Ilia Trombițchi: "În Moldova trebuie să existe mai multe păduri"

În Moldova trebuie să fie mai multe păduri, iar pentru aceasta, țara trebuie să simplifice procedura legală de modificare a destinației terenurilor din agricole în silvice.

O astfel de opinie a exprimat directorul Asociației Internaționale Ecologice a Păstrătorilor rîului Nistru ”Eco-TIRAS”, doctorul în științe biologice, Ilia Trombițchi, în cadrul emisiunii "Без галстуков", moderată de Alexandru Stahurschi pe canalul N4, relatează Noi.md.

El a menționat că în Moldova sînt multe terenuri agricole abandonate.

"Iar regimul hidrologic, adică aceste rîuri mici, care sînt multe în Moldova, trebuie salvat, deoarece din ele se formează rîurile medii și mari. Mai mult, agricultura este foarte interesată ca în iazuri să fie mai multă apă. Și de unde poate veni această apă? Ea poate veni doar din păduri. De ce? Pentru că ceea ce cade pe terenurile agricole, imediat, ca de pe cap chel, se scurge. Iar în lunile fierbinți, pădurea acumulează apă și treptat o eliberează. Prin urmare, Moldova trebuie să aibă cu siguranță mai multe păduri", a spus Ilia Trombițchi.

Potrivit acestuia, zonele forestiere reprezintă aproximativ 11%, iar terenurile agricole - aproximativ 60%.

"Sîntem campioni în Europa în ceea ce privește numărul de terenuri agricole care nu pot păstra eficient apa pe tot parcursul anului. Adică, regimul hidrologic se reduce la faptul că atunci la noi cînd plouă, apa se scurge rapid, ceva se păstrează în aceste păduri care au rămas. Este vorba despre sacrificarea unei părți a terenurilor agricole pentru necesitățile ecosistemelor naturale. Și aceasta, apropo, nu este doar ideea noastră. Chiar în aceste zile, în Parlamentul European se discută problema ca fiecare țară să transfere 10% din terenurile agricole pentru nevoile ecosistemelor naturale, în principal păduri și pajiști. Este vorba despre terenurile care nu sînt prelucrate. De ce? Deoarece pe aceste pămînturi se vor reproduce diferite insecte, păsări și așa mai departe și ele vor asigura o utilizare mai mică a pesticidelor etc. În plus, acestea vor asigura cel mai bun regim hidrologic", a declarat directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor rîului Nistru ”Eco-TIRAS”.

"Și situația noastră este de așa natură încît trebuie să sacrificăm o parte din terenurile agricole pentru ca pe termen lung, în condițiile întețirii schimbărilor climatice, să crească ponderea teritoriilor naturale - păduri, diferite poiene, pășuni care vor oferi acest regim hidrologic benefic. Vorbim despre acest lucru de la mijlocul anilor '90. În același timp, abia acum Guvernul Republicii Moldova, la inițiativa președintelui, a adoptat Programul de împădurire. Pînă în 2030, în Moldova trebuie să apară încă 100 de mii de hectare de pădure pe lîngă cele 300 de mii de hectare care există în prezent. Într-o oarecare măsură, ele sînt pe hîrtie", a spus Ilia Trombițchi.

El a subliniat că aceasta trebuie să fie o pădure calitativă.

"Adică o pădure reprezentată de diferite specii și copaci de diferite vîrste. La început va fi un fel de crîng, care în viitor se va transforma într-o adevărată pădure. Deși plantarea nu oferă niciodată calitatea unei păduri naturale, deoarece o pădure naturală, cu fag, carpen, stejar și așa mai departe, oferă cele mai complete servicii ecosistemice. Orice intervenție în această situație agravează aceste servicii ecosistemice", a spus cunoscutul ecologist.

"Acum este foarte greu să plantezi o pădure, pentru că ea trebuie udată, acești copaci trebuie îngrijiți și, în mare măsură, ei mor. Noi credem că a fost o toamnă nereușită, o primăvară nebenefică cînd am plantat-o, dar acesta este un sistem și trebuie să-l modificăm. Astăzi, unele organizații neguvernamentale plantează copaci deja cu o parte de pămînt în jurul sistemului radicular. Acesta este singurul mod în care putem reînvia pădurile și planta altele noi. Dar costă mulți bani", a subliniat Ilia Trombițchi.