Transnistria stiri: 1364
Eurovision stiri: 499

Cine administrează finanțele Moldovei?

4 iun. 2021,, 10:00 (reactualizat 4 iun. 2021,, 21:34)   Analitică
8763 5

Pe parcursul ultimilor ani, mai exact - din a.2009 – tot mai des apare întrebarea: de dragul cui, și căror interese servește sistemul financiar-creditorial al Moldovei? După ce din cele trei bănci moldovenești a fost furat miliardul, iar vinovați și condamnați pentru aceasta nu avem nici azi de-facto, apare o altă întrebare: de ce în perioadele de criză, da în prezent Moldova trece anume printr-o astfel de perioadă, țara noastră nu-și poate administra finanțele în interesul cetățenilor?

Motiv nemotivat nu există

Pe parcursul ultimei luni piața valutară a țării este ”zguduită”. Cursul leului moldovenesc a cedat brusc față de euro. Asta în timp ce cursul dolarului se menține la nivelul de 17,77-18 lei. Dar după ce cursul stabilit de Banca națională pentru euro a sărit peste 21 lei și 69 bani, unii au început să bată alarma.

Cineva crede că leul moldovenesc a scăzut cu 11%, și acesta este un «record» al ultimilor cinci ani. Alții se arată convinși: motiv de neliniște nu există, aceste fluctuații au caracter sezonier. Mai ales că fluctuațiile sezoniere ale cursului depind direct de export și import, precum și de transferurile bănești de peste hotare. Deja de trei luni exporturile scad (căderea este de 8%). Importurile, dimpotrivă, au crescut cu 6%.

În comentariul pentru noi.md, șeful Institutului economiei de piață Roman Chircă a subliniat, că diferența de curs se datorează parității dintre euro și dolar pe piețele internaționale. Dar euro încă nu a depășit cota psihologică, ca în a.2016 - peste 22 de lei. Așa că, în opinia lui Chircă, Banca națională ocupă acum o poziție pasivă, intervenția ei este inutilă. Motiv pentru panică ar putea fi reducerea bruscă a transferurilor bănești de peste hotare.


Dar există și o altă opinie – că toate aceste fluctuații sezoniere ale cursului monedelor nu reprezintă, sută la sută, o manifestare firească a tendințelor pieței.

Pe post de abatere

Îmi amintesc același an 2016, în care cursul euro a depășit cota psihologică de peste 22 lei moldovenești. Și dolarul crescuse semnificativ. Atunci, cum s-ar spune, nimic nu prevestea o nenorocire. Banca națională raporta situația pe piață și ne povestea că are totul sub control. Aici trebuie să înțelegem cui îi face bine devalorizarea leului moldovenesc, și cui – rău. Au de suferit, în primul rînd, oamenii simpli, deoarece un leu slab inevitabil duce la scumpirea bruscă a tot și toate – mărfuri de primă necesitate, produse alimentare, servicii, resurse energetice (!). Unii spun că slăbirea leului este în folosul exportatorilor, care primind o masă de lei mai mare plătesc mai puțin pentru consumabilele folosite în producerea autohtonă, precum și pentru salarizare. Dar este un efect de scurtă durată. Pe termen lung, are de suferit întregul business - și producătorii, și importatorii, și exportatorii.

Și aceasta este doar partea vizibilă a aisbergului, ca urmare directă a politicii financiare, regulatorul căreia este Banca națională a Moldovei. Una dintre funcțiile ei de bază este menținerea și asigurarea stabilității prețurilor. Acum, în condițiile unei crize fără precedent, la unele mărfuri, în special la produsele alimentare, prețurile au crescut pînă la 30%. Și noi ne-am deprins, parcă, cu situația. Crește inflația – înseamnă că există careva cauze. Se devalorizează leul moldovenesc – înseamnă că așa trebuie, ne spune Banca națională.

Dar să revenim la anul 2016. Am avut ocazia să ascult o poveste din culisele așa numitului sistem financiar moldovenesc. Într-un cerc restrîns, unul dintre invitați s-a scăpat cu vorba, ca răspuns la indignarea noastră privind următorul salt al cursului monedei euro: «De ce vă revoltați așa, vă neliniștește soarta oamenilor săraci, eu spre exemplu îmi dezvolt afacerea pe aceste salturi. Eu știu din timp cînd leul moldovenesc va fi devalorizat, sau dimpotrivă - ”ridicat”. Pe asta, în Moldova se cîștigă bani nu doar mari, ci uriași ». Este vorba despre acele culise, în spatele cărora este admis un cerc foarte îngust de persoane, format din politicieni, agenți economici importanți și – atenție – investitori străini. Clar lucru, informația aceasta costă scump. Și poate fi obținută, în exclusivitate, știți voi de unde …»

Statul în stat

În toiul pandemiei, după ce a devenit clar că bugetul nu se isprăvește cu criza totală, care a afectat toate sectoarele economiei, politicienii și experții au început să analizeze posibilitățile de utilizare a rezervelor valutare pentru sprijinirea populației și a businessului. În prezent, rezervele valutare ale BNM depășesc 3,75 miliarde de dolari. Cum menționa anterior noi.md, rezervele valutare ale BNM depășesc normativele de peste 3 ori: «Numai în perioada pandemiei aceste rezerve s-au majorat cu încă 700,0 mln. dolari SUA. Cu alte cuvinte, toți banii cîștigați de exportatori și transferați familiilor de către gastarbiteri, noi i-am întors înapoi acolo de unde ei au venit. Cu niște procente mizere. În loc să ajutăm, cu acești bani, oamenii și businessul în perioada unei crize fără precedent în istoria țării».

Și ex-președintele Igor Dodon a ieșit cu inițiativa de a folosi o parte din rezervele valutare pentru nevoile țării. Sensul propunerii era ca statul să împrumute de la BNM cca 10-20 mlrd de lei care pe timp de pandemie, a declarat Dodon, să fie folosiți pentru sprijinirea populației și a agenților economici, și anume: ajutor financiar întreprinderilor, inclusiv celor din sectorul HoReCa, achitarea compensațiilor sociale pentru pensionari și păturile vulnerabile ale societății. Răspunsul dur nu s-a lăsat așteptat - politicienii de dreapta l-au învinuit pe Dodon că ar pune la cale furtul altui miliard.

«Lunar, ar fi nevoie de 1–1,5 mlrd. lei. Este ceva rău? Înseamnă asta furtul unui miliard? Acești bani vor fi luați din rezerve și repartizați cetățenilor și businessului. Propun să facem acest lucru. În caz contrar, la ce bun mai acumulăm rezervele ? Împotrivă se pronunță cei de dreapta și echipa Maiei Sandu, pentru că cu cît li-i mai rău cetățenilor, cu atît li-i mai bine lor. Împotrivă se pronunță BNM – un stat în stat, dirijat dinafară», — a declarat liderul PSRM.

Banca națională a Moldovei (BNM) nu poate permite ca mijloacele din rezerva valutară a statului să fie folosite pentru necesitățile economiei. Asta a declarat la 27 decembrie Octavian Armașu, guvernatorul BNM, și a subliniat că folosirea chiar și parțială a acestor bani se va solda cu sporirea inflației și va afecta economia. Mai departe - și mai interesant. «Reducerea rezervelor va avea un efect negativ asupra capacității economiei de a atrage credite externe, va lovi în imaginea țării și va reduce nivelul de încredere al partenerilor externi. Asta poate duce la creșterea inflației. În plus, o atare operație contravine legislației în vigoare, în conformitate cu care BNM nu poate acorda ajutor financiar statului», a declarat Armașu.

N-a fost nevoie să ghicim încrederea căror parteneri externi riscă să o piardă Moldova. Cu atît mai mult – să căutăm răspuns la întrebarea cine blochează intens, chiar și la nivel de discuții, chestiunea utilizării rezervelor valutare.

Rogers Chawani, reprezentant permanent al Fondului monetar internațional în Moldova, a declarat că este inadmisibilă imixtiunea politicului în activitatea BNM. Din spusele lui Chawani, «este foarte important să asigurăm independența instituției, apărarea juridică adecvată a colaboratorilor ei la luarea deciziilor cu un grad sporit de risc. BNM trebuie să-și exercite funcțiile fără amestecul unor persoane terțe, inclusiv structuri guvernamentale. Noi vedem, că BNM este în continuare supusă unor atacuri politice din partea parlamentului, uneori – a executivului, ceea ce provoacă neliniște ».

Și acum să descifrăm spusele reprezentantului FMI. Într-o republică parlamentară, lejer și deschis, el a trecut la «persoane terțe» însuși parlamentul. Care, luați aminte, numește guvernatorul aceleiași BNM. Puterea executivă în general nu se ia în calcul. Reiese, că BNM nu trebuie să depindă de parlamentul și guvernul moldovenesc (ei, și de poporul reprezentat de aceste instituții), da trebuie să depindă în exclusivitate de FMI și ”specialiștii” nu foarte calificați trimiși în Moldova de către FMI, și de ”specialiștii” numiți în funcțiile de conducere ale BNM la recomandarea FMI.

Roman Chircă, șeful Institutului economiei de piață, crede că tema folosirii rezervelor valutare este foarte vulnerabilă. Pe scurt, fondul de rezervă valutar este format din încasările venite în țară conform unei scheme simplificate (Banca națională cumpără valuta, restituind lei moldovenești ). Adică, fondul de rezervă este echivalentul leului moldovenesc în economie. Iată de ce există așa de mulți susținători ai ideii că aceste rezerve nu pot fi atinse – că doar ele-s deja în economie. Drept că, dacă ar fi să ne dumerim, în economie nu-s rezervele, ci niște lei superficiali, emiși din aer, fără a fi susținuți de mărfuri și servicii, care ar putea fi produse în țară dacă businessul local ar fi creditat ca să poată cumpăra tehnologii de import și finanța sistemul de stat de promovare a exporturilor.

Totuși, expertul crede că BNM ar fi putut da statului un împrumut, însă nu unul de 10-20 mlrd de lei, ci de maxim 5-6 mlrd. de lei.

Alta e problema – BNM nici nu vrea să discute această temă. Dacă nu va avea acordul curatorilor occidentali. Cum va spune FMI, așa se va proceda. În esență, rezervele valutare reprezintă fonduri, pe care FMI le administrează unilateral. Iar toate declarațiile reprezentanților FMI în Moldova despre aceea că trebuie să păstrăm independența Băncii centrale – o mostră de fățărnicie.

Banca națională a României — «dulăul de pază» al FMI în Moldova

FMI și-a pus la punct controlul asupra sistemului financiar-bancar din Moldova cu ajutorul cel mai apropiat favorit al său în această regiune – Banca națională a României. Procesul în cauză a fost lansat demult, cu formula plauzibilă privind «necesitatea ajustării legislației naționale a Moldovei la normele și standardele moderne de calitate în sfera bancară ».

«Banca națională a Moldovei, apoi și baza legislativă - «Legea privind activitatea BNM » a fost creată conform modelului Băncii naționale a României. Au fost adoptate acte normative identice. Unde mai pui, că BNM și BNR au semnat un acord de colaborare, care este în vigoare », - explică Roman Chircă.

Pe parcursul anilor de independență a Moldovei, BNM este membru FMI. De atunci, politica creditorilor occidentali în țara noastră nu s-a schimbat mult.

«Dacă ați observat, FMI întotdeauna oferă bani în exclusivitate cu un anumit set de cerințe. Dacă Moldova îndeplinește aceste cerințe, primește bani. Nu le îndeplinește – nu-i primește. Este o formă de exercitare a controlului asupra unor state ca Moldova. FMI nu este o instituție pentru dezvoltare, el nu este interesat ca țările să se dezvolte. Mai degrabă, el are interesul de a menține statu-quo-ul. Adică, a unei anumite stabilități, pentru ca țara debitoare să achite aceluiași fond plățile conform obligațiunilor anterioare. FMI are interesul să creeze o așa stare artificială de stabilitate, care deseori împiedică dezvoltarea reală a economiei», - spune expertul.

Mai mult, Roman Chircă s-a arătat convins, că foarte multe proiecte apărute în Moldova și care vizează dezvoltarea economiei, pur și simplu sunt stopate din start, dat fiind că pentru Occident e mai avantajos să țină Moldova în tinda «țărilor slab dezvoltate». În aceste scopuri, este dictată, și la nivel legislativ, politica fiscală, care nu facilitează afacerile, ci devine o povară grea pentru ele. Tot în aceste scopuri este stopată orice altă colaborare cu alți parteneri externi, care oferă sau ar putea oferi Moldovei o cale alternativă de dezvoltare economică. În opinia expertului, toate acestea se fac sub acoperirea scopului stabilității. Și nu mai contează, că rezultatul final este lipsa dezvoltării și stagnarea chiar și în ramurile strategice.

Asta în timp ce BNR, după ce România a intrat în UE, a renunțat la programele oficiale de colaborare cu FMI. Azi Banca centrală a României are acces la fondurile Comisiei Europene, a Băncii Centrale Europene. Este altceva, că procentul de repartizare a acestor fonduri către România nu întotdeauna convine românilor. Ei cred că România este una dintre cele mai sărace țări din UE și că în acest caz ea este nedreptățită.

«Nivelul nostru de interacțiune cu FMI este primar», - explică Roman Chircă. – Este un nivel de 238 mln. de dolari oferiți Moldovei fără precedent, dar noi nici acești bani nu i-am valorificat încă. Banca națională poate fi utilizată la depășirea crizei, doar dacă aceasta se va face corect și cu cap. Și dacă va exista voință politică ».

Spre exemplu, spune expertul, pentru minimizarea efectelor crizei putem folosi anual în jur de 10% din masa monetară. Dar pentru aceasta trebuie să înțelegem cît va dura criza. Adică, putem efectua anumite emisii. Dar nu la fel ca, spre exemplu, în UE sau SUA.

Apropo, subiectul implicării băncilor centrale din Europa și Occident în condițiile crizei pandemice, este discutat pe larg în societatea moldovenească. Se fac analize comparative. Dar toate aceste statistici, în opinia lui Roman Chircă, e dificil să fie aplicate în realitatea moldovenească. Dintr-un simplu motiv.

«Țările UE, să zicem, nu-s foarte dependente de FMI. După intrarea în UE ele lucrează direct și , în esență, se supun directivelor Comisiei Europene. Moldova continuă să lucreze cu FMI conform celui mai primitiv program - combaterea sărăciei. Noi am putea trece la un alt nivel – cel de emitere a euroobligațiunilor. Dar pentru aceasta trebuie să avem un plan clar de dezvoltare pentru următorii 25 de ani, spre exemplu. Iar noi deocamdată trăim într-o sărăcie stabilă. FMI ne dă bani mici, cu condiții înrobitoare», - subliniază expertul.

În acest context, trebuie să facem diferența cum funcționează, în condițiile pandemiei, sistemul financiar occidental sau european.

«În Occident, la început au lansat programul de sprijin prin injectarea în economie a sumei de 4 trilioane de dolari, apoi a altor 1,9 trilioane. Ei aplică aceeași schemă – din rezerva federală răscumpără obligațiuni de stat de la ministerul finanțelor. După care acești bani ajung în economia americană. Dar deoarece economia americană este dependentă de importuri, cu acești dolari ea pur și simplu cumpără mărfuri pe piața internațională. Adică, pe piața internațională ajunge aceeași valută. Și toată această inflație se împrăștie în lumea întreagă, deoarece moneda lor este liber convertibilă », - spune Roman Chircă.

A cui este Banca națională a României?

Indignarea privind «poziția neutră» a BNR față de nevoile țării a crescut odată cu intensificarea crizei economice și sociale, provocate de pandemie și lipsa ajutorului adecvat din partea statului. Chestiunea privind folosirea rezervelor valutare ale BNR fusese pusă și anterior. Spre exemplu, într-un articol publicat pe site-ul ierisiastazi.wordpress.com, autorul se întreabă direct: cu ce se ocupă Banca națională a României și cine o conduce?

Din spusele lui, azi nici un român nu poate răspunde la întrebarea ce se petrece în această bancă și intereselor cui servește ea? Autorul articolului amintește, că Banca centrală a României a fost fondată încă în a.1880 ca «Bancă de înregistrare și circulație». Iar peste 50 de ani a început numărătoarea inversă în activitatea ei, care nu are nimic comun cu aspirațiile poporului român.

«Inițial, strategia de bază în crearea băncii consta exclusiv în privilegiul de a emite moneda națională. În clipa apariției sale, banca avea 100% capital românesc, din care o treime aparținea statului român și două treimi – persoanelor private. Cu timpul, statul român și-a comercializat, treptat, participarea. Așa că acum Banca națională a României aparține persoanelor care au un rol «privilegiat» », - menționează autorul publicației.

După care, prin calcule simple, ajunge la concluzia puțin îmbucurătoare: «Statul român împrumută de la o companie bancară privată (FMI, dat fiind că nu există unitate bancară mare, care să aparțină statului sau unui grup de state), iar tranzacția este efectuată prin intermediul altei companii bancare private (Banca națională a României). Așa dar, acum noi plătim dobânzi de 20 miliarde de euro(sau mai mult, căci suma exactă nu este cunoscută), stabilite de FMI. În total, avem de întors fondului 20 + X miliarde de euro. Însă 20 de miliarde de euro merg în banca privată BNR. Banca taxează operațiunile (cunoașteți ce sume ia o bancă simplă la comercializarea a sute de lei, apoi – a mai multor miliarde de euro) . Deci, BNR are dobânzi, dar mai are și un șir de comisioane, de aceea noi trebuie să întoarcem BNR suma Y. Dar BNR are «privilegiul» (termenul este luat de pe site-ul oficial al instituției) de a stabili cursul de schimb euro-leu, dolar-leu, de aceea ea va percepe de la noi orice sumă va dori, dat fiind că toate calculele se fac în euro ».

A rezultat o sumă solidă - cca 20 mlrd. de euro. Din cele menționate de ierisiastazi.wordpress.com, statul român ar putea folosi acești bani pentru finanțarea sistemului de educație, a celui de sănătate, a agriculturii sau a armatei, sau i-ar putea oferi ca procente și comisioane unor bănci private. Ele ar putea merge la construirea școlilor și spitalelor.

«Așa dar, dragi «libercugetători», când vă adunați în turme și strigați că aveți nevoie de școli și spitale, să știți că jumătate din banii voștri, dați statului, nu-i folosește statul, ei fiind transmiși unor persoane private, care au «privilegiul» de a juca pe cursul monedelor, stabilind cursul de schimb și procentele, la fel ca un cămătar», — scrie sursa.

Cine deține gajul sistemului bancar al Moldovei ?

După furtul miliardului de dolari din trei bănci moldovenești, a fost declanșat mecanismul luării sub control deplin a pieței financiare din țara noastră. Practica a demonstrat, că totul s-a făcut și se mai face sub cele mai plauzibile pretexte. Dacă lăsăm la o parte lirica oficială, rezultatele-s deprimante. Sub masca necesității «reformării urgente» a sectorului bancar - «priviți ce se face la voi aici! » - pe parcursul ultimilor ani piața a fost cu adevărat recroită . În rezultat, în lista băncilor comerciale mari e puțin probabil să găsiți în componența acționarilor majoritari reprezentanți naționali, adică moldoveni. Peste tot – participarea sau co-participarea partenerilor externi, în special a Băncii europene pentru reconstrucție și dezvoltare. Urmează, ca nivel de participare la capital, Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România. Împreună, Banca Transilvania și BERD posedă pachetul de control în mărime de 66,7 % în Victoriabank, spre exemplu. În același timp, BERD este cel mai mare acționar al Băncii Transilvania.

Moldova-Agroindbank — 41,1% din acțiuni au fost transmise unui grup de investitori străini, și anume BERD, Horizon Capital și AB Invalda.

Proprietar de-facto al Moldincombank-ului a devenit Doverie United Holding din Bulgaria, care deține pachetul de control (63,89%).

***

Iar la 19 mai, publicul moldovenesc a fost șocat de altă noutate –BERD a devenit proprietar unic al principalului obiectiv strategic al Moldovei - «Portul Giurgiulești». Nimic despre condițiile tranzacției. Nimic despre termenele de pregătire. Tace guvernul, tace administrația prezidențială. Ce mai trebuie să piardă Moldova pentru pomenile occidentale? Mai avem, în țara noastră, asemenea ”mărgele” de schimb, ca să satisfacem poftele «partenerilor de dezvoltare» din Occident? Se pare, doar pământul… Îl vom ceda și pe el… tacit?

Evghenii Ojenov

0
0
0
2
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Cum evaluați decizia de a indexa pensiile cu 6% începînd cu 1 aprilie?