Transnistria stiri: 1399
Preşedintele stiri: 4055

Pre-Vetting, dubla 3, a judecătorului Paniș

11 iun. 08:15   Societate
2545 0

Comisia Pre-Vetting a publicat înregistrarea evaluării repetate a magistratului Alexei Paniș. „Pe cine evaluează comisia și cine trebuie evaluat?

Din păcate, s-a manipulat într-o manieră obraznică, pentru a fi excluși candidații incomozi. Am răspuns la toate întrebările și am prezentat decizii similare, iar dacă nu sînt primite răspunsurile mele, aștept o explicație de ce în privința altor candidați se procedează altfel. Nu doresc altceva decît să fiu tratat pe picior de egalitate cu toți colegii care au trecut această evaluare”, a spus judecătorul, în cuvîntul de încheiere, notează noi.md cu referire la unimedia.

„La evaluarea inițială s-a constatat lipsa traducerii materialelor evaluării în privința mea, fapt confirmat și prin decizia CSJ din 1 august 2023. Mai mult, la audierea publică repetată din 16 aprilie, președintele Comisiei Pre-Vetting a confirmat că din cele 3478 de file din dosar au fost traduse selectiv doar cîteva înscrisuri. Astăzi e aceeași situație? Au fost traduse toate înscrisurile sau doar selectiv?”, a precizat Alexei Paniș.

„Pot să răspund în același fel în care am făcut-o la audierea din 16 aprilie. Toate materialele au fost traduse în măsura în care a fost necesar. Asta s-a întîmplat fie în formă scrisă, fie pe cale verbală, pentru Comisie, în conformitate cu regulamentul se organizare și funcționare, unde este prevpzut acest aspect al limbilor. Reconfirm că toți membrii Comisiei au avut acces la toate materialele pe care le-au considerat că era relevant să aibă acces la ele în limba care era pe înțeles membrilor”, a răspuns președintele Comisiei Pre-Vetting, Herman von Hebel.

„La audierile din 16 aprilie ați menționat în privința activității tatălui dvs pentru cele doup afaceri, că ele nu ai făcut vreo daună funcției publice pentru care activa. Vreți să ne spuneți ce ați avut în vedere?”, a întrebat membra Comisiei Victoria Henley.


„V-ați referit la actele de constatare ANI? În perioada în care tata a deținut funcția publică, el nu a fost remunerat de companiile respective. Este o practică uniformă și a ANI, și a instanțelor de judecată, în sensul în care nu este constatată încălcarea Legii 132 sau 133, nu există un conflict de interese, în situația în care persoana care deține o funcție publică nu e remunerată. Am prezentat și exemple, care confirmă că aceste constatări sînt abuzive. Am prezentat și decizia CSJ, care a constatat că nu a fost cauzat niciun prejudiciu interesului public. Referitor la dividende, am în fața mea un extras din declarația de avere și interese personale a unui ministru. Deci, nu este o încălcare”, a răspuns Paniș.

„În raportul ANI este indicat un contract pentru achiziționarea unor produse agricole în valoare de 1 milion de lei, iar tatăl dvs fiind managerul uneia din acele companii și tot atunci avînd și funcția publică în oraș, cunoașteți la ce se referă acel contract și cum ar putea să aibă vreun impact în ceea ce privește conflictul de interese?”, a mai întrebat Victoria Henley.

„Instanța de judecată s-a expus la acest capitol. În raportul prezentat la 25 martie se distosionează realitatea, în condițiile în care a fost încheiată o tranzacție între doi agenți economici. Nu există niciun motiv din care ar putea fi afectat interesul public. Asta au stabulit și instanțele de judecată, iar actul la care se face referire nu este în vigoare la moment și nu produce efecte juridice pentru tatăl meu”, a precizat magistratul”, a explicat judecătorul.

„Aceasta a fost unica tranzacție la care ANI a avut întrebări și care ar fi putut duce la un conflict de interese, care să ducă la un oarecare impact asupra interesului public?”, a mai vrut să afle membra Comisiei.

„Dvs încercați să induceți în eroare. ANI a stabilit clar că nu există alte tranzacții și a făcut referire la acea tranzacție doar să indice că tata a deținut funcția respectivă. ANI nu a stabilit cum acel contract putea afecta interesul public”, i-a spus Paniș.

„Am prezentat acte emise de ANI pe spețe similare, doar în privința unor deputați PAS și ANI a avut o poziție diametral opusă. O să vedeți că nu există asemenea probleme referitor la constatarea conflictelor de interese, practicta e foarte simplă, doar că nu toți beneficiază de același tratament, din păcate”, a mai adăugat magistratul.

„Ne întoarcem la raportul de verificare al ANI, ați fost informat că raportul se referea la funcția și veniturile tatălui dvs. Știați despre acest lucru înainte să luați de la el împrumutul de 300 de mii de lei și mai tîrziu cînd ați folosit cardul de salariu? Vă întreb din nou dacă a fost etic din partea dvs să folosiți cardul tatălui și să luați un împrumut considerbil fiind conștient că sursele financiare ale tatălui dvs erau analizate de ANI. Ați intrebat atunci comisia dacă se aștepta ca dvs să luați mită în loc să acceptați ajutorul părinților dvs. Ce ați vrut să spuneți cu acel comentariu?”, a întrebat Herman von Hebel.

„Tata deținea o funcție publică și pe acel card erau transferate veniturile din activitatea respectivă – salariul din bugetul de stat. În esență, nu știu dacă e corect formulată întrebarea. Orice dubiu este exclus, alte mijloace pe acel card nu au fost transferate. În partea ce ține de împrumut, cunosc toate înscrisurile ANI, v-am rugat să faceți cunoștință cu textul deciziei, și dacă vom însuma sumele, veniturile depășesc cheltuielile. În perioada cînd am luat împrumutul, în 2021, familia tatălui meu a avut venituri de peste 1,3 milioane lei. ANI a emis un act în acest sens și e unicul valabil la această etapă”, a răspuns magistratul.

„În partea ce ține de informații de la Serviciul Fiscal de Stat, eu am primit-o ieri. În raportul de analiză operațională, expediat la 7 iulie 2022, se indicau veniturile în sumă de 4,032 milioane de lei, pentru perioada 2014-2021. Am verificat scrisoarea pe care mi-ați prezentat-o ieri și acolo cumva e omis un milion de lei, e mai puțin cu un milion. Asta din start pune la dubii buna credință a autorităților care pun la dispoziția comisiei informațiile. Un milion de lei e diferență mare”, a observat Paniș.

„Anterior am depus o cerere de recuzare în privința doamnei Răducanu, care era membru al Comisiei și am explicat că era I este consiliera președintelui RM și în momentul în care șefa statului deschis amenință judecătorii cu soluții la evaluarea externă, dumneaei nu putea participa în această comisie. Astăzi nu este doamna Răducanu…

Am o întrebare cine pe cine evaluează și cine trebuie evaluat? Din păcate s-a manipulat într-o manieră obraznică, pentru a fi excluși candidații incomozi, cu maximă seriozitate am tratat acest proces și am răspuns la toate întrebările și am prezentat decizii similare, iar dacă nu sînt primite răspunsurile mele aștept o explicație de ce în privința altor candidați se procedează altfel. Nu doresc altceva decît să fiu tratat pe picior de egalitate cu toți colegii care au trecut această evaluare. Sper ca la următoarea evaluare să ne vedem în aceeași componență”, a spus magistratul, în cuvîntul de încheiere.

Reamintim că magistratul a picat prima evaluare a integrității sale financiare și etice, dar s-a regăsit ulterior pe lista celor 21 de candidați la funcții în Consiliul Superior al Magistraturii și cel al Procurorilor (CSP), în privința cărora Curtea Supremă de Justiție (CSJ) a anulat deciziile de nepromovare și a dispus audierea repetată. În cadrul reaudierii, care a avut loc pe 17 aprilie, membrii Comisiei Vetting i-au adresat candidatului mai multe întrebări legate de venituri și cheltuieli, inclusiv împrumuturi de la tatăl său. Paniș a spus că a răspuns cu diligență la toate întrebările Comisiei, chiar dacă unele întrebări i-au „trezit suspiciuni ce țineau de buna-credință a membrilor secretariatului sau de competență”.

Amintim că Alexei Paniș a intrat în vizorul public după ce, în data de 31 decembrie 2021, a dispus repunerea lui Vladislav Clima în funcția de președinte al Curții de Apel (CA) Chișinău. Asta după ce în 28 mai 2021, Maia Sandu a anulat decretul prin care Vladislav Clima a fost numit în funcția de președinte al Curții de Apel Chișinău, întrucît, potrivit ei, CSM ar fi încălcat procedurile legale și ar fi admis un conflict de interese inadmisibil, atunci cînd a propus numirea lui Clima în această funcție.

0
1
0
3
0

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce vor duce modificările la Codului Penal privind extinderea noțiunii de ”trădare de patrie”?