Polemici privind reparația palatului prezidențial

Polemici privind reparația palatului prezidențial

Lidia Ceban

Pe 22 februarie a fost făcut public anunțul oficial privind începerea lucrărilor de reparație a reședinței șefului statului, care, ca și Parlamentul, a fost deteriorată și jefuită în timpul tulburărilor în masă din aprilie 2009.

Proiectul restabilirii Președinției este tradus în viață pe banii guvernului turc. Alegerea donatorului a provocat reacții ambigue printre politicieni, experți și reprezentanții societății civile.

Mai avem de așteptat puțin? 

Palatul prezidențial stă de nouă ani ca un reproș mut în centrul capitalei, îngrădit cu un gard de metal, iar prin lespezile cu care este acoperit teritoriul adiacent au reușit să răzbată lăstarii arbuștilor și copacilor. Dacă pentru restabilirea clădirii legislativului în bugetul de stat s-au găsit mijloace, pentru palatul prezidențial nu au fost găsiți suficienți bani.

În anul 2009 s-a făcut o tentativă de a repara clădirea. Se preconiza că lucrările vor finaliza peste trei ani. Conform calculelor prealabile, toate lucrările ar fi costat 251,2 milioane de lei. În anii ce s-au scurs din buget au fost alocați aproximativ 106 milioane de lei, suficienți pentru a restabili clădirea în proporție de 47%, inclusiv restaurarea fațadei, un șir de lucrări pe interior, restabilirea rețelelor electrice, însă pentru a doua jumătate bani nu s-au mai găsit.

La conferința de presă cu ocazia începerii lucrărilor de reconstruție, șeful statului s-a plîns că în cei nouă ani nimeni dintre conducătorii țării nu a făcut nimic pentru a reface clădirea, de aceea, ajungînd președinte al țării, el a promis că va face tot posibilul pentru a o repara.

- Am promis nu numai pentru ca să mă mut acolo cu întregul aparat, dar pentru a restabili simbolul statalității Moldovei, care este palatul prezidențial. Înțelegem că statul și bugetul are și alte priorități – școli, grădinițe de copii, drumuri, pensii, salarii, și noi ne-am propus să găsim surse externe de finanțare a lucrărilor de reparație, a explicat Igor Dodon.

El a mai menționat că nu a existat vreo atitudine prioritară la selectarea investitorului. Cică el s-a adresat după ajutor mai multor parteneri. A răspuns cererii președintele turc, Recep Erdogan, care s-a oferit să achite reparația președinției.

NOI.md a aflat că inițial lucrările trebuiau finalizate în mai 2018, însă circumstanțele au corectat termenele dării în exploatare. Proiectul existent în momentul inițierii negocierilor (primăvara lui 2017) a fost transmis investitorilor. Pentru traducerea pachetului de documente în limba turcă, studierea, evaluarea și reproiectarea parțială, a fost nevoie de opt luni. Dar astăzi au fost stabilite termenele reale pentru finalizarea reconstrucției clădirii. Deschiderea palatului prezidențial după reparație este planificată pentru 27 august, de Ziua Independenței. Cu această ocazie, președintele Dodon l-a invitat pe președintele Turciei, Recep Erdogan. 

Companie turcă, forța de muncă moldovenească

Ambasadorul Turciei în RM, Hulusi Kılıç, care și-a încheiat misiunea diplomatică, a spus că, după ce au fost soluționate toate problemele de organizare, la 22-23 decembrie, Agenția de Cooperare și Coordonare Turcă (TIKA) a organizat o licitație, la care au participat trei companii turcești. Cel mai mic preț pentru realizarea proiectului l-a propus organizația de construcție din Ankara Sonbay.   

Din cele aflate de NOI.md, reiese că reparația clădirii a început încă la 15 ianuarie. Din spusele conducătorului companiei Sonbay, Murat Sonbay, în prezent la executarea lucrărilor participă 60 de persoane, dintre care majoritatea sînt cetățeni moldoveni, deoarece este foarte important să fie folosită forța de muncă locală. Adăugător, la proiect mai muncesc 20 de persoane – personalul tehnic. Pentru a respecta termenele și a efectua lucrările la cel mai înalt nivel, compania intenționează să mai implice încă 150 de persoane.

Murat Sonbay a spus că în cadrul proiectului ei și-ai asumat răspunderea de a efectua lucrările în sumă de 7 milioane de euro. Nu este prețul final, deoarece e necesar să fie trecute niște etape suplimentare de realizare a acestui proiect, dat fiind că edificiul nu a fost folosit timp de 9 ani, acoperișul curge, se cer consolidate unele elemente de construcție, un șir de alte lucrări. Se presupune că, în total, pentru restabilirea Președinției se vor cheltui cca 10 milioane de euro. Suma include și cheltuielile de achiziționare a mobilei.

Reparație fără condiții?

Atragerea unui investitor străin pentru repararea reședinței președintelui moldovean a trezit nemulțumirea unei părți a politicienilor, experților, societății civile, care în acea perioadă era activ difuzată în rețelele de socializare. Multă lume se îndoiește că partea turcă investește pe gratis bani în repararea Președinției, considerînd că între cei doi președinți există o înțelegere.

Coordonatorul proiectelor TIKA în Moldova Selda Yozdanoglu a spus că TIKA este o organizație care, prin oficiile sale din peste 60 de țări ale lumii, acordă ajutor oficial în numele Guvernului Republicii Turcia tuturor celor care s-au adresat după acest ajutor, fără vreo discriminare.

- Oferind țărilor asistență, noi nu punem nicio condiție, a subliniat Selda Yozdanoglu. Prin realizarea diverselor proiecte, noi ne demonstrăm atitudinea prietenească și vrem să fortificăm colaborarea noastră. În cei 24 ani de activitate în Moldova, noi am îndeplinit cca 1000 de proiecte – edificarea și repararea azilurilor pentru bătrîni, școlilor, spitalelor, grădinițelor pentru copii, organizarea cursurilor de instruire în diverse domenii etc. Și acest proiect este foarte prestigios pentru noi, deoarece ne-a fost încredințată reparația palatului prezidențial. Noi înțelegem importanța acestei clădiri și ne străduim să o reparăm la cel mai înalt nivel. Proiectul este un ajutor nerambursabil din partea poporului turc pentru cel moldovenesc.

Și șeful statului, Igor Dodon, ne asigură că președintele turc nu i-a pus nici o condiție, ca și alți parteneri străini care anterior au investit în alte proiecte importante pentru Moldova – reparația drumurilor, obiectivelor de menire socială etc.

- Asemenea proiecte importante pentru stat încă vor mai exista, indiferent cu al cărui ajutor – al Vestului sau al Estului. Pentru noi este important să implementăm proiecte bune pentru țară, pentru oameni. Și, dacă o putem face pe banii sponsorilor, trebuie să beneficiem de aceasta, ne-a asigurat președintele Moldovei.

Ca răspuns la suspiciunile și acuzațiile de înțelegeri secrete cu președintele Turciei și de acceptare a unei situații umilitoare, Igor Dodon a exemplificat prin reparația clădirii Parlamentului, care parțial a fost finanțată din banii investitorilor străini.

- La reparația clădirii Parlamentului, o parte din bani a fost oferită tot de alte țări cu titlu de ajutor. Atunci nimeni nu spunea că este o umilință, dar în cazul Președinției o spun. Deci, dacă răsună chemări deschise la lichidarea Republicii Moldova, nu este umilitor, iar dacă se caută posibilități pentru a efectua un proiect bun pe bani nebugetari, aceasta se califică ca fiind o umilință, a remarcat Igor Dodon.

Speculațiile nu vor trece

Cetățenii nemulțumiți mai întreabă cine și cum va verifica utilizarea banilor oferiți de partea turcă, să nu se facă niște mașinații cu această ocazie. Partea turcă respinge asemenea învinuiri de la bun început. Pentru a exclude diverse speculații privind irosirea banilor, s-a decis că toate operațiunile financiare le va efectua partea turcă, iar cea moldovenească va primi clădirea gata.  

- Noi nu transferăm Republicii Moldova niciun ban pentru lucrările de reparație, pe toate le facem singuri și le transmitem țării voastre, așa va fi și în cazul palatului prezidențial restaurat și restabilit. Am certitudinea că, după finalizarea lucrărilor, clădirea Președinției va fi cea mai frumoasă din Chișinău. Mereu am fost întrebați de ce realizăm proiecte doar la Comrat, a venit timpul să o facem și în capitală. Va fi al doilea proiect, primul – o secție a Centrului Mamei și Copilului – l-am dat în exploatare anul trecut, ne-a asigurat ambasadorul Turciei.

E suficient un acord

Au fost întrebări privind legalitatea acțiunilor președintelui, care nu s-a asigurat cu susținerea puterii executive și a celei legislative din Moldova. La întrebarea dacă e nevoie ca documentul privind reparația de către o companie străină să fie promulgat de Parlament sau Guvern, Igor Dodon a răspuns că nu e necesar, deoarece este suficient un acord semnat de guvernele Moldovei și Turciei privind realizarea de proiecte pe teritoriul țării noastre.  

- Procedura este clar stipulată de stat, niciun fel de încălcări nu au fost și nu pot fi, a menționat președintele. Pentru noi este important că pentru reparația Președinției nu vor fi cheltuiți bani bugetari, în timp ce pentru reparația clădirii Parlamentului au fost cheltuiți peste 40 de milioane de dolari din bugetul de stat.

La finele lunii mai 2017, prin decizia Guvernului Moldovei, Președinția a fost trecută de la balanța Direcţiei generale pentru administrarea clădirilor Guvernului la dispoziția președintelui Republicii Moldova, dat fiind că în buget nu existau bani pentru reparația ei. Și dacă clădirea se află la balanța aparatului președintelui, el decide să accepte proiectul sau nu.

Președinția nu este un monument de arhitectură

Însă nici aici pretențiile față de Igor Dodon nu au contenit. Unii oponenți ai șefului statului au văzut un pericol în faptul că, la rugămintea lui, în clădirea Președinției vor fi făcute restructurări interne – prin reducerea suprafeței coridoarelor va fi mărit numărul birourilor pentru angajați, pentru ca întregul aparat al președintelui să fie concentrat într-un singur loc.

- Conform statelor de personal, Președinția dispune de 75-80 de angajați. În anii cînd reședința era folosită, din lipsă de încăperi, o parte a personalului era amplasată în altă clădire. Acum proiectul este revăzut, vor apărea birouri suplimentare și întregul aparat va putea fi amplasat la președinție, a spus Igor Dodon.

Politicianul Dmitri Ciubașenco se întreabă: dacă pornim de la faptul că edificiul administrației președintelui Moldovei este un monument arhitectural de importanță națională, iar pentru asemenea obiective au fost stabilite proceduri legislative și normative foarte rigide, a obținut oare președintele Dodon concluziile experților și autorizația pentru reconstruirea clădirii?

În comentariul său pentru NOI.md, Ion Ştefăniţă, director general al Agenției de Inspectare și Restaurare a Monumentelor, a spus că clădirea Președinției nu are statut de monument istoric protejat se stat, deși ar fi fost bine ca acesta să-i fie atribuit. Și deoarece el nu este protejat de stat, nici proiectul nu trebuie coordonat cu Consiliul Naţional al Monumentelor Istorice a Ministerului Educației, Culturii și Sportului.   

În același timp, Ion Ștefăniță consideră că nu ar trebui admise restructurări interne ale clădirii Președinției, era mai bine să-i fie păstrată autenticitatea și aspectul inițial, propus de arhitect.

Ștefan cel Mare l-ar fi iertat?

Analistul politic Igor Boțan, director executiv al Asociaţiei pentru Democraţie Participativă ADEPT, spune că trebuie să fim recunoscători autorităților Turciei pentru deschidere și pentru că ajută țara noastră, însă atunci cînd pentru reparația simbolurilor de stat sînt invitați investitori străini, apar probleme.

- În timpurile istorice, Ștefan cel Mare a luptat cu Imperiul Otoman, însă vremurile s-au schimbat, țările noastre mențin relații de prietenie și acest lucru este minunat. Dar îmi este greu să-mi închipui o asemenea situație: urmașul lui Ștefan cel Mare se adresează către urmașul Porții Otomane și spune: „Noi, bieții și nenorociții urmași ai lui Ștefan, vă rugăm pe voi, bogații și prosperii urmași ai Strălucitei Porți, să restabiliți simbolul statului nostru.” Eu cred că aici există o problemă, a menționat Igor Boțan.

Și doctorul în istorie, politologul Anatol Dubrovschi consideră că Moldova trebuie să restabilească palatul prezidențial cu forțele proprii, fără a conta pe ajutor din Vest sau din Est.

- De obicei, ajutorul financiar se acordă în formă de credit sau grant și are ca țintă dezvoltarea economiei, a industriei, agriculturii, dar nu reparația unor clădiri ale statului. Să luăm, spre exemplu, clădirea unui muzeu, care are o valoare arhitecturală și istorică – desigur, în acest caz pot fi atrase investiții și investitori străini. Însă o clădire administrativă trebuie să fie restabilită de stat, consideră politologul.

Totuși, în paralel cu negativismul la adresa șefului statului, care a atras pentru reparația Președinției o țară-investitoare, cu ai cărei strămoși domnitorul Ștefan cel Mare a luptat în vremurile de odinioară, au răsunat și opinii în susținerea președintelui. Iar unii comentatori au presupus ironic că intenția Turciei de a repara gratis simbolul statalității Moldovei este ”o compensare pentru cei peste 300 de ani de jug otoman” și că astăzi ”e timpul ca ea să se reabiliteze” prin rambursarea unei mici părți a tributului plătit de moldoveni.

Citește-ne pe Telegram, dacă vrei să afli mai multe

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

Mai multe

Sondaj Toate

load