De aproximativ 8 luni, Adrian Belîi, șeful Departamentului de anestezie și terapie intensivă din cadrul Institutului de Medicină Urgentă, își riscă viața împreună cu echipa de medici, asistente și infirmiere pentru a-i ajuta pe pacienții bolnavi de COVID-19.
În această perioadă, a trecut prin grele încercări, însă a găsit forțe pentru a se lupta cu boala cu care se confruntă o lume întreagă, transmite emedicina.md.
Potrivit medicului, cea mai mare dezamăgire este atunci cînd oamenii nu conștientizează pericolul pe care îl prezintă noul coronavirus și continuă să neglijeze măsurile de protecție recomandate.
Adrian Belîi spune că dacă la începutul pandemiei marea provocare în lupta cu virusului SARS-CoV-2 era organizarea corectă a proceselor, formarea echipelor medicale, depășirea anxietății și fricii, acum, cea mai mare dificultate este obținerea rezistenței față de volumul mare de muncă.
„La moment, totul este sub control, facem față numărului mare de pacienți, dar activăm într-un regim de supra-solicitare fizică și emoțională, care durează deja de mult timp. Problema este că nu știm cînd se va finaliza cu certitudine acest regim de muncă”, menționează profesorul.
Medicul spune că într-un timp scurt, el și colegii săi, s-au familiarizat cu formele complicate de boală și leziunile pulmonare, dar și ale altor organe, deosebit de agresive, pe care, pînă acum, le întîlneau foarte rar.
Pînă acum, în Institutul de Medicină Urgentă din capitală au fost internați peste 1.000 de pacienți cu forme grave de COVID-19. 70 la sută dintre ei s-au reîntors acasă, în familii, și se bucură în continuare de viață.
Potrivit medicului, noul coronavirus e periculos, în primul rînd, pentru leziunile pe care le poate provoca la nivelul plămînilor. Acesta atacă alveolele și capilarele pulmonare, care asigură schimbul de gaze (oxigen și bioxid de carbon) a sîngelui care circulă în plămîni. Pentru a lupta împotriva infecției, celulele care asigură imunitatea organismului eliberează citokine pentru a activa sistemul imunitar. Pneumonia virală poate provoca sindromul furtunii de citokine, situație în care corpul eliberează prea multe substanțe biologic active.
Noul coronavirus atacă și inima, creierul și sistemul digestiv. „Există leziuni directe cauzate de SARS-CoV-2 asupra creierului, care se manifestă, fie prin ictus, fie prin encefalită virală. Cînd virusul ajunge la inimă, atacă celulele musculare cardiace și vasele de sînge. Studiile clinice sugerează că atacul viral cauzează cheaguri de sînge care obstrucționează arterele mici și capilarele și provoacă atacuri de cord. Cheagurile de sînge, în majoritate microscopice, care au avansat pînă la nivelul creierului, ar putea fi cauza accidentelor vasculare cerebrale. Virusul mai poate afecta ficatul, rinichii, mușchii, atît în mod direct, cît și indirect, din cauza cantității reduse de oxigen care nimerește în sînge”, adaugă profesorul.
Adăuga comentariu