De ce Pămîntul fierbe din interior spre exterior într-un ritm record

„Încălzirea provocată de om a crescut într-un ritm fără precedent în măsurătorile instrumentale, atingînd 0,26 grade Celsius în perioada 2014-2023”, indică aceşti oameni de ştiinţă.

Studiul, publicat miercuri în revista Earth System Science Data, este rodul muncii a circa 60 de cercetători de renume, care au folosit metodele IPCC, experţii în climă mandataţi de ONU, transmite adevarul.ro

Scopul cercetării este de a furniza indicatori actualizaţi pe baza raportului acestora din urmă, fără a mai aştepta următorul ciclu peste cîţiva ani.

Comparativ cu era preindustrială, această încălzire provocată de om a atins 1,19 grade Celsius în acest deceniu, ceea ce reprezintă o creştere clară faţă de cifrele din ultimul raport publicat în urmă cu un an (+1,14 grade Celsius în perioada 2013-2022).

Doar în anul 2023, încălzirea atribuită activităţii umane a atins 1,31 grade Celsius. Încălzirea totală observată a fost de 1,43 grade Celsius - deoarece variabilitatea naturală a climei a jucat, de asemenea, un rol, începînd cu fenomenul El Nino.

În ultimii ani s-au înregistrat emisii record

Oamenii de ştiinţă intenţionează să furnizeze date actualizate în fiecare an, pentru a contribui la negocierile COP şi la dezbaterea politică, în condiţiile în care deceniul actual este considerat decisiv pentru salvarea obiectivelor Acordului de la Paris din 2015, care urmăreşte limitarea încălzirii globale mult sub 2 grade Celsius şi, preferabil, la 1,5 grade Celsius.

Acest studiu apare într-un moment în care reprezentanţi din întreaga lume se întîlnesc la Bonn pentru a face să avanseze negocierile privind clima înaintea conferinţei COP29, programată să aibă loc la Baku la sfîrşitul anului (11-22 noiembrie).

Încălzirea globală este rezultatul emisiilor de gaze cu efect de seră - cauzate în principal de utilizarea masivă a combustibililor fosili (petrol, gaze, cărbune) - care au atins niveluri record: circa 53 de miliarde de tone de dioxid de carbon echivalent pe an în perioada 2013-2022. Doar pentru anul 2022, ele erau de 55 de miliarde de tone.

Cercetătorii subliniază şi un alt efect: mai puţină răcire cauzată de particulele poluante din aer, care reflectă soarele şi permit formarea anumitor nori.

„Un pic de optimism”

Bugetul de carbon rezidual - spaţiul de manevră, exprimat în cantitatea totală de CO2 care ar putea fi încă emisă, menţinînd o şansă de 50% de a limita încălzirea globală la 1,5 grade Celsius - s-a redus substanţial.

Acest „buget” este în prezent de doar circa 200 de miliarde de tone, echivalentul a aproximativ cinci ani de emisii în ritmul actual, faţă de 250 de miliarde de tone în ultima ediţie a studiului în urmă cu un an.

„Este un deceniu critic”, scriu autorii studiului.

„Este de aşteptat ca o încălzire globală de 1,5 grade Celsius să fie atinsă sau depăşită în următorii 10 ani”, în absenţa unei răciri provocate de o erupţie vulcanică majoră.

„Dar acesta este, de asemenea, deceniul în care emisiile globale ar putea atinge un nivel maxim şi apoi să înceapă să scadă substanţial”, subliniază ei.

În pofida nivelurilor record atinse, rata de creştere a emisiilor de CO2 a încetinit de fapt în acest deceniu, prin comparaţie cu anii 2000.

Raportul conţine „un pic de optimism”, susţine Piers Forster de la Universitatea din Leeds, autorul principal al studiului.

„Emisiile de gaze cu efect de seră cresc într-un ritm mai lent decît în 2000, însă continuă să crească”, astfel că „vor continua concentraţiile lor să crească, la fel şi încălzirea” a explicat pentru AFP Pierre Friedlingstein, de la Universitatea din Exeter.