Un refugiat irakian spune de ce a ales să vină anume în Republica Moldova

Străinii care ajung să ceară protecție în Republica Moldova dispun de un potențial de integrare foarte înalt, învață și vorbesc limba țării, muncesc pentru a se întreține.

Karim Amalid a venit în Republica Moldova din Irak, împreună cu familia, acum șapte ani. Femeia spune că a ales Republica Moldova nu pentru avantajele sociale pe care le-ar putea oferi, ci pentru că nu sînt războaie, este o țară liniștită, iar oamenii sînt foarte prietenoși.

Într-o conferință de presă la IPN, Karim Amalid a povestit că a fost dificil la început, nu cunoștea limba romînă. După ce a învățat-o, a început să comunice mai mult cu oamenii și să lege prietenii. Acum își face studiile la universitate și are și bursă. Profesorii și colegii oricînd îi dau o mînă de ajutor dacă are nevoie și niciodată nu o discriminează. Femeia mai spune că nu planifică să se întoarcă în țara de origine, pentru că situația de acolo este periculoasă pentru viață, iar pentru familia sa cea mai importantă este pacea, liniștea și educația, lucruri pe care le-a găsit în Republica Moldova. Și fiica sa, AAli Yuser, are parte de înțelegere la școală și este tratată cu respect.

Potrivit președintelui Centrului de Caritate pentru refugiați, Djavid Paknehad, aceste cazuri sînt modele de succes, care arată că un refugiat nu este o persoană neapărat săracă și lipsită de educație. Centrul pe care-l reprezintă, împreună cu alți parteneri, desfășoară diverse activități de integrare, precum lecții gratuite de limba romînă (inclusiv online pentru toți refugiații din toată țara) sau excursii în diferite regiuni pentru cunoașterea istoriei țării. Tot de aici refugiații pot obține cazare temporară, dar și asistență în căutarea unui loc de muncă.

Șeful Oficiului Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați (UNHCR) în Moldova, Traian Țurcanu, a spus că refugiații trebuie să fie conștienți că au nu doar drepturi, ci și obligații. Ei trebuie să respecte legislația țării și răspund pentru acțiunile lor la fel ca și cetățenii Republicii Moldova.

Potrivit șefului Direcției azil și integrare în cadrul Biroului Migrație și Azil MAI, Iulian Popov, pentru a obține statutul de refugiat în Republica Moldova solicitantul parcurge o procedură specială, iar cu fiecare caz se lucrează individual. Verificările durează cel mult șase luni.

Din 1997 pînă în prezent, Moldova a înregistrat peste 2400 de cereri de azil și a oferit protecție pentru 1041 de persoane. Din 2001, Moldova face parte din comunitatea statelor care au aderat la Convenția ONU privind statutul refugiaților. De atunci, au găsit azil temporar sau permanent pe teritoriul Moldovei peste 1800 de persoane. Actualmente, în Republica Moldova sînt înregistrați 404 refugiați.