Marea Baltică ne-ar putea oferi un indiciu asupra felului în care încălzirea globală va transforma mările și oceanele globului în viitor.
Populația de pești herring din Marea Baltică a fost redusă la o treime din cît avea în 1990. Și populația de pești cod a fost redusă. Mai mult, mulți dintre peștii rămași par să fi slăbit. „Arătau de parcă ar fi murit de foame”, a zis ecologista marină Jan Dierking.
Valul de căldură din această vară a încălzit apa Mării Baltice la o temperatura nemaivăzută de 27 de grade Celsius. Această creștere a temperaturii a ucis stelele de mare și alte ființe marine fragile.
Marea Baltică a ajuns astfel un fel de experiment pentru felul în care speciile marine supraviețuiesc în condiții dăunătoare. Ecologistul marin Thorsten Reusch a spus că efectele schimbării climatice au lovit Marea Baltică mai rapid și mai intens decît alte locuri. Motivul principal este dimensiunea mică a Mării Baltice, ea reprezentînd doar 1/250 din Oceanul Atlantic. Mai mult, marea este flancată de nouă țări, printre care Suedia, Rusia și Germania, care își aruncă deșeurile în apă.
Caracteristicile Mării Baltice au ajuns să se schimbe semnificativ. În ultimul deceniu, temperatura apei s-a mărit de pînă la trei ori față de normal. În plus, expansiunea zonelor moarte, fără oxigen, a crescut de zece ori. Aceste zone sînt responsabile pentru moartea mai multor pești și a habitatelor lor.
Studierea Mării Baltice în ultimii 50 de ani îi poate ajuta pe oamenii de știință să învețe lecții importante despre natură. Uneori, ecosistemul pare neafectat de fluxul imens de schimbări. Alteori, o schimbare minoră, precum cea a temperaturii sau salinității apei, declanșează adevărate distrugeri pentru speciile marine.
Soluțiile la aceste probleme încep însă departe de apă, după cum a subliniat Reusch. Ele presupun, printre altele, schimbarea felului în care oamenii practică agricultura și a modalităților de transport. „Cred că trebuie să ne încercăm norocul”, a zis el. „Vreau să spun, care e alternativa? Nu este o soluție aplicabilă să spunem că e fără speranță sau că nu vom face ceva. Pentru că întotdeauna poate fi mai rău. În mod categoric”.
Adăuga comentariu