de bază în domeniul prevenirii și combaterii criminalității, spălării banilor și finanțării terorismului, securitatea sectorului public este în continuare amenințată de zonele offshore. Deputatul Igor Munteanu menționează că azi în fața Moldovei stă sarcina de a forma un cadru legislativ mai sigur și mai eficient pentru protejarea intereselor statului în administrarea proprietății publice, cumpărarea, privatizarea, concesionarea și realizarea altor forme de parteneriat public-privat în sectorul public.

Pe pagina sa socială I. Munteanu amintește despre catastrofele economice și urmările eșecurilor la scară largă, ce țin de privatizarea/concesionarea unor întreprinderi strategice de către companii offshore dubioase. Printre aceste tranzacții se evidențiază Aeroportul Internațional Chișinău, care în noiembrie 2013 a fost concesionat în circumstanțe suspicioase de către compania Avia Invest, controlată de Ilan Șor și recent, în pofida sechestrului pe acțiunile companiei, cumpărat de familia Rothshild.

Din spusele deputatului, experiența ultimului deceniu arată că companiile înregistrate în offshore au putut influența peste măsură deciziile structurilor de stat și administrarea bunurilor publice. El crede că, în acest domeniu riscurile care amenință interesele țării și ale cetățenilor pot fi eliminate numai prin măsuri radicale. Printre acestea – interdicția de participare a unor asemenea companii și a fondatorilor lor în sectorul public.

În scopul contracarării zonelor offshore în Moldova se propune introducerea unor modificări și completări la Legea privind gestionarea proprietății publice și privatizarea acesteia, Legea privind parteneriatul public-privat, Legea privind achizițiile de stat, Legea privind concesionarea lucrărilor și serviciilor. Amendamentele care au ca scop protejarea intereselor naționale ale statului au fost numite ”Legea cu privire la deoffshorizare. În opinia autorilor, ea mai are și sarcina de a corecta legislația în scopul respectării depline a obligațiilor asumate de Moldova în domeniul prevenirii spălării banilor și asigurării transparenței capitalului. Recent, parlamentul a adoptat în primă lectură proiectul de lege care prevede interdicția pentru anumite genuri de relații reciproce dintre companiile offshore și stat. Însă la finele lui noiembrie comisia parlamentară a ajuns la concluzia, că el necesită o îmbunătățire, deoarece, în opinia deputaților, acesta prevede măsuri insuficiente.

De la achizițiile publice la concesii

Inițiativa privind deoffshorizarea prevede anumite restricții la participarea în procesul privatizării, la parteneriatul public-privat, achizițiile publice, concesionarea lucrărilor și serviciilor, precum și încheierea altor genuri de contracte cu statul. Este vorba despre companiile ce provin din jurisdicții care nu respectă standardele internaționale de transparență, adică din zonele offshore. Restricțiile se referă și la alți subiecți, inclusiv companii din componența cărora, direct sau indirect, fac parte persoane înregistrate sau stabilite în aceste jurisdicții.

Ca variantă, se propune ca Banca Națională a Moldovei (BNM) și Comisia Națională a pieței financiare (CNPF) să aprobe lista jurisdicțiilor ce nu corespund standardelor internaționale de transparență. În lista perfectată de CNPF trebuie incluse și țările care fac parte din zona de risc sporit. Responsabilitatea pentru aprobarea metodologiei prin care vor fi identificate asemenea jurisdicții aparține guvernului.

În șir de propuneri a venit de la Ministerul Economiei și Infrastructurii, care insistă pe elaborarea regulilor de prezentare a informațiilor detaliate și a actelor de către participanții la tranzacțiile cu statul. În opinia Ministerului Economiei, aceasta corespunde practicilor internaționale și permite identificarea părților unui sau altui acord, inclusiv beneficiarul final. Se propune ca responsabilitatea pentru elaborarea listei de acte și a procedurii de prezentare a lor să aparțină guvernului sau Serviciului de prevenire și combatere a spălării banilor.

În plus, cei de la minister consideră oportun să fie inclusă în lege noțiunea de ”beneficiar de-facto” – persoana fizică, care de fapt posedă sau controlează persoana fizică ori juridică, beneficiarul sau administratorul companiei investiționale. Același termen se referă și la persoana în numele căreia este desfășurată activitatea sau încheiată tranzacția, ori care direct sau indirect posedă sau controlează cel puțin 1% din acțiuni sau din dreptul de vot al persoanei juridice. Se preconizează, că o interpretare nouă vor avea și așa noțiuni, ca participant la privatizare, ofertant al parteneriatului public-privat, operator economic, participant la procedura achizițiilor publice, concesionarea lucrărilor și serviciilor.

Unul dintre pașii propuși pentru demonopolizarea economiei este organizarea activității Comisiei pentru investiții strategice de importanță națională. Principala ei sarcină ar fi cercetarea contractelor investiționale potențiale, cu posibilitatea de a bloca comercializarea, concesionarea și orice alt gen de operațiuni. O parte dintre măsurile propuse au ca scop evitarea consecințelor negative după încheierea contractului. Este vorba, în special, despre riscurile transmiterii angajamentelor asumate de antreprenor în parteneriatul public-privat, achizițiile publice sau concesiilor, unor terțe persoane.

Ocolind bugetul de stat

Experții cred că finalizarea proiectului de lege privind deoffshorizarea nu trebuie tergiversată. Din spusele comentatorului politic și economic Victor Ciobanu, în Moldova practic nu există o sferă în care să nu fie utilizate scheme offshore, din care cauză fluxuri financiare enorme ocolesc bugetul. De aceea, în opinia sa, proiectul de lege trebuie extins în așa fel încît să cuprindă și alte domenii de interes, nu doar concesionarea, privatizarea, achizițiile publice și parteneriatul public-privat. Ciobanu exemplifică cu ”companiile noastre petroliere, care lucrează conform unor scheme offshore, iar ca urmare Agenția Națională pentru reglementare energetică poate vedea doar prețul de la hotar”.

Experții ONG-ului Watchdog.md au inițiat dezbateri pe marginea unui șir de măsuri, care în opinia lor trebuie introduse în Legea privind deoffshorizarea. Și ei vorbesc despre necesitatea ”extinderii sferei de aplicare a legii, stabilind utilizarea schemelor offshore pe ramuri”. Ca exemplu este invocat cazul ”Energocapital”, care ”a furat de la noi zeci de milioane de dolari”. Din spusele lor, aceasta nu ar fi fost posibil, dacă legea ar fi interzis cumpărarea energiei electrice de la companiile care nu o produc. ”Trebuie să analizăm toate ramurile. Cunoaștem schemele – importul produselor alimentare, a echipamentelor de birou, a materialelor de construcție, utilajelor de producere etc.”, menționează Watchdog.md.

Se mai propune examinarea posibilității de introducere a ratelor sporite pentru plățile către stat – redevențe, procente, dividende. În acest caz, consideră experții, acumularea veniturilor în jurisdicții dubioase va deveni neprofitabilă. Ei fac trimitere la experiența unor state UE, în care ratele sporite au și fost introduse. Spre exemplu, în Cehia și Portugalia la plata redevențelor pentru un offshore din ”lista neagră” trebuie să achiți bugetului de stat 35%, la plata pentru o companie din ”lista albă” – 15% în Cehia și 25% - în Portugalia. În Letonia impozitul la plata redevențelor și a dividendelor pentru o companie din ”lista neagră” este de 15%, în celelalte cazuri – 0 %.

Printre măsurile propuse este și introducerea unor impozite suplimentare la perfectarea imobilelor pe companii offshore și interdicția ca băncile să deservească companii, care nu dispun de un oficiu și state de personal. Experții cred că este oportună examinarea posibilității de a introduce restricții pentru persoanele fizice – rezidenți fiscali ai țărilor din ”lista neagră”. În același timp, ei pun la îndoială necesitatea elaborării propriei metodologii a guvernului pentru identificarea jurisdicțiilor care fac parte din zonele offshore și nu implementează standardele internaționale de transparență. În opinia specialiștilor, soluția cea mai bună este implementarea metodologiei aplicate în țările UE.

Deputatul Vladimir Bolea propune să se acorde o atenție sporită sectorului financiar-bancar, care demult are nevoie să fie deoffshorizat. Potrivit lui, în Moldova și acum nu se cunoaște acționariatul multor bănci, dacă nu a majorității acestora, ceea ce înseamnă riscuri grave pentru securitatea financiară a statului. În acest context, cred experții, e nevoie de măsuri nu doar pentru o transparență mai mare, dar și de interzicerea interacțiunii dintre bănci și companii în regiunile ce nu corespund standardelor de transparență, precum și de armonizarea totală a legislației autohtone cu regulile internaționale în domeniul combaterii spălării banilor.

Unii specialiști propun ca în proiectul de lege să fie introduse prevederi privind finanțarea partidelor și a mass-mediei, care adesea primesc susținere bănească inclusiv din surse offshore. Experții ne îndeamnă să nu uităm de faptul că, adesea, capitalurile sînt ascunse în offshore nu doar de organele fiscale, ci și de cele de drept, deoarece au o proveniență ilegală. În opinia specialiștilor, Moldova are nevoie de o politică eficientă de demonopolizare și deoffshorizare a economiei, care ar permite extinderea bazei fiscale, majorarea defalcărilor la buget și ridicarea nivelului de trai în țară.

Victor Surujiu

Urmărește-ne pe Odnoklassniki, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load