Arşiţa stiri: 151
Jocurile Olimpice stiri: 128
Transnistria stiri: 1454

Un document al Ministerului Educației ar putea lăsa liceul din satul Zăicani fără clasă de-a zecea. Elevii: "Este a doua noastră casă și vrem să rămînem aici"

14 iun. 13:50 (reactualizat 18 iun. 18:22)   Analitică
12759 0

La Liceul Teoretic "Leonid Gherman" din satul Zăicani, raionul Rîșcani, în anul următor de studii 2024-2025 ar putea să nu mai existe clasă de-a zecea. Și asta pentru că, potrivit Metodologiei de admitere a elevilor în învățămîntul liceal, aprobată în februarie curent de către Ministerul Educație și Cercetării, nu există numărul de suficient de copii pentru a forma două clase, așa cum prevede documentul. Profesorii, elevii și părinții acestora se arată indignați de situație și bat alarma, notează Noi.md.

Metodologia de admitere a elevilor în învățămîntul liceal conține la pct. 17 următoarea prevedere: "Liceele teoretice deschid clase liceale cu cel puțin două clase a X-a, cu un număr minim de 18 elevi per clasă".

Marina Rebeja, șefă interimară a Direcţiei Învățămînt, Tineret şi Sport Rîșcani, a precizat că liceul din Zăicani a anunțat pentru anul de studii 2024-2025 admiterea pentru doar 20 de locuri, la o singură clasă cu profil uman. Or, acest număr este mai mic decît necesarul de 36 de elevi pentru două clase. Cu toate acestea, în cazul instituției de învățămînt ar putea fi aplicată o excepție și admiterea pentru clasa a X-a ar putea fi permisă, dacă liceul întrunește un set de condiții.

Soarta unor copii ar depinde de o excepție...

"Excepția prevede admiterea într-o singură clasă, se înaintează un plan de admitere, în care este stipulat numărul de elevi per clasă, numărul de elevi, care deja au absolvit și au susținut BAC-ul, nota medie de la BAC. Se ține cont și de calificarea cadrelor didactice: la acest liceu sînt cadre didactice, care predau în ciclul liceal, cu gradul doi și doar două cadre didactice cu gradul întîi.


Se mai ia în calcul și populația școlară existentă în comunitate. Liceul nu are elevi, care să vină din alte localități, nu are potențialul financiar să participe la mai multe proiecte, deoarece se ține cont și de numărul de elevi în instituția de învățămînt și de bugetul acesteia".

La rîndul său, Iurie Popovici, directorul liceului "Leonid Gherman" din Zăicani, spune că administrația instituției, profesorii, elevii și părinții au înaintat Direcției Învățămînt raionale un demers, în care cer soluționarea pozitivă a situației.

"Decizia o ia totuși Consiliul de Administrație a Direcției Învățămînt. Dacă ne vor permite, vom face, dacă nu ... Dar ne-am dori, pentru că sîntem o școală, care am fost întotdeauna la un nivel bine cotat. Conform metodologiei, dacă trei ani la rînd nu se face înmatriculare în clasa a X-a, atunci urmează să fie modificat statului instituției".

Demersul a fost recepționat de către autoritățile raionale și, potrivit Marinei Rebeja, în data de 19 iunie Consiliul de Administrație a Direcției Învățămînt Rîșcani se va întruni în ședință, unde va fi decisă soarta liceului.

În raionul Rîșcani, există 26 de instituții de învățămînt, dintre care 8 licee, inclusiv o Școală profesională și un Colegiu agroindustrial. În situația elevilor de la Zăicani mai sînt și copii din alte sate. Vladimir Mizdrenco, președintele raionului, spune că este foarte important ca atunci cînd se iau decizii și se elaborează documente la nivel de minister, totuși să se țină cont de faptul că dincolo de cifre și calcule la mijloc este vorba de oameni, de sate, de viețile lor.

Pe foaie sînt cifre, în realitate este vorba de oameni

"Eu cred că așa probleme nu trebuie hotărîte pe foaie, prin diferite documente, dar trebuie de găsit consens la fața locului. Am scris cîteva demersuri, așteptăm răspunsuri de la Minister și angajamente de la conducerea liceului. Dacă noi o să mergem pe criteriul să economisim pe copii și pe școli, în cîțiva ani nu ajungem departe.

Așa că eu îi chem pe toți actorii: oamenii, primarul, ministerul haideți să ne implicăm sa-i ajutam. Zăicaniul este un sat moldovenesc cu tradiții. Acolo, se fac prosoape moldovenești, covoare. Noi am investit foarte mult acolo ca să întoarcem cumva faima tradițiilor noastre așa că trebuie să fim foarte atenți cînd închidem o școală sau alta. În sat, funcționează o școală muzicală, care direct ține de clasele a 10, a 12. Dacă nu va fi admitere, riscăm în cîțiva ani să rămînem și fără ea".

"Cînd am auzit de această problemă, am rămas indignați pentru că totuși localitatea Zăicani este cunoscută în republică: și prin cultură, și prin oamenii de vază, care au terminat acest liceu", a spus Liviu Rusu, consilier local, profesor de muzică.

"Pe lîngă Școala de Muzică avem și colectivele cu titlu model de categoria întîi, fanfara condusă de Ion Rotaru, și colectivul folcloric "Moștenitorii". Ca sa însușești un instrument, chiar dacă începe un copil a studia din clasele a 3-4, performanțele pot fi obținute cînd ajung în clasele mai mari. Ajung în clasa a IX-a, trebuie să plece și iar o luăm de la început.

Aici, ei se dezvoltă, devin mai bogați sufletește, posedă și-un instrument. Avem copii, care au terminat conservatorul, avem soliști în orchestre simfonice în Europa, avem discipoli în Orchestra Ministerului Afacerilor Interne, în Orchestra Prezidențială. Ne mîndrim cu ei", a menționat Ecaterina Cemîrtan, directoarea Școlii de Muzică.

Motiv de mîndrie are nu doar satul Zăicani, dar și întreg raionul, pentru că printre cei care și-au luat zborul în lumea mare de la liceul "Leonid Gherman" și au devenit personalități notorii sînt scriitorul, regizorul, scenaristul și omul de stat, Iacob Burghiu sau actorul de teatru și film, Vasile Tăbîrță.

Vocea copiilor, viitorului țării, poate fi ... o excepție?

Elevii de la liceu spun că își doresc să ducă mai departe cu demnitate aceste nume mari și să atingă noi culmi, iar profesorii și părinții nu vor decît să le mai supravegheze această cale, fiind uniți toți în școala lor, unde învață de mici, unde și-au făcut prieteni și unde pășesc ca în a doua lor casă.

"În calitate de dirigintă am încercat să le fiu aproape și ne dorim foarte mult o colaborare în continuare pentru că au un potențial frumos, mare, vreau să ajungă fiecare acolo unde își dorește, să ajungă personalități și liceul le poate oferi această șansă", a spus Cornelia Cemîrtan, profesoară.

"Sîntem o clasă destul de bună, unită și cred că o să le duc dorul, dacă nu vom fi aici", a spus Arina Gurițanu, elevă.

"Dacă vom mergem în alt sat, vom avea mai multe incomodități, inclusiv financiare", a zis Denisa Sîrghi, elevă.

"Vreau să rămîn aici, cu acest colectiv de profesori, care m-au învățat în toți acești ani", a spus Ana Comarnițchi, elevă.

"Este stresant pentru mine, nu știm cum ne vom acomoda într-o școală nouă, nu știm dacă ne vom face noi prieteni", a spus Safina Darii, elevă.

"Ca mamă, aș vrea să mai stea copiii lîngă noi. Este o școală spațioasă, sînt clase aranjate. Am fost indignați, cînd am auzit că nu se va face admitere, dar sperăm să fie totul bine", a menționat Dina Sîrghi, părinte.

"Fiica mea a terminat clasa a IX –a și mi-aș dori să rămînă aici, în liceu, mai am și un băiat mic și pe viitor și-aș dori tot aici să învețe, la gimnaziu și liceu", a spus Cristina Gurițanu, părinte.

"Pînă la 18 ani mai au de se maturizat și e bine să fie alături de părinți. Mai mult decît atît, tare e bine cînd te așteaptă mama acasă cu o mîncare călduță", a zis Doina Șalari, părinte.

Cum se răsfrîng deciziile autorităților asupra satelor moldovenești

"Ne pare foarte rău de situație, pentru că avem liceu în sat și cum să treacă așa elevii pe lîngă poarta liceului… Eu nu înțeleg de ce se pune accent pe cantitate, elevii beneficiază de liceu, comunitatea depune toate eforturile ca el să activeze, sîntem susținuți de părinți, de Primărie, de consilierii locali. Cred că situația noastră este problema întregii societăți.

Nu se dă atenție problemelor satului. Se dorește o cincentrare de cît mai multă lume în orașe, în centre rationale, se dezvoltă orașele, dar satele sînt lăsate în umbra. Odată cu decizia aceasta a Ministerului Educației de a limita admiterile în clasele a X-a vom pierde satele. Este un stres mare și pentru copii, cărora li se duce din pofta de a continua studiile, li se taie elanul", a menționat Liliana Ciubară, directoare adjunct a liceului.

Primarul satului, Victor Tăbîrță, se arată încrezător că pînă la urmă în data de 19 iunie la ședința Consiliului de Administrație a Direcției Învățămînt Rîșcani decizia va fi una favorabilă liceului și comunității.

"Avem foarte multe argumente. În primul rînd, avem, față de alte sate, un număr mai mare de locuitori. Avem o cultură dezvoltată. Avem fanfară, cu care am participat la multe festivaluri naționale și internaționale, de unde am venit cu locuri de frunte. La toate activitățile raionale sportive, ne străduim să participăm și sîntem vizibili. Așteptăm decizia și dacă nu va fi în favoarea noastră, vom merge la minister sau unde va trebui să batem la ușă".

La liceul "Leonid Gherman" din Zăicani, în anul de studii 2023-2024, au învățat 225 de copii. Satul are o populație de aproximativ 2140 de locuitori.

Redacția Noi.md a expediat în adresa Ministerului Educației o solicitare, în care am cerut poziția instituției în privința situației liceului din Zăicani. Pînă la publicarea acestui material, nu am primit vreun răspuns.

Sute de școli din țară riscă să fie închise

În același timp, Corneliu Popovici, fost ministru al Educației, a comentat situația pentru Noi.md. Potrivit acestuia, "peste 300 de instituții de învățămînt general din țară riscă să fie închise sau reorganizate, dacă nu va fi schimbat modelul economic ce stă la baza sistemului de învățămînt din Republica Moldova".

"Anual, activitatea unui număr considerabil de instituții de învățămînt este perturbată de deficitul bugetar cu care se confruntă, iar autoritățile administrației publice locale sînt impuse să reorganizeze școlile sau să le închidă. Situația defectuoasă este determinată de principiul de finanţare a instituţiilor publice de învăţămînt general în baza costului standard per elev.

Principiul de finanțare a instituțiilor publice de învățămînt în baza costului standard per elev este criticat și considerat inadecvat în contextul actual al Moldovei. Acest model de finanțare s-a dovedit a fi dăunător, toxic și nepotrivit pentru situația actuală din țară. Într-adevăr, implementarea acestui principiu a avut consecințe negative semnificative, incluzînd închiderea unui număr semnificativ de școli în întreaga țară.

Chiar dacă inițial acest principiu poate părea eficient în privința distribuirii resurselor financiare, el nu a reușit să țină cont de particularitățile și nevoile specifice ale diferitelor zone și comunități din Moldova. Astfel, instituțiile de învățămînt mai mici sau aflate în zone mai izolate au fost puternic afectate, ceea ce a dus la închiderea lor treptată {...}", a menționat fostul ministru.

Corneliu Popovici a subliniat că o astfel de stare a lucrurilor a "condus la degradarea accesului la educație pentru mulți elevi și a avut un impact negativ asupra calității procesului de învățămînt".

"Prin promovarea unei finanțări bazate pe costul standard per elev, Moldova a ignorat aspectele specifice ale dezvoltării regionale, resursele disponibile și nevoile educaționale ale diferitelor comunități. Această abordare rigidă nu a permis flexibilitatea necesară pentru a face față provocărilor complexe și pentru a susține dezvoltarea durabilă a sistemului de învățămînt.

Educația este o componentă crucială pentru dezvoltarea oricărei societăți

Este esențial să se revizuiască această abordare de finanțare și să se dezvolte un model mai echitabil și adaptabil la realitățile actuale ale Moldovei. și, prin urmare, finanțarea instituțiilor de învățămînt ar trebui să fie proiectată în așa fel încît să asigure oportunități egale de învățare pentru toți elevii, indiferent de locația lor geografică.

Anual, activitatea unui număr considerabil de instituții de învățămînt este perturbată de deficitul bugetar cu care se confruntă, iar autoritățile administrației publice locale sînt impuse să reorganizeze școlile sau să le închidă.

A venit timpul să abordăm educația ca un proces complex și, foarte important, unul investițional de lungă durată, al cărei produs să-l reprezinte absolvenții de succes – nu succesul estimat în note, ci reușita demonstrată în carieră și în viață", a punctat fostul ministru al Educației.

7
0
0
5
1

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce va duce decizia de a fuziona fizica, chimia și biologia într-o singură materie școlară?