X 
Transnistria stiri: 1352
Eurovision stiri: 497

Pe cine avantajează slăbirea leului?

26 apr. 2021,, 08:30 (reactualizat 26 apr. 2021,, 18:47)   Analitică
8953 2

În ultimii 25 de ani, Legea cu privire la Banca Națională s-a schimbat în mod constant în direcția transformării Băncii Centrale a țării dintr-o instituție de dezvoltare într-o instituție de control.

Ca urmare a acestei "lucrări", spre deosebire de alte țări, în care băncile centrale participă activ la dezvoltarea economiei, finanțînd guvernele și băncile comerciale, Banca Națională astăzi în principal controlează și, dacă e să spunem lucrurilor pe nume, împiedică dezvoltarea afacerilor, a familiilor și a economiei în ansamblu. După cum se știe, președinții acestei instituții nu sînt numiți fără acordul FMI și al ambasadelor unor țări, care, după cum arată experiența de mai mulți ani, sînt greu de bănuit că vor să ajute Moldova să devină prosperă.

Iar "Obiectivul principal" al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) nu este de a dezvolta țara, ci, potrivit punctului 1 din articolul 4 al Legii cu privire la Banca Națională, de a asigura și menține stabilitatea prețurilor.

În acest mod se recunoaște faptul că Banca Națională a Moldovei (BNM) dispune de toate instrumentele necesare pentru realizarea "sarcinii principale". Și, într-adevăr, BNM a acumulat rezerve valutare uriașe, care depășesc de peste 3 ori normativele. Numai în perioada pandemiei, aceste rezerve au mai crescut cu 700,0 milioane de dolari. Cu alte cuvinte, am dat înapoi de unde au fost trimiși ceea ce au cîștigat exportatorii și au trimis lucrătorii migranți familiilor lor. Cu rate ale dobînzii mizere. În loc să folosească acești bani pentru a ajuta oamenii și întreprinderile într-o perioadă de criză fără precedent, în întreaga istorie a țării.

Acum să vedem cum BNM își îndeplinește "Obiectivul principal": Asigurarea și menținerea stabilității prețurilor.


În ultimele luni, BNM scade leul sub pretextul tendințelor pieței. Cică au scăzut exporturile, criza... Cu toate acestea, avînd rezerve valutare uriașe, după standardele Moldovei, conducerea BNM poate cu ușurință să nu facă acest lucru. Mai mult, această instituție, dacă va dori, poate consolida cu ușurință moneda națională, ceea ce va scoate pe piață o parte din rezervele stocate (inclusiv la "ciorap") ale persoanelor fizice și juridice, care sînt estimate în Moldova la peste un miliard de euro.

De ce BNM devalorizează leul? Cui îi convine acest lucru?

Să examinăm, în primul rînd, cui nu-i convine:

1. Acest lucru nu-i convine cetățenilor obișnuiți ai țării. Cetățenii pierd mult atunci cînd leul scade, deoarece imediat prețurile cresc – căci majoritatea produselor alimentare și a bunurilor de consum din țara noastră sînt importate. Cresc și prețurile la produsele autohtone (despre acest lucru vom vorbi mai jos). În același timp, salariul rămîne la același nivel. Oamenii devin din ce în ce mai săraci, nemulțumirea crește, țara sărăcește.

2. Acest lucru nu este convenabil afacerilor, deoarece industria și agricultura moldovenească sînt foarte dependente de importurile de materii prime, componente, semințe, substanțe chimice, îngrășăminte și purtători de energie. Atunci cînd cursul de schimb a valutelor străine crește, crește și prețul acestor resurse și, respectiv, cresc prețurile la produsele autohtone. În plus, businessul suferă pierderi din diferențele de curs valutar.

Apologeții leului slab spun că acest lucru este în beneficiul exportatorilor, deoarece prin primirea mai multor lei, la conversia veniturilor din export, scad cheltuielile pentru componentelor producției locale și remunerarea lucrătorilor. Cu toate acestea, orice contabil de companie știe că cheltuielile care formează sinecostul producției se împart în 3 grupuri aproximativ egale: salariu (aproximativ 30%); materii prime, materiale și componente (30-40%); transportatori de energie (30-40%). Este ușor de calculat că, chiar și efectuînd economii salariale, exportatorii nu primesc niciun beneficiu direct din scăderea leului, mai mult decît atît, datorită majorării prețurilor la componentele importate și transportatorii de energie, care reprezintă între 50 și 70% din sinecostul producției, mărfurile moldovenești cu un preț în continuă creștere sînt mai greu de vîndut pe piața internă. În același timp, producătorii locali de materii prime și componente cresc rapid prețurile pe piață ca urmare a creșterii cursului de schimb al valutelor străine. Drept urmare, companiile moldovenești sărăcesc, sărăcesc și angajații lor, scade cererea, crește nemulțumirea, sărăcește și țara.

Trebuie remarcat faptul că numai "experții" și economiștii care sînt rupți de realitate și nu înțeleg prea bine modului în care se formează sinecostul bunurilor produse în țară, pot vorbi despre economiile exportatorilor pe seama salariilor. De asemenea, acești oameni nu înțeleg nici sistemul de relații angajator-angajat. Ei nu au contactat niciodată cu oamenii simpli, nu au încercat să înțeleagă nevoile lor și nu înțeleg interesul profund al proprietarilor și conducătorilor de companii de a se asigura că bunăstarea angajaților lor nu scade, ci crește constant. Atunci cînd leul scade, companiile sînt nevoite să majoreze salariile sau, dacă nu există o astfel de posibilitate, în condițiile unui deficit de personal, să piardă specialiști care preferă să plece peste hotare. Acești așa-numiți "experți" pur și simplu "pălăvrăgesc" la cererea mass-media, care au nevoie de ceva pentru a umple spațiul informațional. Dar ei "pălăvrăgesc" și pentru că, cu siguranță, sînt plătiți pentru aceasta de către cei pe care o astfel de situație îi avantajează.

3. Acest lucru nu este în avantajul majorității parlamentare și Guvernului numit de acest Parlament, deoarece creșterea prețurilor provoacă nemulțumirea din partea poporului față de partidele din majoritatea de guvernămînt, precum și față de Parlament și Guvern, care, potrivit oamenilor, sînt responsabili de situația economică din țară.

Pe cine ar putea avantaja acest lucru:

1. Pe conducerea BNM, care, din cauza scăderii leului, mărește veniturile acestei instituții și, în consecință, creează o bază pentru achitarea de premii pentru ea și angajații săi. Premii pentru haosul pe care îl creează în economia țării și pentru sărăcirea populației! Ei primesc bonusuri, iar țara, cetățenii și agenții economici sărăcesc.

2. Speculatorii valutari care cresc în mod semnificativ marjele lor atunci cînd ratele de schimb valutar cresc brusc.

3. Pe străini - așa-numiții parteneri "de dezvoltare", a căror politică (în persoana FMI) pe întreaga perioadă de "ajutor" pentru țara noastră a vizat doar creșterea cererii pentru valută din partea companiilor moldovenești și a cetățenilor. Firește, atunci cînd leul "scade", toți tind să cumpere valută, a cărei producție este o afacere mare pentru acele țări străine pe care noi le numim "parteneri de dezvoltare".

4. Opoziția politică (PAS și DA) condusă de președintele Maia Sandu, care nu participă în operațiunea de "scădere" a leului. Tehnologiile pre-electorale dictează că, în ajunul alegerilor parlamentare, oamenii trebuie să fie nemulțumiți de Dodon, de majoritatea sa parlamentară și de guvern, chiar dacă este temporar. În acest context, auzim declarațiile, pline de lipsă de respect, ale liderilor PAS adresate alegătorilor săi, despre cît de repede vor încheia un memorandum cu FMI și vor obține noi împrumuturi în Occident - doar dați-ne putere deplină. Domnilor din PAS, permiteți-mi să vă pun trei întrebări:

• De ce țara are nevoie de FMI dacă avem o mulțime de rezerve valutare, iar banii pe care FMI îi alocă sînt duși imediat în rezerve și trimiși înapoi în băncile străine sau obligațiuni străine? În același timp, datoriile țării față de FMI sînt în creștere?

• De ce avem nevoie de noi împrumuturi din Occident, dacă trebuie doar să scoatem de acolo o parte din banii noștri, pe care am fost forțați să-i păstrăm sub formă de rezerve, și să-i folosim pentru dezvoltarea statului nostru?

• Oare obiectivul permanent al oricărui politician nu este de a tinde mereu să crească nivelului de trai și bunăstarea cetățenilor țării cărora îi slujește? Ce fel de jocuri în propriile interese "egoiste" jucați cu poporul, pe care vreți să-l sărăciți și mai mult?

Pentru dezvoltarea Republicii Moldova, a cetățenilor, businessului și a economiei în ansamblu, o importanță majoră o are existența unei monede naționale stabile, chiar ușor în creștere, față de euro/dolar. Avînd rezerve valutare care depășesc de 3 ori standardele, modificînd legislația cu privire la BNM și transformînd acest organism într-o instituție care să creeze condiții pentru dezvoltarea deplină a familiilor, întreprinderilor și instituțiilor de stat, vom putea crea o economie fără inflație care să crească într-un ritm rapid, în care, într-un timp scurt se vor putea dezvolta întreprinderile existente și vor fi create alte producții noi care vor înlocui importurile, în care familiile vor putea primi credite ipotecare pe termen lung pentru 25 de ani sau mai mult la o rată europeană a dobînzii. Putem crea o economie în care să lucreze oameni bogați și fericiți.

În ceea ce privește conducerea BNM, în opinia mea, a venit timpul ca Parlamentul, care a numit această conducere, să analizeze modul în care BNM își îndeplinește "Obiectivul principal": "Asigurarea și menținerea stabilității prețurilor”.

Vasile Balan

0
1
0
0
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Ce părere aveți despre inițiativa președintelui Franței, Emmanuel Macron, de a deschide în următoarele luni o misiune permanentă de apărare la Chișinău?