În Moldova, salariul unui constructor este mai mare decît al unui învățător

Statul ar trebui să-și schimbe atitudinea față de cercetare pentru a evita situațiile incomode în care un profesor în Moldova primește un salariu de zece ori mai mic decît al unui coleg din Europa.

O astfel de opinie a exprimat invitații emisiunii Consens Național de la RLIVE TV, Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, și Viorel Bostan, rectorul Universității Tehnice a Moldovei, relatează rupor.

Potrivit acestora, situația în care se află oamenii de știință din Moldova este adesea dictată de limitele stabilite de actele normative naționale, care determină plafonul de remunerare a cercetătorilor. Astăzi, salariul mediu brut în activitatea științifică este doar puțin mai mare decît salariul mediu pe economie de 13.170 de lei, în timp ce un specialist debutant primește aproximativ opt mii de lei.

„Un constructor bun poate cîștiga dublu față de un conferențiar universitar, dar efortul depus de o persoană care urmează o carieră academică este mult mai mare decît a deveni un meseriaș bun, de exemplu, în construcții sau în bucătărie. Pentru că a deveni un cercetător, înseamnă să dat bacul, să urmezi studii universitare, de master, să intri la doctorat, să activezi în doctorat, să publici, să-ți vină idei, să faci teză, să o susții. Abia după aceea începe cariera academică. Înseamnă investiții, timp, efort, jertfe, sacrificii, pentru ca în final salariul tău să fie cît salariul mediu pe economie. Aceasta, după părerea mea, este o situație foarte neplăcută”, a menționat Viorel Bostan.

Aurelia Hanganu, directoarea generală a Agenției Naționale pentru Cercetare și Dezvoltare, a declarat că cercetarea în Republica Moldova este finanțată din fonduri publice și oportunități legate de programele europene de cercetare.

„Politica europeană presupune alocarea a cel puțin trei la sută din produsul intern brut pentru activitățile de cercetare. La noi acest indicator este la 0,28 la sută din PIB. Cercetarea nu poate să existe în afara unei finanțări adecvate. Programele europene ne oferă o finanțare generoasă, doar că în acest program competiția este acerbă. Avem echipe bine pregătite, dar infrastructură slabă. Cu toate acestea, noi nu sîntem mai slabi, ci mai timizi în ceea ce privește excelența în cercetare”, a declarat Aurelia Hanganu.

La sfârșitul anului trecut, 3 526 de persoane erau angajate în activitatea de cercetare și dezvoltare, în scădere cu aproape zece procente față de 2022. O treime dintre cercetători au peste 64 de ani, iar numărul celor sub 34 de ani este de aproximativ 12%. Doar un procent din cercetători au sub 25 de ani.