Începutul aventurii educaționale: Cînd este un copil pregătit pentru a începe grădinița

Grădinița, acest cămin al inocenței și al bucuriei pure, reprezintă primul pas al copilului într-o lume plină de minuni și descoperiri, fiind mai mult decît un simplu loc de joacă. În momentul emoționant cînd un părinte își lasă micuțul la grădiniță pentru prima dată, se deschide un nou capitol atît în viața copilului, cît și în cea a familiei. Grădinița devine un loc sacru, un refugiu sigur unde părinții pot lăsa cu încredere ce au mai prețios, știind că micuții lor sînt în mîini bune.

Aici, în aceste săli luminoase și pline de culoare, copiii descoperă lumea, unde bunătatea și grijă sînt la ordinea zilei. Pentru părinți, grădinița reprezintă mai mult decît o instituție de învățămînt - este un partener de încredere în creșterea și educarea copilului, un loc unde pot lăsa cu inima ușoară o parte din sufletul lor. Aici, în acest spațiu plin de afecțiune și profesionalism, copiii sînt încurajați să crească, să învețe și să se joace, în timp ce părinții pot fi liniștiți, știind că micuții lor sînt în siguranță și se dezvoltă armonios.

Decizia de a înscrie un copil la grădiniță este una dintre cele mai semnificative și, adesea, dificile alegeri cu care se confruntă părinții. Acest moment reprezintă nu doar un pas major în dezvoltarea copilului, dar și o tranziție semnificativă pentru întreaga familie. În contextul socio-educativ modern, unde opțiunile de îngrijire și educație timpurie sînt diverse și complexe, determinarea vîrstei potrivite pentru a începe grădinița devine o chestiune nu doar de preferință personală, ci și de înțelegere aprofundată a nevoilor și capacităților copilului, precum și a impactului asupra dinamicii familiale.

Copilul este independent

Alegerea momentului optim pentru începerea grădiniței este o temă de interes major în pediatrie. Studiile în acest domeniu abordează diverse aspecte ale dezvoltării timpurii ale copilului, de la sănătatea fizică și imunitate pînă la dezvoltarea emoțională și socială. Semnele de dezvoltare fizică și cognitivă care indică pregătirea unui copil pentru grădiniță pot include abilități motorii îmbunătățite, capacitatea de a urma instrucțiuni simple, interesul pentru jocuri sociale și comunicarea verbală îmbunătățită, consideră pediatrul Marina Toma. Este important să se observe și adaptabilitatea copilului într-un mediu mai structurat și interacțiunea pozitivă cu alți copii.

"De asemenea, pregătirea pentru grădiniță poate fi evidențiată prin dezvoltarea abilităților de autonomie personală, cum ar fi folosirea toaletei, îmbrăcarea și dezbrăcarea, și capacitatea de a-și gestiona propriile obiecte personale. Un interes crescut pentru explorarea mediului înconjurător și o atitudine curioasă față de învățare sînt, de asemenea, semne pozitive. Dezvoltarea limbajului și a abilităților sociale, precum și participarea la activități de grup, pot contribui la pregătirea copilului pentru experiența din grădiniță. Pentru copiii mai mici, accentul poate fi pus pe dezvoltarea abilităților sociale, cum ar fi învățarea să împartă și să coopereze. Limbajul și comunicarea sînt, de asemenea, aspecte esențiale. Activități precum povestitul de povești și cîntatul pot contribui la dezvoltarea acestor abilități. În cazul copiilor mai mari, se poate introduce treptat stimularea cognitivă, cum ar fi activități care încurajează rezolvarea de probleme, explorarea și creativitatea. Acestea pot include jocuri de construcție, activități artistice și experimente simple. În general, este important să se țină cont de individualitatea fiecărui copil și să se ofere o gamă diversă de experiențe pentru a acoperi diferitele aspecte ale dezvoltării lor înainte de a intra în mediul școlar", spune pediatrul.

Dr. Toma menționează că anotimpurile nu influențează semnificativ momentul optim de începere a grădiniței. Important este ca grădinița să fie pregătită pentru a face față diferitelor condiții meteorologice și să promoveze un mediu sănătos.

"Din perspectiva sănătății copiilor, nu există un moment specific mai favorabil pentru începerea grădiniței, fie că este vara sau iarna. Este mai degrabă important să se asigure că mediul din grădiniță promovează igiena, siguranța și buna stare de sănătate. Părinții ar trebui să se informeze despre măsurile de precauție luate în grădiniță pentru prevenirea răspîndirii bolilor și pentru a asigura un mediu sigur și curat pentru copii", consideră medicul.

În același timp, pentru a sprijini sistemul imun al copilului înainte de a merge la grădiniță, părinții trebuie să se asigure că copilul beneficiază de o alimentație echilibrată, bogată în fructe, legume și alimente nutritive. Totodată, unele studii legate de nutriție și sănătate generală indică importanța unei alimentații echilibrate pentru susținerea imunității, esențială înainte de expunerea la medii mai populate, cum ar fi grădinița.

"Asigurați-vă că doarme suficient, stimulați activitatea fizică și încurajați igiena personală. Evitați expunerea la persoane bolnave și încurajați respectarea regulilor de igienă, cum ar fi spălatul frecvent pe mîini. Dacă aveți preocupări specifice, discutați cu medicul pediatru pentru sfaturi personalizate. În plus, este important să vă asigurați că copilul este bine hidratat și să evitați expunerea la fum de tutun sau alte substanțe toxice. Încurajați un mediu în care copilul să se simtă iubit și în siguranță, deoarece stresul poate afecta sistemul imunitar. Dacă este posibil, expunerea la aerul curat și activitățile în aer liber pot contribui la întărirea sistemului imunitar. În caz de îngrijorări specifice, discutați cu un specialist în sănătate pentru recomandări personalizate", spune pediatrul.

Copilul este gata să se despartă

Psihologul pentru copii și adulți, Natalia Rotaru-Sîrbu, consideră că decizia de a înscrie un copil la grădiniță nu trebuie să fie bazată exclusiv pe vîrstă. Potrivit ei, este esențial să se ia în considerare dezvoltarea individuală a copilului și abilitatea acestuia de a se adapta la un mediu nou.

Grădinița reprezintă primul mediu social diferit de familie, iar nevoia de a duce copilul la grădiniță este ca să depășească barierele emoționale, atunci cînd părinții nu văd riscuri eminente asupra vieții și sănătății copilului. Psihologul accentuează și importanța independenței în activități cotidiene.

“Atunci cînd copilul are abilitatea de a mînca singur, el va reuși să se integreze în perioada aceasta de adaptare mult mai ușor, deoarece nu va fi dependent de adult, mamă sau educator, care trebuie să-l hrănească. Cînd va fi împreună cu alți copii, el, ca tentativă de a-i copia pe ceilalți, și dacă știe că mîncînd își va satisface foamea, va depăși bariera emoțională de a mînca cu oameni necunoscuți. Independența la oliță este capacitatea prin care copilul își cunoaște corpul, și atunci cînd merge de sine stătător la oală, chiar dacă mai are unele accidente, îi va fi mult mai ușor să se desprindă de persoana de referință, prin faptul că va fi independent. Știu că foarte multe mame duc copilul la grădiniță cu scopul ca acolo să se dezvețe de scutec, pentru că este mult mai ușor să-ți dezveți copilul de scutec la grădiniță decît acasă”, consideră Natalia Rotaru-Sîrbu.

Despărțirea de părinți reprezintă un prag major, crede psihologul, care sugerează exerciții gradate de separare, cum ar fi jocurile de-a ascunselea, pentru a ajuta copilul să se obișnuiască cu lipsa temporară a părintelui. Psihologul subliniază că adaptarea la grădiniță ar trebui să fie progresivă, începînd cu perioade scurte și crescînd treptat. În același timp, separarea de părinte trebuie gestionată cu atenție pentru a nu asocia grădinița cu sentimente negative.

“În momentul în care se desparte, despărțirea trebuie să fie pe termeni scurți de timp, iar apoi să se lungească perioada de lipsă a părintelui. Asta înseamnă că, de la început, pe la vîrsta de un an și jumătate, este jocul de-a ascunselea după o draperie, după o ușă, după un dulap, și copilul să meargă să urmărească unde este părintele și să se întoarcă înapoi. După care să învețe copilul că, dacă merge la baie, trebuie să încuie ușa, să nu stea cu ușa deschisă și mereu să o controleze, pentru că altfel, plecarea la grădiniță va fi asociată cu abandonul, iar plecarea la grădiniță pentru o oră sau două este un stres puternic pentru copil. Unii copii care nu au exersat separarea de mama pentru o perioadă scurtă, vor exersa asta pe o perioadă mult mai dură, mult mai critică, iar acest lucru poate fi somatizat și în boală. Iată de ce adaptarea la grădiniță se face treptat, pe jumătate de oră, pe o oră, în dependență de comportamentul copilului”, spune psihologul.

“Am făcut o cercetare în 2010 pe 100 de mame, dintre care zece aveau posibilitatea să nu ducă copilul la grădiniță pentru că își permiteau să stea acasă, iar 90 erau nevoite să-și ducă copilul la grădiniță că nu aveau altă ieșire din situație. Din cele 90 de mame, maxim trei luni a durat adaptarea copilului la grădiniță, iar copiii mamelor care aveau o nevoie urgentă, se adaptau și în două-trei săptămîni”, a spus psihologul.

Totodată, părinții ar trebui să fie conștienți de semnele de stres la copii, precum schimbările de somn sau comportament, care pot indica dificultăți de adaptare.

“Este somnul agitat pe timp de noapte, este dispoziția puternic schimbată. Dacă era un copil timid, a devenit un copil agitat, dacă era un copil alert, a devenit foarte retras și timid. sînt ochii roșii cînd este luat la grădiniță repetitiv mai mult de trei săptămîni. Dacă în primele trei-șase săptămîni copilul se îmbolnăvește de boli grave, asta înseamnă că copilul încă nu este pregătit și nivelul lui de stres este foarte mare. În acest caz, trebuie întărită imunitatea copilului, după care să revină la grădiniță. Un alt lucru des întîlnit este neacceptarea de către mamă a figurii educatorului, a stilului ei de educație. Astfel, mama, inconștient, transmite această informație copilului, nu-i vorba că copilul nu este pregătit”, consideră psihologul.

Copilul este gata să socializeze

Tatiana Turuta, educator la Instituția Publică de Educație Timpurie Nr.8 "Vîntuleț" din raionul Orhei, consideră că fundamentul pentru o integrare de succes a copilului în mediul educațional timpuriu constă în dezvoltarea emoțională, socială și cognitivă, precum și în colaborarea strînsă între părinți și educatori. Această abordare asigură că fiecare copil are șansa să prospere și să se dezvolte într-un mediu stimulativ și sprijinitor.

Cînd vine vorba de sprijinul pentru părinți, ea sugerează crearea acasă a unui program zilnic care să corespundă cu rutina grădiniței, includerea copiilor în activitățile casnice și acordarea de timp pentru joc și odihnă împreună.

“Creați împreună cu copilul vostru un program zilnic. Desenați împreună structura programului, astfel încît să reprezentați fiecare activitate și să includeți o cronologie generală pentru momentul în care fiecare dintre ele va avea loc. Organizați un program care să corespundă cu rutina zilnică pe care copilul o avea la grădiniță înainte de noua situație (mese, ore de joacă, pauze pentru gustări și somn, combinînd echilibrat activitățile fizice, cele făcute în liniște și cele de învățare). Includeți copiii în treburile și activitățile gospodărești zilnice, indicîndu-le exact sarcina sau rolul (aranjarea mesei, udarea florilor, împăturirea hainelor curate etc.). Includeți în program activități zilnice pentru întreaga familie – petreceți timpul luînd masa sau jucîndu-vă și odihnindu-vă împreună. Încercați să respectați programul, întrucît activitățile făcute cu regularitate îi ajută pe copiii mici să se simtă în siguranță și securitate”, spune Tatiana Turuta.

Anxietatea de separare este ceva normal la copiii mici, consideră Turuta, specificînd că aceasta poate fi gestionată prin comunicare, validarea emoțiilor copilului și transmiterea unui sentiment de securitate.

“Cel mic poate fi ajutat să depășească teama de separare dacă adulții din apropierea lui dau dovadă de răbdare, înțelegere și timp pentru acomodarea acestuia la noul context. Vorbiți-i copilului despre noua experiență, explicîndu-i ce ar putea fi diferit pentru el față de alte experiențe (prin comparație cu grădinița sau creșa etc.), cine va avea grijă de el, dacă va fi cu colegii mai vechi în aceeași grupă. Validați-i emoțiile copilului (“Înțeleg că îți este greu!”), arătîndu-i astfel că îl înțelegeți și că sînteți aproape de el. Această metodă oferă copilului un model alternativ de a face față anxietății în locul plînsului și țipetelor; poate exprima verbal ceea ce simte. Este important să nu anulați trăirile copilului și să nu îl certați pentru asta (“Ești un fricos, mă voi supăra pe tine dacă nu rămîi la școală/grădiniță!”) sau să îi minimalizați experiența (“Nu are de ce să-ți fie frică, ce crezi că vei păți?!”). O abordare suportivă este mult mai eficientă. Acordați atenție și emoțiilor și atitudinii dvs., astfel încît să nu îi transmiteți îngrijorarea dvs. copilului și să nu se simtă copleșit. Copilul, văzîndu-vă îngrijorat sau stresat, va deveni el însuși astfel. Și nu are nevoie de încă un motiv – deja are emoții mari. Schimbările pot fi dificile, dar de asemenea și pline de entuziasm. După fiecare zi, petreceți timp încurajînd comunicarea și discuțiile despre cum i-a fost și despre toate lucrurile frumoase pe care le-a descoperit, prietenii pe care și-i-a făcut etc.”, adaugă cadrul didactic.

Potrivit educătoarei, adaptarea reușită la grădiniță este indicată de o serie de comportamente, cum ar fi:

• Copilul se atrage la grădiniță și la doamna educatoare.
• Intră în grupă cu dispoziție bună.
• Preferă toate tranzițiile din regimul zilei la grădiniță.
• Se implică activ în toate momentele zilei.
• Preferă jocurile și jucăriile din grupă.
• Își ia rămas bun cu bucurie de la părinți.
• Și-a făcut prieteni noi și manifestă interes de a merge la grădiniță pentru a se juca cu semenii.
• Așteaptă cu nerăbdare să meargă la grădiniță.
• Seara, copilul vrea să mai stea la grădiniță”, menționează Tatiana Turuta.

Prin urmare, nu există o vîrstă universal "corectă" pentru a începe grădinița, ci mai degrabă un echilibru între nevoile individuale ale copilului și circumstanțele familiei.

Există dovezi că grădinița oferă oportunități de stimulare cognitivă care pot fi benefice pentru dezvoltarea creierului, mai ales în cazul copiilor care ar putea să nu aibă aceleași stimulări acasă.

Însă, cel mai important este ca părinții să observe semnele de pregătire ale copilului lor și să ia în considerare propriile lor nevoi și circumstanțe.

Autor: Valentina Cociorva