X 
Criza energetică stiri: 1484
Cutremure stiri: 275
Preşedintele stiri: 3379

Vînzarea terenurilor agricole către străini ca o condiție secretă?

8 aug. 13:00   Analitică
6409 0

La începutul lunii iulie, președintele României, Klaus Iohannis, a contestat la Curtea Constituțională o lege prin care sînt introduse măsuri de reglementare a vînzării terenurilor agricole situate în extravilan, ceea ce va îngreuna vînzarea terenurilor către străini. Curtea Constituțională a amînat examinarea plîngerii lui Johannes pentru toamnă (conform agendei de lucru a Curții Constituționale, examinarea sa este programată pentru 5 octombrie).

Anterior, deputatul român din grupul parlamentar AUR, Dan Tănase, a declarat că, în ultimii 30 de ani, partidele de guvernămînt din țară au permis vînzarea terenurilor românești către străini "la un nivel nebun". Conform datelor neoficiale furnizate de presa locală, în România de la 30% la 40% din terenurile agricole aparțin străinilor (20-30% - cetățenilor UE și 10% - cetățenilor altor țări, în principal arabi). Cifra de 30% anul trecut, de exemplu, a fost anunțată de noul ambasador al Italiei în România, Alfredo Maria Durante Mangoni, menționînd că antreprenorii italieni sînt principalii investitori în terenurile agricole românești. Statisticile oficiale, desigur, arată cifre mult mai mici.

Înainte ca Republica Moldova să primească statutul de țară candidat la aderarea la UE, fostul președinte Igor Dodon a declarat că, pentru a-i oferi acest statut Republicii Moldova, Bruxelles-ul a înaintat "condiții secrete" Chișinăului. Și oferirea cetățenilor străini a dreptului de a cumpăra terenuri a fost una dintre ele. "Eu am informații că acolo sînt lucruri foarte importante. De exemplu, ei vor să dea străinilor posibilitatea să cumpere terenuri agricole, vor să lichideze raioanele", a declarat Dodon pentru presă.

Iar jurnalistul Dmitri Ciubașenko, după ce a analizat chestionarul pentru aderarea la Uniunea Europeană pe care l-a primit Georgia (guvernul moldovean atunci încă nu intenționa să-și publice chestionarul), a menționat că dosarul de 42 de pagini transmis Ucrainei, Moldovei și Georgiei conține aproximativ 370 de întrebări. Și, printre altele, oficialii de la Bruxelles sînt interesați: dacă Constituția permite supremația legilor UE asupra celor locale? Dacă sînt protejate în țară drepturile LGBT? Sînt permise în țară căsătoriile între persoane de același sex? Există în țară un plan de acțiune privind justiția juvenilă? Este permisă vînzarea terenurilor agricole străinilor?

Poate ar trebui să facem un "front comun"?


Președintele Maia Sandu a respins acuzațiile privind existența unor condiții secrete pentru acordarea țării a statutului de candidat la aderarea la UE. Ea a declarat despre acest lucru în cadrul unui briefing, imediat după ce Consiliul European a hotărît pe 23 iunie să acorde Ucrainei și Moldovei statutul de țări candidate la aderare.

"Nu există condiții secrete. Toate lucrurile pe care le-am discutat, le-am convenit și la care am început să lucrăm în relațiile noastre cu Uniunea Europeană sînt acorduri care sînt publice. Obligațiile sînt, de asemenea, cunoscute, există recomandări ale Comisiei Europene pe care trebuie să le îndeplinim. Uniunea Europeană este o instituție deschisă, democratică și transparentă. Uniunea Europeană își dorește ceea ce își doresc și cetățenii noștri - democrație, prosperitate, pace, respectarea drepturilor omului", a spus Sandu.

Dar oficialii nu sînt niște producători de știri foarte siguri. Este destul să vedem cum conducerea țării se "încurcă în declarații" privind livrarea de arme occidentale în Moldova.

Inițial, președintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat la sfîrșitul lunii mai că autoritățile vor examina posibilitatea achiziționării de arme nu numai în cadrul parteneriatelor existente, ci și din țări prietenoase, promițînd să consolideze potențialul militar și să investească în armată. Însă recent, în cadrul unei vizite în raionul Fălești, Președintele Maia Sandu a declarat că "noi nu cumpărăm arme și nu cheltuim banii oamenilor pe arme, aceasta este o minciună a socialiștilor". În același timp, în septembrie anul trecut, Guvernul a alocat 1 milion de dolari din suma totală de 5 milioane de dolari pentru achiziționarea de echipamente militare pentru "transformarea Armatei Naționale", dar ce anume a ajuns în țară - așa și a rămas un secret.

Apoi, prim-ministrul Natalia Gavriliță a declarat presei că Republica Moldova s-a adresat partenerilor occidentali după asistență militară, dar este vorba doar despre arme neletale. Iar peste cîteva săptămîni, Secretarul de Stat al Ministerului Apărării a spus în cadrul unei emisiuni televizate că unitățile militare moldovenești au primit din occident arme mici și a vorbit despre planurile Ministerului Apărării de a obține livrarea de arme de artilerie.

De aceea nici în ceea ce privește vînzarea de terenuri agricole către străini, totul este atît de clar. Mai mult, acest subiect se află demult pe agenda guvernelor "pro-europene" și a partenerilor noștri occidentali.

Încă în 2007, cu sprijinul Fundației Soros în Moldova a fost realizat un studiu, al cărui scop a fost să demonstreze că vînzarea de terenuri către cetățeni străini nu este altceva decît atragerea investițiilor în complexul agroindustrial al țării. În 2009, și experții Centrului Analitic IDIS Viitorul au făcut concluzii similare în studiul lor.

În 2010, acest subiect a fost o "idee fixă" a ministrului de atunci al Agriculturii, Valeriu Cosarciuc. Ministerul condus de el a elaborat un proiect de lege care permite străinilor să cumpere terenuri dacă aceștia vor investi în întreprinderile de prelucrare care vor avea nevoie de materii prime agricole primare. Potrivit proiectului, suprafața maximă a terenurilor agricole pe care investitorii le puteau cumpăra nu trebuia să depășească 500 de hectare.

Cu toate acestea, după un timp, Valeriu Cosarciuc și-a schimbat poziția. În 2014, cînd ministrul Economiei, Andrian Candu, a anunțat că sînt planificate inovații legislative pentru a permite investitorilor străini să achiziționeze terenuri agricole, Cosarciuc, în calitate de președinte al Federației Naționale a Fermierilor, a declarat că la această etapă nu trebuie nicidecum să liberalizăm piața funciară. "Noi vom pierde nu numai calitatea pămîntului nostru, dar vom pierde și pămîntul ca teritoriu", a spus el.

S-a discutat despre acest subiect și în 2018, cînd noul Ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Nicolae Ciubuc a propus revizuirea interdicției privind vînzarea terenurilor agricole către străini, deoarece "această normă împiedică investițiile în industrie".

La începutul săptămînii trecute, președintele Maia Sandu s-a întîlnit cu un grup de membri ai Asociației Investitorilor Străini (FIA). După ce a ascultat cu ce probleme se confruntă businessul străin în Republica Moldova, șefa statului a îndemnat reprezentanții FIA să contribuie la procesul de integrare europeană a țării noastre. "Este nevoie să facem front comun pentru a explica și promova avantajele integrării europene și pentru a realiza pașii care ne vor asigura calitatea de stat membru al UE", a declarat șefa statului.

Asociația Investitorilor Străini demult are propria rețetă de "euro-promovare" a Moldovei. Deja cîțiva ani la rînd, FIA, care reunește aproximativ 20 de companii străine care au investit masiv în economia moldovenească, promovează ideea anulării interdicției de vînzare a terenurilor agricole moldovenești către străini.

Din cînd în cînd, Asociația emite o așa-numită "Carte Albă" - o listă de solicitări și recomandări ale companiilor străine pentru Chișinăul oficial "pentru îmbunătățirea climatului investițional din țară". Cea mai recentă, a șaptea ediție a Cărții Albe, a fost prezentată în toamna anului 2021. În ea, Asociația Investitorilor Străini recomandă Guvernului și Parlamentului să actualizeze legislația învechită în domeniul relațiilor funciare, care "limitează funcțional și restricționează accesul investitorilor în acest domeniu și, ca urmare, acest sector nu înregistrează cote maxime de productivitate, așa cum ar trebui, avînd în vedere specificul agrar al țării".

În special, investitorii străini consideră rațională modificarea articolul 6 a Legii cu privire prețul normativ și modul de vînzare-cumpărare al pamîntului în sensul excluderii normelor care îngrădesc dreptul de vînzare-cumpărare a terenurilor cu destinație agricolă al persoanelor juridice, cu capital social străin integral sau parțial.

Unul dintre argumentele FIA este că restricția impusă companiilor cu investiții străine la achiziționarea de terenuri agricole este contrar anexei 1B la Directiva Europeană 88/361/CEE, precum și punctului 2.4.2 (31) din planul de Acțiuni RM-UE.

Permisiune sau legalizare?

Republica Moldova a primit statutul de candidat la aderarea la Uniunea Europeană împreună cu Ucraina. În statul vecin, din 2001 pînă în 2021, a fost în vigoare și extins în mod repetat un moratoriu privind vînzarea terenurilor agricole. Dar de la 1 iulie 2021, Ucraina și-a deschis propria piață funciară. Deocamdată numai pentru propriii cetățeni și companii.

Textul inițial al proiectului de lege privind legalizarea pieței funciare, ca excepție, prevedea posibilitatea de a cumpăra terenurile de către cetățenii și companii străine care îl vor închiria pentru o perioadă de cel puțin trei ani. Mai mult, dreptul de cumpărare trebuia să se extindă nu numai la terenurile închiriate, ci și la noi teritorii. Cu toate acestea, din cauza protestelor în masă ale fermierilor și a obiecțiilor din partea unor politicieni, din documentul adoptat a fost exclusă norma privind admiterea străinilor pe piața funciară. Conform textului actualizat al Legii, chestiunea privind acordarea străinilor a dreptului de a cumpăra terenuri va fi decisă prin referendum.

Cu toate acestea, presa ucraineană și internațională demult scrie că o parte din terenurile arabile ucrainene, în ciuda tuturor interdicțiilor, au fost cumpărate de companii americane și germane. Astfel, în 2015, presa ucraineană a scris că cel mai mare producător de OMG-uri - corporația multinațională Monsanto, și un număr de producători americani și europeni, cumpără terenuri în Ucraina. Iar structurile financiare internaționale – FMI și Banca Mondială, legînd interesele capitalului occidental cu acordarea de noi împrumuturi autorităților ucrainene, le pun condiții: bani în schimbul slăbirii controlului de stat în sectorul agricol, inclusiv a OMG-urilor.

În special, despre acest lucru, în mai 2015, a scris portalul ucrainean "Екологiя. Право. Людина", referindu-se la studiul Walking on the West Side. The World Bank and the IMF in the Ukraine Conflict" ("Mergînd în întîmpinarea Occidentului: Banca Mondială și FMI în conflictul ucrainean") efectuat de experții independenți de la institutul american Oakland (California). Potrivit acestui material, experții din California, studiind documente internaționale privind situația financiară a Ucrainei, au ajuns la concluzia că lansarea în țară a companiilor multinaționale producătoare de plante modificate genetic (GM) și OMG-uri este una dintre condițiile pentru acordarea de împrumuturi de către Banca Mondială și Fondul Monetar Internațional în valoare de 17 miliarde de dolari.

În același timp, publicația germană Deutsche Wirtschafts Nachrichten ("Știri economice germane") a scris că, drept răspuns la cererea Partidului de stînga din Germania, guvernul german a recunoscut indirect că statele occidentale, precum și marile concerne naționale și internaționale, împart terenuri în Ucraina și cumpără terenuri ucrainene. La acea vreme, după cum a menționat DWN, holdingurile agricole ucrainene și străine controlau 52,31% din toate teritoriile agricole ale țării.

Politicianul german, fost deputat al Bundestagului din fracțiunea ”The Left”, Niema Movassat, în articolul său de pe portalul Die Linke im Bundestag ("Cei de stînga în Bundestag") din februarie 2015 a menționat că, pe fondul evenimentelor din Ucraina, practic pe neobservate are loc vînzarea în masă a terenurilor agricole ucrainene către exploatații agricole străine. Confiscarea cernoziomului ucrainean, potrivit lui, are loc după niște scheme gri prin intermediul unor persoane și companii false. Politicianul a acuzat direct întreprinderile care produc și vînd semințe modificate genetic ale companiei Monsanto și Dupont de confiscarea intenționată a terenurilor agricole ucrainene și a legat împrumuturile FMI și BERD acordate Ucrainei de transferul terenurilor arabile către companiile agroindustriale occidentale, inclusiv cele germane ADM Germany, KWS, Bayer și BASF.

Iar zilele trecute, ziarul australian National Review a anunțat că 17 din 62 de milioane de hectare de teren agricol din Ucraina se află în mîinile a trei mari corporații americane (Cargill, Monsanto și Dupont). Oficial, aceste companii sînt germano-australiene, dar capitalul în ele este american. Principalii acționari ai acestor companii sînt grupurile financiare Vanguard (Pennsylvania, SUA), precum și Blackstone și Blackrock (New York, SUA), scrie ediția australiană. "Pentru comparație, în întreaga Italia există aproximativ doar 16,7 milioane de hectare de teren agricol. Cu alte cuvinte, trei companii americane au mai mult teren de producție decît întreaga Italia", se spune în articol.

Kievul s-a grăbit să numească aceste informații drept știri false. Între timp, analiștii spun că controlul asupra a aproape o treime din terenurile utile din Ucraina va permite corporațiilor americane să controleze în continuare partenerii europeni și din Orientul Mijlociu din contul intereselor alimentare.

Aproximativ același lucru, dar nu la o scară atît de globală, se întîmplă și cu piața funciară din Moldova. În 2017, președintele Asociației Investitorilor Străini, Președintele Consiliului de Administrație al Sudzucker Moldova, Alexander Koss, a declarat că, potrivit calculelor sale, aproximativ 15% din terenurile agricole din Republica Moldova aparțin deja străinilor, deși în conformitate cu legislația în vigoare numai statul, persoanele fizice - cetățeni ai Republicii Moldova și persoanele juridice, în al căror capital autorizat nu există investiții străine, au dreptul la vînzare-cumpărare. Acum această cifră este probabil mult mai mare.

Asociația Reporterilor de Investigație RISE Moldova a dezvăluit în repetate rînduri schemele prin care terenurile agricole moldovenești ajung în mîinile cetățenilor și companiilor străine. Aici, în principiu, totul este simplu: terenul este cumpărat prin intermediul unor firme-paravan. Și acest proces nu a început astăzi.

Astfel, potrivit RISE Moldova, în perioada 2008-2011, în satul Găvănoasa, raionul Cahul, circa o treime din locuitori și-au vîndut terenurile către Consoliterra SRL. Aceeași firmă, potrivit anchetei, a procura la cele mai modeste prețuri terenuri în alte 60 localități – în total, cel puțin 8 mii de hectare. Potrivit investigației RISE, această firmă lucrează prin intermediul altei companii înregistrate în Moldova - ATS Agribusiness Investiments LTD din Cipru, care, la rîndul său, este deținută de NCH Agribusiness Partners LP înregistrată în Insulele Cayman. Iar aceasta face parte dintr-un fond de investiții mare, al cărui sediu principal este la New York. Așadar, pe de o parte, ca și în Ucraina, americanii cumpără în mod activ pămînt moldovenesc. După cum a menționat RISE Moldova, Consoliterra SRL, după ce a procurat terenuri de la proprietarii lor, le-a unit și cea mai mare parte a dat-o în chirie altor producători agricoli.

Potrivit unei alte investigații RISE Moldova desfășurate acum doi ani, cei mai mari proprietari și chiriași de terenuri agricole din Moldova sînt companii offshore înregistrate în Cipru. Iar 41% din terenurile închiriate în Republica Moldova sînt concentrate în mîinile a două companii offshore cipriote.

Cel mai mare chiriaș de terenuri este grupul de companii Trans-Oil, integrat în compania-mamă offshore Aragvi Holding International Ltd din Cipru. Directorul Aragvi Holding International Ltd este Vazha Jashi, cetățean al Rusiei, SUA și Republicii Moldova. Atunci, în 2020, grupul Trans-Oil a declarat jurnaliștilor RISE Moldova că nu se grăbește să devină proprietar de terenuri în Moldova, "deși acest lucru îl tentează". Motivul ar fi prețurile deja ridicate, care ajung la 2500-3000 USD pe hectar. Iar dacă Trans-Oil va începe să cumpere terenuri, "prețul va crește pînă la 3500-4000 de dolari pe hectar".

Dar pentru cei pe care nu-i deranjează acest lucru, pe Internet pe diverse site-uri deja de cîțiva ani sînt plasate anunțuri cu propuneri de consultanță juridică și ajutor la crearea întregului pachet de documente pentru cumpărarea-vînzarea terenurilor agricole în Republica Moldova, inclusiv pentru cetățeni străini. Una dintre companiile care s-au oferit să achiziționeze terenuri agricole pe întreg teritoriul Republicii Moldova și/sau României a fost LLC Terranostra. Cu toate acestea, existînd șapte ani, anul trecut ea a fost lichidată.

Tendință, dar totuși…

Țările UE acționează diferit în ceea ce privește vînzarea de terenuri străinilor. Polonia și Ungaria, de exemplu, au adoptat legi care interzic pentru totdeauna vînzarea terenurilor agricole de stat străinilor. Dar aceasta este mai degrabă o excepție de la regulă. Pentru alte țări care au devenit membre ale Uniunii Europene în ultimele două decenii (de exemplu, România), Bruxelles a acceptat să acorde o amînare de șapte ani în privința liberalizării pieței funciare.

Cînd s-a apropiat "ora X", autoritățile române au încercat din nou să amîne vînzarea terenurilor agricole către străini. Guvernul român a elaborat un proiect de liberalizare treptată a vînzării de terenuri cetățenilor străini și a cerut introducerea unei serii de modificări la planurile convenite cu Bruxelles. În special, s-a propus crearea unui organism special care să intervină în privința cumpărătorului și vînzătorului pentru evaluarea corectă a valorii terenurilor, precum și pentru a permite vînzarea de terenuri numai pentru desfășurarea de lucrări agricole către persoane cu 5 ani de experiență în domeniul investițiilor. Cu toate acestea, Bruxelles-ul a respins aceste și alte propuneri. Liberalizarea pieței funciare din România a început conform planului - la 1 ianuarie 2014.

UE nu mai este atît de ceremonioasă cu noii candidați la aderare. De exemplu, în Macedonia de Nord, care în urmă cu doar două săptămîni a început negocierile privind aderarea la UE (țara este candidată la aderare de 17 ani), a fost elaborată anul trecut o lege privind vînzarea terenurilor agricole de stat, care va permite companiilor străine să devină proprietarii lor. Se planifică vînzarea a aproximativ 15% din terenurile agricole din fondul general și completarea bugetului cu 300 de milioane de euro.

Serbia, care și ea este o țară candidată, dar negocierile de aderare cu care încă nu au început, ghidată de acordurile cu UE, nu cu mult timp în urmă, de asemenea, a permis vînzarea terenurilor sale agricole de stat în anumite condiții, ceea ce a provocat o serie critici uriașe atît din partea producătorilor agricoli, cît și a experților, care au considerat acest lucru drept o decizie incorectă și necalculată.

Pornind de la aceste exemple, declarația ex-președintelui Igor Dodon potrivit căreia, pentru ca Republica Moldova să obțină statutul de țară-candidată, Uniunea Europeană a înaintat cîteva "condiții secrete", inclusiv vînzarea de terenuri agricole către străini, pare destul de plauzibilă.

Asociația Investitorilor Străini, în propunerea sa de liberalizare a pieței funciare din Moldova, pentru a evita posibilele speculații cu terenurile, a propus dezvoltarea unui mecanism potrivit căruia investitorul va fi obligat să folosească terenurile numai pentru producția de produse agricole, excluzînd posibilitatea schimbării destinației acestora. De asemenea, "drept argument", s-a propus realizarea unui inventar al tuturor terenurilor agricole procurate de diferite companii locale sau persoane fizice pentru a le compara cu terenurile agricole gestionate (închiriate) de entități cu capital mixt sau străin, "care au un nivel tehnologic european, oferă locuri de muncă pentru populație și contribuie semnificativ la formarea bugetelor locale și de stat". Este clar că rezultatele unui astfel de inventar nu vor fi în favoarea companiilor locale sau private.

Susținătorii ideii de a vinde terenuri străinilor, de regulă, spun că acest lucru va revigora agricultura Republicii Moldova care stagnează. În opinia lor, investițiile străine directe reprezintă singura modalitate de dezvoltare a sectorului agricol moldovenesc. În plus, investițiile externe nu înseamnă doar bani, ci și cunoștințe, și tehnologii moderne. Cu toate acestea, de dragul închirierii terenurilor agricole, chiar și pe termen lung (cetățenii străini pot închiria terenuri agricole pînă la 30 de ani), investitorii serioși nu vor veni aici, ei au nevoie de garanție, iar această garanție pot fi terenurile cumpărate.

Oponenții ideii de liberalizare a pieței funciare vorbesc despre o serie de probleme care vor apărea imediat odată cu deschiderea pieței. În primul rînd, dacă ne vom baza pe experiența românească, după ce Bucureștiul și-a deschis piața funciară pentru străini, teritorii uriașe au rămas necultivate - proprietarii lor așteptau o creștere speculativă a prețurilor terenurilor. În al doilea rînd, însăși prezența străinilor pe piață va duce la o creștere accentuată a prețurilor la terenurile agricole: în România, după liberalizarea pieței funciare în 2014, prețurile terenurilor agricole din unele zone ale țării s-au dublat sau chiar s-au triplat. Este clar că puterea de cumpărare a populației locale este mult mai mică, astfel ea va fi pusă într-o poziție inegală față de investitorii străini.

În al treilea rînd, în condițiile în care în ultimii ani, din cauza crizelor globale din lume, investițiile în general s-au redus, în absența unui climat investițional normal și a unei justiții normale în Moldova, cu o migrație activă, ceea ce va crea investitorilor probleme cu forța de muncă, iar din cauza problemelor cu infrastructura și irigațiile, este puțin probabil ca investitorii serioși să vină în țară. Mai degrabă, cred experții, legalizarea pieței funciare va atrage tot felul de escroci, al căror obiectiv principal nu va fi investiția în sectorul agricol, ci dorința de a face bani prin speculații.

O altă posibilă problemă a fost menționată anterior de doctorul în științe economice, Mihail Poisic. Potrivit lui, în timp ce pămîntul se află în proprietatea statului și a locuitorilor Republicii Moldova, noi îl gestionăm conform prevederilor legislației în vigoare a Republica Moldova. Dar, de îndată ce va ajunge în mîinile unui investitor străin, el se va ghida deja de normele internaționale. Iar la noi în țara, normele și deciziile internaționale (europene) ale instanțelor internaționale sînt mai presus de legislația națională. De aceea va fi foarte problematic să tragem la răspundere un proprietar străin, de exemplu, pentru că nu a cultivat terenul, nu a luat măsuri pentru a-l proteja și îmbunătăți sau pentru că plantează soiuri hibride.

În plus, principala problemă a agriculturii moderne din Moldova (țara are suficiente resurse pentru cultivarea calitativă a terenurilor și obținerea unui randament înalt) nu este lipsa investițiilor în provincie, ci fragmentarea, urmare a reformei agrare extrem de nereușite din anii 90, a terenurilor agricole în parcele mici și lipsa unei legislații adecvate care să permită rezolvarea acestei probleme.

Și, în sfîrșit, există așa un proverb: "În ce limbă vorbește proprietarul, în acea limbă începe să vorbească și țăranul". Ideea este că singura sursă și păstrătoarea identității naționale și culturii populare este provincia. Politica statului, inclusiv cea culturală, este influențată în mare măsură de deținătorii de terenuri și, în special, de proprietarii mari de terenuri, prezența străinilor printre ei, în acest caz, este extrem de nedorită.

Vladislav Bordeianu

6
0
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

După remanierile de cadre din guvern, situația
Cartea neamuluiКатрук Валерий
Balade despre strămoșiСандуляк Владислав