Oamenii de știință au aflat ce tipuri de terenuri preferau strămoșii omului modern

Oamenii antici au fost capabili să se adapteze la o varietate de tipuri de terenuri naturale și de resurse alimentare.

Genul Homo există de aproximativ 3 milioane de ani și, în acest timp, a supraviețuit mai multor perioade de schimbări climatice bruște și a fost capabil să se adapteze la condiții alimentare diverse.

Pentru a înțelege cum anume au avut loc procesele de adaptare în perioadele de schimbări dramatice ale climei și ale reliefului, oamenii de știință au sintetizat datele referitoare la trei mii de rămășițe de oameni antici datate în mod sigur din diferite regiuni. Au fost create modele computerizate ale climei și ale prevalenței diverselor resurse alimentare de-a lungul a 3 milioane de ani.

"Acest lucru ne-a permis să aflăm care erau biomurile preferate de speciile de hominizi dispărute H. ergaster, H. habilis, H. erectus, H. heidelbergensis și H. neanderthalensis, precum și de strămoșii noștri direcți, H. sapiens", au anunțat cercetătorii.

Se pare că primii strămoși africani ai lui Homo sapiens au preferat spațiile deschise și tufișurile. Mai tîrziu, în Eurasia, hominizi precum H. erectus și, mai tîrziu, H. heidelbergensis și H. neanderthalensis s-au adaptat la alte biome, inclusiv la centurile temperate și pădurile boreale.

"Pentru a supraviețui în pădure, aceste grupuri au dezvoltat unelte de piatră mai bune și, probabil, au învățat noi abilități sociale", spun autorii.

Specia noastră, H. sapiens, după ce a apărut din Africa în urmă cu aproximativ 200.000 de ani, a devenit rapid "versatilă". Mobili, flexibili și competitivi, strămoșii direcți ai oamenilor moderni, spre deosebire de orice altă specie, au supraviețuit într-o varietate de medii din întreaga Eurasie, de la deșert la tundră.

"Acest lucru înseamnă că strămoșilor oamenilor inteligenți le plăceau ținuturile mozaicate, cu o mare varietate de resurse vegetale și animale în imediata apropiere", concluzionează autorii.