Poate președintele să anuleze decretul președintelui?

Disputele despre faptul dacă a avut dreptul președintele Igor Dodon să anuleze decretele lui Pavel Filip, numit de Curtea Constituțională în calitate de președinte interimar, nu se opresc nici în comunitatea de experți, nici în societatea civilă.

Vă amintim cum s-au desfășurat evenimentele. Duminică, 9 iunie, Curtea Constituțională l-a suspendat pe Igor Dodon din funcția sa și l-a numit în calitate de președinte interimar pe Pavel Filip, care a semnat decretul de dizolvare a parlamentului și a stabilit data alegerilor parlamentare anticipate - 6 septembrie 2019. A doua zi, Igor Dodon a anunțat că a anulat aceste decrete, deoarece ele au fost semnate în contradicție cu prevederile Constituției: înainte de dizolvarea parlamentului, șeful statului trebuie să se consulte mai întîi cu fracțiunile parlamentare.
Consiliul Suprem de Securitate, convocat de Dodon, de asemenea, a decis că decretele lui Pavel Filip, în calitate de președinte interimar, sînt ilegale. Astfel, parlamentul de legislatura a X-a continuă să funcționeze.

Vorbind pe platoul unui canal de televiziune, vicepreședintele PDM, Vladimir Cebotari, a declarat că Igor Dodon nu poate anula decretele semnate de Pavel Filip, deoarece acestea au fost deja publicate în Monitorul Oficial și nu pot fi anulate.
Cu toate acestea, alți avocați, membri ai Uniunii Avocaților din Moldova, au o opinie diferită. Într-un comentariu pentru Noi.md, unul dintre ei și-a explicat poziția în felul următor: "Toate actele, legile și decretele emise de președinte, parlament și guvern nu sînt irevocabile și pot fi anulate sau revizuite. Constituția nu indică în mod expres că există un astfel de drept. În același timp, articolul 94, într-adevăr, prevede ca decretele prezidențiale să fie publicate în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Dar dacă e să studiem baza legislativă, putem observa că anularea anumitor acte normative este o practică obișnuită și că există multe exemple de acest fel".

În 2009, Președintele Parlamentului și Președintele interimar Mihai Ghimpu a emis în mod activ decrete privind introducerea modificărilor în documentele semnate de Președintele Mircea Snegur (”De exemplu, a fost modificat Decretul din 28 iulie 1998 de aprobare a componenței Comisiei pentru problemele cetăţeniei şi acordării de azil politic de pe lîngă Preşedintele Republicii Moldova, decretul din 13 februarie 1995 despre instituirea Zilei Naţionale de Înverzire a Plaiului "Un arbore pentru dăinuirea noastră").

Președintele Nicolae Timofti a continuat această practică. El a modificat decretul prezidențial al lui Vladimir Voronin din 8 februarie 2002 privind desemnarea membrilor Comisiei mixte de demarcare a frontierei de stat dintre Republica Moldova şi Ucraina (2014), abrogarea Regulamentului Administrației Prezidențiale din 17 mai 2015 și aprobarea unui nou Regulament (2012).

Și, în cele din urmă, una dintre cele mai cunoscute și de rezonanță decizii ale aceluiași Igor Dodon, care, în luna mai a acestui an, a anulat decretul lui Nicolae Timofti privind acordarea cetățeniei moldovenești ex-președintelui României, Traian Băsescu. Amintim că Băsescu a încercat să atace această decizie, dar Curtea Supremă de Justiție a Republicii Moldova a pus capăt, în cele din urmă, acestei istorii, lăsînd în vigoare decretul Președintelui Republicii Moldova privind privarea de cetățenie a politicianului român.

Așadar, noi vedem că anularea decretelor semnate de Pavel Filip, avînd în vedere și circumstanțe care nu au fost în totalitate impecabile din punct de vedere juridic (după recunoașterea alegerilor parlamentare, el deja avea doar funcțiile de șef interimar al cabinetului de miniștri) nu este ilegală.