Cum vor combate autoritățile Moldovei fenomenul suicidului

Cum vor combate autoritățile Moldovei fenomenul suicidului

Elaborarea măsurilor de prevenire a cazurilor de suicid a început mai bine de un an. Atunci țara fusese pusă pe jar de apariția așa-numitelor ”grupuri ale morții” pe rețelele de socializare. Popularitatea acestora creștea vertiginos și a dus la sinucideri reale printre adolescenți.    

Propaganda sinuciderilor în spațiul informațional a atras atenția politicienilor moldoveni, a clericilor, a ONG-urilor. Faptul a avut o rezonanță majoră, dar i-a determinat pe legislatori să elaboreze un pachet de legi privind prevenirea sinuciderilor. S-a dovedit că problema nu se reduce doar la influența nocivă a ”grupurilor morții” de pe rețelele de socializare, ci necesită o abordare complexă.   

Inovații legislative

Potrivit statisticii Organizației Mondiale a Sănătății, în lume, anual, pleacă benevol din viață 800 de mii de oameni. La fiecare 40 de secunde are loc un suicid. La un caz de suicid revin alte 20 de tentative de sinucidere. În Moldova, această problemă s-a acutizat enorm în ultimii ani. Pentru a preveni extinderea acestui fenomen, Guvernul preconizează implementarea unui șir de diverse măsuri.

La 26 iulie Parlamentul a aprobat un bloc de amendamente, se prevăd și alte inovații legislative. Codul penal a fost completat cu un articol nou privind justificarea publică a sinuciderilor, care presupune propagarea informațiilor despre faptul că suicidul este justificat, că el trebuie susținut sau că e demn de a fi urmat. Aceste acțiuni vor fi pedepsite cu muncă neremunerată în folosul societății pentru o perioadă 180-240 de ore sau privațiune de libertate pe un termen de pînă la 4 ani.

În plus, de acum încolo aducerea intenționată a persoanei la sinucidere, inclusiv prin intermediul comunicațiilor electronice, va fi pedepsită cu privațiune de libertate pe un termen de 2-5 ani. Dacă victima este minoră sau o persoană care depinde material de bănuit, termenul  detenției poate fi de 5-9 ani. În același timp, acțiunile similare în privința unui copil de pînă la 14 ani sau în privința a două și mai multe persoane vor fi pedepsite cu privațiune de libertate de 9-12 ani.

Parlamentul a aprobat și amendamentele care asigură securizarea internetului pentru copii. Prestatorii serviciilor le vor oferi utilizatorilor aplicații pentru filtrarea conținutului care are un impact negativ asupra minorilor. În același timp, compartimentul consacrat informației privind securitatea în internet va fi inclus în meniul principal al paginilor lor web oficiale. În acest mod intenționează autoritățile să promoveze controlul parental asupra conținutului paginilor vizitate de copii. 

Autorii amendamentelor consideră că inovațiile vor oferi un avantaj competitiv furnizorilor de internet. Potrivit lor, în UE la cererea utilizatorului final, pentru a filtra conținutul dăunător, prestatorul de servicii oferă software de la companii specializate, care pot fi descărcate și instalate pe diverse dispozitive. În Moldova, astăzi doar unii operatori de telecomunicații oferă clienților asemenea servicii. Unul dintre aceștia asigură accesul la serviciul Safe Kids, elaborat în parteneriat cu Kaspersky, altul – un serviciu web securizat în parteneriat cu Norton/Symantec.

Anterior Agenția Națională pentru Reglementare în Comunicații Electronice și Tehnologia Informației (ANRCETI) recomandă furnizorilor să elaboreze ghiduri pentru protejarea copiilor de informația negativă de pe net. Ei vor trebui să-i informeze pe clienți despre instrumentele accesibile care pot fi oferite. Ei vor plasa pe site-urile lor și în unitățile comerciale îndreptare privind autoreglarea conținutului pe Internet, care are un impact negativ asupra copiilor.  

Factorul familial – cauză a 65% dintre sinucideri

Înainte de a pleca în vacanță, Parlamentul a aprobat raportul Comisiei speciale pentru elaborarea pachetului de amendamente legislative privind prevenirea sinuciderilor. Documentul menționează că în Moldova crește numărul cetățenilor cu înclinații suicidale. În 2015, un număr de 697 de persoane, inclusiv 103 minori, au avut tentative de sinucidere, 343 dintre cazuri s-au soldat cu deces. În 2016 acest număr a sporit – 815 cazuri, dintre care în 132 cei care au încercat să se sinucidă erau copii. 

Potrivit raportului, în 2016, au încercat să se spînzure 384 de persoane mature, 170 – să-și provoace leziuni incompatibile cu viața. Alte 31 de persoane intenționau să se înece, iar 205 au ales alte metode. Copiii recurg la alte modalități de a pleca din viață: utilizarea pastilelor – 78 de cazuri, leziuni fizice – 35, aruncarea de la înălțime – 12, otrăvirea cu substanțe toxice – 4, înecul – un caz.

„Comisia a apreciat în complexitate situația privind sinuciderile și tentativele de sinucidere, au fost depistați factorii care influențează comportamentul suicidal al copiilor, tinerilor și adulților. A fost evaluată activitatea serviciilor de susținere a populației și eficiența acestora. Au fost identificate soluțiile legislative care ar putea îmbunătăți cadrul legal actual și contribui la prevenirea sinuciderilor”, spune președintele Comisiei speciale, Vladimir Odnostalco. 

Potrivit lui, majoritatea tentativelor de sinucidere au fost întreprinse de copii cu vîrsta cuprinsă între 13 și 16 ani, dar recent a apărut problema suicidului persoanelor trecute de 70 de ani. „Printre cauzele care îi determină pe copii să-și pună capăt zilelor figurează conflictele cu părinții sau alți membri ai familiei, schimbarea frecventă a tatălui sau a mamei vitrege, supraîncărcarea la școală, lipsa grijii parentale. Aceasta din urmă constituie o problemă complexă pentru Moldova, în condițiile în care părinții pleacă masiv din țară, iar copiii, în cel mai bun caz, rămîn cu buneii. 65% dintre cazurile de suicid sînt determinate de factorul familial”, subliniază deputatul.

Vladimir Odnostalco menționează că, în conformitate cu rezultatele studiilor efectuate de Organizația Mondială a Sănătății, 3% dintre studenții de 19-24 ani au avut tentative de suicid. „Cele mai frecvente cazuri de sinucidere au loc în localitățile rurale, deoarece acolo viața este mai grea, toți factorii se sumează și duc la un asemenea rezultat trist”, a adăugat deputatul.

Potrivit lui, pentru a soluționa problemele suicidului, din partea Guvernului se cer măsuri complexe, în special privind formarea specialiștilor în oferirea asistenței psihologice specializate. Odnostalco consideră că este importantă și lupta mai activă cu site-urile care propagă pe net suicidul printre adolescenți. 

O notă proastă devine o tragedie 

Printre recomandările Comisiei se numără promovarea politicilor pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților prin integrarea serviciilor specializate în asistența medicală primară. Se recomandă dezvoltarea serviciilor medicale prietenoase tinerilor și realizarea programelor de promovare a unui stil de viață sănătos.

Membrii Comisiei propun efectuarea unui studiu național al tentativelor și cazurilor de suicid, implementarea unui complex unic de acumulare și analiză a datelor privind fenomenul dat. În opinia autorilor raportului, ar fi util un serviciu gratuit de asistență la telefon pentru persoanele aflate în situații de risc suicidal. Se propune și introducerea unui program de instruire a viitorilor părinți care depun actele pentru înregistrarea căsătoriei.    

În același timp, consilierul prezidențial în domeniul educației, culturii și cercetării, Corneliu Popovici, consideră că este important să fie revăzut sistemul examenelor de bacalaureat. În opinia lui, actualul sistem de educație din Moldova nu este bazat pe interesele copiilor și nu ține cont de aspectul emoțional, fapt ce poate duce la tragedii din cauza notelor proaste. O demonstrează recentul caz tragic al Andrianei Iordăchescu, absolventa școlii din s. Hîrbovăț, Anenii Noi, dispărute după ce a luat o notă insuficientă la examenul de matematică și găsită peste trei săptămîni moartă în pădure.

Conform versiunii poliției, rudelor și consătenilor, cauza ar fi putut fi nota trei primită la examen. Fata învăța foarte bine și alte motive de a fugi de acasă, consideră apropiații, nu avea. În ziua dispariției ea a lăsat pe masă fișa cu notele luate la examene. „Școala noastră este bolnavă. Sistemul educațional este bolnav. Cazuri de acest fel, cu regret, avem an de an, o parte de vină aparține școlii, felului cum sînt instruiți și educați copiii, precum și sistemul de evaluare”, consideră Corneliu Popovici.   

În același timp, unii specialiști ai criticat dur raportul parlamentar, pe motiv că deputații au abordat superficial și neproductiv tema luptei cu sinuciderile. Experții Liniei verzi de prevenire a sinuciderilor  www.pentruviata.md au publicat o declarație în acest sens. Ei cred că raportul nu corespunde recomandărilor internaționale de prevenire a suicidului la nivel de stat, se suprapune legislației și inițiativelor deja existente în acest domeniu sensibil. 

Experții menționează că raportul conține mituri și clișee inadmisibile în abordarea problemei sinuciderilor. Spre exemplu, suicidul capătă semnificații penale din cauza utilizării cuvintelor precum ”a comite”; este menținut mitul despre aceea că doar o singură cauză îl poate determina pe om să se sinucidă. Specialiștii Liniei verzi de prevenire a sinuciderilor au îndemnat Parlamentul să înceteze activitatea Comisiei în formatul respectiv și să revină la dialog pornind de la recomandările OMS, care au fost ignorate în procesul de pregătire a raportului. 

„Codificarea” pentru suicid

În același timp, juriștii, deși salută perfecționarea normelor legislative, insistă asupra unei revizuiri urgente a practicii de anchetare a cazurilor de suicid, dacă este vorba despre influența psihologică asupra persoanei, în special prin intermediul comunicațiilor electronice. În prezent dosarele penale privind astfel de fapte sînt examinate un timp îndelungat și se încheie, de obicei, fără rezultat. Într-un final reiese că există victima, care și-a pus capăt zilelor, și nu există un vinovat.

Potrivit Uniunii Avocaților, în Moldova practica investigării penale îi avantajează pe cei care ar fi putut sta pe banca acuzaților pentru determinare la suicid. Dacă cineva, pe internet sau în realitate, prin influență psihologică îl determină pe un altul, de cele mai multe ori minor, să plece din viață, el nu o face prin amenințări, comportament agresiv și umilire sistematică. Aici este vorba despre faptul că victimei îi este insuflat sentimentul de impas total, de surmenare imaginară – este un fel de ”codificare” pentru suicid.

„În cazul dat, criminalul acționează prin violență psihologică, fără a-și murdări mîinile, a menționat, intervievat de NOI.md, unul dintre membrii Consiliului Uniunii Avocaților. Și chiar dacă rezultatul este evident, din punctul de vedere al investigației, în acțiunile lui nu există componenta de infracțiune. Sistemul de aplicare a legii în RM acționează în gol, investighează cazurile de determinare la suicid și apoi le clasează. Formal, determinare la suicid în aceste cazuri nu există. Dar rezultatul unor manipulări complexe a conștiinței umane nu este altceva decît organizarea asasinării victimei cu mîinile ei. E necesar ca practica de investigare să fie revăzută în cel mai scurt timp. Manipularea conștiinței în scopul sinuciderii persoanei, în special a unui copil, trebuie examinată ca pe o metodă de ucidere a omului. Legislația permite să o facem chiar și acum.”

Potrivit interlocutorului nostru, în scopul eficientizării urmăririi penale, pe viitor ar trebui examinată chestiunea includerii în CP a unui astfel de criteriu calificativ, ca "aplicarea unei metode speciale de influență psihologică asupra victimei, care a determinat-o să moară. Pentru investigarea cazurilor de acest fel trebuie format un grup special cu implicarea celor mai profesioniști ofițeri de urmărire penală, procurori și specialiști de diferite profiluri – psihiatri, psihologi, programatori. 

Victor Surugiu

Citește-ne pe Twitter, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load