X 
Transnistria stiri: 1354
Eurovision stiri: 497

Cum bunurile și afacerile lui Șor au ajuns la persoane interpuse

15 iul. 2019,, 18:00   Politică
27791 0

La cinci ani după ce s-a aflat despre ”jaful secolului”, oamenii legii s-au arătat, în sfîrșit, interesați de averea figurantului principal în cea mai mare fraudă bancară.

Procurorii au decis să sechestreze unele active ale afaceristului și politicianului cu reputație dubioasă Ilan Șor, care mai bine de o lună nu mai apare în spațiul public și, conform unor informații din mass-media, a părăsit ilegal hotarele Moldovei. Oamenii legii cer emiterea unui mandat internațional de arestare pentru încălcarea măsurii preventive, solicitarea în cauză urmează a fi examinată de Curtea de Apel Cahul la 19 iulie.

După alegerile parlamentare din februarie 2019 și în special după ce a devenit clar că Partidul democrat nu va putea forma coaliția de guvernare, Ilan Șor a întreprins un șir de măsuri pentru a-și ascunde averile și businessul. Înainte de a evada din Moldova, Șor și anturajul lui au transmis o parte din active în proprietatea unor persoane interpuse.

Experții se arată convinși că Șor a fost protejat de puterea politică, inclusiv de organele de drept și sistemul judiciar. În rezultatul acestei ”indulgențe”, i s-a permis să păcălească societate de două ori: în ultimul timp, toate activele sale vizibile s-au epuizat brusc. Societatea așteaptă de la noua putere nu doar măsuri de tragere la răspundere a lui Șor și de restituire a averilor tăinuite, dar și pedepsirea complicilor care au făcut posibilă activitatea ilicită a lui Șor pe parcursul mai multor ani.

Împușcătura de control


Acum mai bine de doi ani, Șor a fost condamnat la 7,5 ani de pușcărie pentru spălare de bani și prejudicii materiale în rezultatul fraudei sau abuzului de încredere în dosarul privind ”furtul secolului”. În timp ce examinarea cazului continuă în instanța de apel, Șor rămîne în libertate.

La procuratura anticorupție deja de patru ani se mai află un dosar împotriva fostului primar de Orhei, care încă nu a fost transmis în instanță. Oficial, grupul de procurori și anchetatori pe acest caz încă mai este condus de renumita Adriana Bețișor. Oamenii legii explică termenele îndelungate de investigare prin faptul că acest caz este ”prea complicat și voluminos”.

În pofida problemelor evidente de integritate, fostele autorități i-au permis lui Șor să participe în parlamentarele din 24 februarie 2019 și să fie ales deputat. În opinia experților, activitatea politică a lui Șor a devenit posibilă în rezultatul unei înțelegeri cu fostul lider al PDM, Vlad Plahotniuc, interesat să obțină niște mandate în plus.

Între timp, raportul Kroll-2, publicat recent, confirmă că între 1 ianuarie 2012 și 26 noiembrie 2014 grupul de companii Șor, format din 77 persoane juridice, a obținut credite în sumă de cca 3 mlrd. dolari. Două treimi din această sumă (1909,2 mln.dolari ) – în noiembrie 2014. Rambursarea reciprocă a creditelor transfera datoriile dintr-o instituție bancară în alta și tăinuia natura operațiilor de scoatere a banilor în off-shore. Suma confirmată a prejudiciului constituie 13,34 mlrd. lei, adică cca 1 mlrd. de dolari în momentul jafului.

Raportul Kroll-2 a oferit o înțelegere mai amplă a modului de funcționare a schemei prin care a fost furat miliardul din sistemul bancar-financiar. Documentul indică cu ce se ocupa fiecare companie, cine stă în spatele ei, cine cumpăra acțiunile băncilor comerciale în mod concertat și concentrat. Vicespicherul Alexandru Slusari, președintele comisiei parlamentare pentru elucidarea circumstanțelor jafului din sistemul bancar al Moldovei și investigarea cazurilor de fraudă bancară, a numit acest raport ”o împușcătură de control spre grupul Șor, care a eliminat orice îndoieli”.

Raportul Kroll-2 arată că toți deputații fracțiunii Partidul Șor, cu excepția unei singure persoane, au fost pomeniți ca participanți la schemele frauduloase. În parlament, această formațiune politică a și fost denumită ”Partidul Kroll”. Coaliția majoritară de multe ori a invitat procurorul general să vină în parlament și să ceară scoaterea imunității parlamentare deputaților Partidului Șor, numele cărora figurează în schemele de scoatere a banilor din băncile moldovenești.

”Este clar că fura Șor, dar cine îl ajuta! Nu vreau să enumer, este implicată întreaga elită moldovenească”, a scris pe o rețea socială ex-premierul Ion Sturza. Potrivit lui, pentru a obține credite de 3 mlrd. dolari, Șor a fost ajutat de Vlad Filat, Iurie Leancă, Dorin Drăguțan și alte persoane suspuse.

Cinci ani pe post de observator

Peste aproape cinci ani după ce s-a aflat despre ”jaful secolului”, organele de drept s-au arătat interesate de averea figuranților principali ai fraudei bancare. Potrivit procuraturii anticorupție, au fost arestate activele care aparțineau unor companii ale lui Ilan Șor. Este vorba despre automobile, terenuri, imobile, cote-părți în capitalul social al întreprinderilor recunoscute ca ”părți și componente responsabile pentru acțiunile incriminate”. Procurorii promit că ulterior vor face publice datele privind costul bunurilor sechestrate și alte detalii.

În același timp, oamenii legii au cerut emiterea unui mandat de arest pe numele lui Șor și anunțarea lui în căutare. Motivul – nerespectarea măsurii preventive de aflare sub control judiciar. Curtea de apel Cahul a transferat examinarea solicitării procurorilor la 19 iulie, pe motiv că avocații nu s-au prezentat în instanță. Asta în timp ce însuși Șor n-a mai apărut în spațiul public de la 12 iunie și, conform informațiilor publicate de mass-media, a părăsit ilegal hotarele Moldovei.

Experții și politicienii constată că sistemul de aplicare a legii și statul în general nu a acționat în forță la investigarea ”jafului secolului”, de cele mai multe ori fiind pe post de observator. Astfel au fost create condiții pentru tăinuirea bunurilor și a afacerilor principalilor figuranți ai fraudei bancare. După parlamentarele din 24 februarie 2019 și mai ales după ce a devenit clar că PDM nu va putea forma coaliția de guvernare, Ilan Șor a vîndut o mare parte din afacerile din Moldova și a trecut bunurile pe numele unor interpuși.

Comentatorul politic Ion Tăbîrță consideră că este evident faptul că organele de drept au fost ”deconectate” printr-o comandă politică, iar dacă au și încercat să acționeze, au fost imediat stopate. Potrivit lui, în anii din urmă instituțiile statului practic nu au făcut nimic pentru a trage la răspundere persoanele responsabile implicate în fraudă și pomenite în raportul Kroll, deși au avut la dispoziție întreaga informație. Tăbîrță este convins că fostele autorități intenționat i-au permis lui Șor și oamenilor lui să desfășoare activități politice și să ocupe posturi înalte, dat fiind că dosarele penale le permiteau să-i controleze și să-i folosească în propriile interese politice, inclusiv în campania de urmărire a opoziției.

Deputatul și politologul Bogdan Țîrdea menționează că ”patru ani procuratura nu a făcut nimic – a așteptat raportul Kroll”. El a scris pe pagina sa socială că acest document nu a arătat nimic, doar că executorul principal al jafului bancar a fost Șor. În rezultat, potrivit lui Țîrdea, în timp ce era în desfășurare investigația Kroll, Șor și alții au avut posibilitatea să ascundă banii.

Fosta soție a lui Vlad Filat, jurnalista Angela Gonța crede că arestarea bunurilor companiilor lui Ilan Șor și Vald Plahotniuc este o măsură de precauție, luată de ochii lumii. Pe pagina sa de pe o rețea socială ea a amintit că Șor ”timp de patru ani și-a comercializat activele, cel mai probabil – unor persoane interpuse”. În opinia jurnalistei, Șor s-a înțeles cu Plahotniuc și astfel a obținut timp pentru ”a vinde totul și apoi a evada”. ”Evident, nu pe gratis”, a adăugat Gonța.

În opinia premierului Maia Sandu, procurorul Adriana Bețișor trebuie să ajungă în fața instanței pentru prejudiciul adus statului în rezultatul deciziilor ei tardive și a dosarelor deschise la comanda politică. ”Este foarte grav, că cca 5 ani Adriana Bețișor i-a permis lui Ilan Șor să fie liber și să cheltuiască banii furați de la cetățeni, pentru că așa îi dicta șeful ei Plahotniuc”, a declarat Sandu. Premierul a mai subliniat că Bețișor a tot tergiversat decizia privind arestarea activelor lui Șor și nu a cerut un mandat de arestare a lui, chiar dacă el, conform raportului Kroll, este beneficiarul principal al banilor furați.

De la tribuna parlamentului, deputatul Serghei Litvinenco a declarat că în 2015 Adriana Bețișor s-a mutat în apartamentul de pe str. M. Sadoveanu din sectorul Ciocana. Potrivit deputatului, locuința aparține companiei Exfactor Group, care ar avea legătură cu Șor. De aceea Litvinenco s-a adresat autorității naționale de integritate cu cererea de a iniția un control în privința A. Bețișor. Între timp, la 12 iulie, Adriana Bețișor a părăsit Republica Moldova, din spusele ei – a plecat în vacanță.

Și cei din guvern cred că sechestrarea activelor lui Șor putea fi făcută la comanda ex-președintelui PDM, Vlad Plahotniuc. ”El poate încerca să curețe imaginea unor procurori pe care încă îi mai controlează, pentru a crea impresia că ei au fost eliberați și merită să-și păstreze funcțiile”, a menționat Maia Sandu într-un interviu.

Ilona Șor și persoanele interpuse

Așa sau altfel, Șor și anturajul său au luat un șir de măsuri pentru a-și tăinui bunurile și activele. Spre exemplu, s-a aflat despre vinderea imobilului de pe str. Lacului din Chișinău, costul căruia depășește 8 mln. lei. Este vorba despre un teren și mai multe clădiri, care anterior au aparținut fostului primar de Orhei. Potrivit mass-mediei, proprietarii imobilului s-au schimbat de mai multe ori, dar Șor locuia în continuare la această adresă. Recent, Centrul de investigații jurnalistice a publicat un extras dintr-un act cadastral care demonstrează că, la finele lunii iunie, bunurile iarăși au fost re-comercializate.

De această dată, proprietar a devenit un oarecare Serghei Trohin, născut în a. 1988. În internet a fost găsită pagina personală a lui S.Trohin, de 31 ani, unde existau pozele lui cu deputata Marina Tauber și secretarul de presă al lui Șor, Alina Șargu. Niște membri ai partidului Șor pot fi descoperiți printre prietenii lui virtuali. Trohin nu a răspuns la întrebările jurnaliștilor despre achiziția costisitoare, dar și-a redactat conținutul paginii personale și a îndepărtat imaginile cu reprezentanții Partidului Șor. Mass-media presupune că este vorba despre schimbarea formală a proprietarului imobilului, care de facto a rămas în proprietatea familiei Șor.

În plus, recent Șor a înstrăinat compania Dufremol, care deține magazinele de comerț fără taxe. Înainte de aprilie 2019, proprietară era Ilona Șor, mama vitregă a deputatului. După care, conform mold-street.com, compania a devenit proprietatea cetățeanului bulgar Marko Stefanov Todorov. Toate încercările jurnaliștilor moldoveni și bulgari de a-l găsi, au eșuat. Vorbind despre această tranzacție, președintele Igor Dodon a menționat într-un interviu, că cumpărătorul ”a nimerit într-o situație în care a achitat banii și a rămas fără Duty Free”.

În același timp, cel mai mare operator al comerțului fără taxe din Moldova este în continuare DFM SRL, încă o companie a familiei Șor. Ea are magazine în aeroportul Chișinău și la hotarul Moldovei cu România și Ucraina. Recent, și DFM și-a schimbat proprietarul. În locul Ilonei Șor au apărut trei proprietari : Alexandr Vîlcu (30%), Victor Iacovlev din Ucraina (30%) și Andrei Minaev din Germania (40%). Administrator este A.Minaev.

RISE Moldova informează că ucraineanul Victor Iacovlev re legături cu afacerile lui Șor. Este vorba despre magazinele de comerț fără taxe din Kirghizia, cumpărate de compania moscovită Absolyut SRL și Victor Iacovlev. Asta în timp ce Absolyut SRL împreună cu A.Vîlcu, fiul fostului director al vămii moldovenești, dețin compania rusească Belaia Gora SRL.

Experții menționează că mama vitregă a lui Șor a avut un rol important în schemele realizate de acesta. Cu banii scoși din Banca de Economii, Bаnca Socială și Unibank au fost plătite consultările oferite, chipurile, de Ilona Șor. Între 6 și 27 octombrie 2014, compania lui Șor Hezburg LLP, care a participat la furtul banilor din cele trei bănci moldovenești, i-a transferat lui Șor 69,7 mii de euro pentru niște servicii de consulting. Se știe că în anul 2014, Ilona Șor a participat la tranzacțiile de cumpărare a acțiunilor Victoriabank, a clădirii ASITO, a Centrului de modă și a hotelului Național.

În același timp, în 2018, Partidul ”Șor” a primit donații în sumă de 13,5 mln. lei, dintre care jumătate – de la Ilona Șor și companiile administrate de ea. Este vorba despre companiile AVANTAGE, Dufremol și DFM, unde mașteha lui Șor figura ca fondator sau manager. Conform raportului financiar, prezentat la CEC, cotizația personală a Ilonei Șor a fost de 100 mii lei în numerar și a fost cea mai mare donație făcută de o persoană fizică.

Ilona Șor a fost implicată și în conducerea companiei Avia Invest, care în 2013, cu scandal, a devenit concesionarul aeroportului Chișinău. De atunci, aceasta a schimbat trei proprietari, iar în 2016 pachetul de control a trecut la o companie cipriotă. După care Ilona Șor a făcut parte din consiliul de administrare Avia Invest. Mama vitregă a lui Șor mai este și co-fondatoarea companiei Adorland, care administrează parcul de distracții OrheiLand, și președinte al fondului ”Pentru Orhei”.

Fostul primar de Orhei este datornicul mamei sale vitrege care, potrivit actelor, în anii 2015-2018 i-a împrumutat zeci de milioane de lei. Un credit de 20 mln. lei a fost luat de la Ilona Șor în 2018 și urmează a fi rambursat în 2023, iar cu un an mai devreme a fost luat un credit de 16 mln. lei cu scadența în 2022. Anterior au mai fost perfectate credite în sumă de 18 mln. lei, 16 mln. Lei și 349,2 mii euro, care urmează a fi rambursate pînă în 2020 și 2021.

Schemele noi și cele vechi ale lui Șor

Joi, 11 iulie, Maia Sandu a publicat documente ce confirmă utilizarea schemelor de contrabandă pe piața comerțului fără taxe. ”Conform acestei informații, în perioada anilor 2015 – 2019, costul mărfurilor importate de magazinele Duty Free a constituit 2,8 mlrd. lei, iar cca 75% din volumul mărfurilor comercializate de aceste întreprinderi au fost introduse ilegal pe teritoriul RM”, a scris Sandu pe o rețea socială.

S-a demonstrat că parțial aceste mărfuri nici nu erau descărcate la depozitele acestor magazine. Marfa din unele poziții era introdusă pe teritoriul țărilor vecine prin contrabandă. Spre exemplu, în România – produse de tutungerie, în Ucraina – băuturi alcoolice. Potrivit premierului, aceste scheme au fost posibile grație implicării angajaților, cca 400 persoane. Aceste scheme au fost posible și datorită faptului că în aceste magazine, ca regulă, lucrau soțiile angajaților vămii și ai polițiștilor de frontieră.

Încă un șir de scheme a fost dezvăluit de Sorin Stati, fostul director al întreprinderii de stat MoldATSA. Potrivit lui, autoritățile Moldovei, inclusiv oamenii din anturajul lui Vlad Plahotniuc și Ilan Șor, au fost implicați în contrabanda unor loturi mari de chihlimbar care tranzita teritoriul țării. Acesta declară că această piatră scumpă, în volum de două tone, era transportată săptămînal din Ucraina prin Moldova, după care - la Hong Kong. Stati a anunțat despre existența unui număr mare de scheme de contrabandă cu țigări, alcool și alte mărfuri. După mai multe dezvăluiri publice, el a fost invitat la MAI și procuratură pentru a depune mărturii.

Și președintele Igor Dodon a vorbit despre încercările recente ale ex-primarului de Orhei să-i atragă pe antreprenorii ruși în tranzacția cu Aeroportul internațional Chișinău. ”Șor a încercat să le vîndă investitorilor ruși aeroportul prin cedarea contractului de cesiune contra unei sume mari de bani. Ei m-au contactat și mi-au spus despre aceasta. Le-am recomandat să nu încerce să cumpere careva active de la cei care au fost anterior la putere, pentru că acestea vor fi întoarse statului în totalitate”, a relatat președintele într-un interviu.

Dodon s-a arătat convins că aeroportul a nimerit la Șor ilegal, de aceea acordul despre parteneriatul public-privat trebuie reziliat. ”Am convingerea fermă că în aeroport nu au fost investiți bani personali. Au fost ori banii din miliardul furat, adică banii statului, ori banii pe care pasagerii îi achită în formă de taxe”, crede șeful statului. Anterior, Centrul pentru combaterea corupției a descoperit că o mare poarte din investițiile companiei Avia Invest provine din profitul aeroportului și din taxa de 9 euro, achitată ilegal de fiecare pasager. Investițiile externe, preconizate în contractul de concesiune, nu au fost atrase. Despre aceasta a scris de mai multe ori portalul nostru de știri.

Persoanele informate dezvăluie și scheme prin care, din spusele lor, Șor scotea din țară sume mari de bani. Fostul liberal-democrat, Ion Terguță, menționează că într-o așa schemă erau antrenate mai multe persoane și totul avea loc în cadrul legii. Din spusele lui, în ultimul timp zilnic 20 de persoane zburau spre Moscova, cu dreptul de a transporta necontrolat 10 mii dolari. În total, erau concomitent scoși din țară cîte 200 mii dolari. Terguță menționează că această informație poate fi verificată în baza zborurilor din aeroport, deoarce numele pasagerilor se repetă.

Experții se arată convinși de faptul că Șor era protejat de puterea politică, inclusiv de organele de drept și sistemul judiciar, care au început să manifeste activitate doar acum, pentru a-și demonstra eficiența după venirea noii puteri și, poate, pentru a sustrage atenția de la alte afaceri. În rezultatul acestei ”indulgențe”, lui Șor i s-a permis, practic, să mintă societatea de două ori: în ultimele luni activele sale vizibile s-au epuizat brusc. Acum, ne așteptăm ca noua putere să ia măsuri nu numai pentru atragerea la răspundere a lui Șor în persoană, dar și pentru pedepsirea celor care i-au fost complici și pe parcursul ultimilor ani au făcut posibilă activitatea lui ilegală. .

Ion Munteanu

0
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?