Transnistria stiri: 1435
Preşedintele stiri: 4037

Vladislav Sanduleac: "Pentru salvarea pădurilor din Moldova sînt necesare cele mai decisive măsuri"

18 apr. 06:15   Societate
2525 0

Pentru a salva pădurile din Republica Moldova, unde există cel mai scăzut nivel de împădurire din Europa, sînt necesare cele mai decisive măsuri, nu cele cuprinse în proiectul noului Cod silvic adoptat recent de Parlament, care poate fi numit o ficțiune.

O astfel de opinie a exprimat Vladislav Sanduleac, activistul de mediu, unul dintre liderii echipei "Taborul Mamei Pămînt", student la Facultatea de Ecologie a Universității Tehnice din Moldova, relatează Noi.md.

Potrivit activistului de mediu, la citirea legii, se creează impresia că deputații au susținut Codul împotriva restaurării pădurilor și de dragul obținerii unui profit de către o mînă de oameni care parazitează pe seama vînzării patrimoniului național.

Vladislav Sanduleac a atras atenția asupra faptului că nivelul de împădurire în Republica Moldova este de aproximativ 11%, în timp ce, de exemplu, în Ucraina vecină acest indicator este de 16%, iar în România - 19%. În Bulgaria este de 35%, în Serbia - 24%, în Ungaria - 20%, Slovacia - 40%, Polonia - 28%, Belarus - 40%, iar recordmenii în Europa sînt Suedia și Finlanda, unde pădurile reprezintă 75% din teritoriu. În Austria, 70% din teritoriu este împădurit.

Potrivit activistului, aceste cifre ne duce cu gîndul la faptul că bogăția este dată celor care iubesc pădurea, în timp ce sărăcia vine la cei care taie pădurea. Vladislav Sanduleac a declarat că noul Cod Silvic reglementează perfect cum, cînd și de către cine va fi vîndut patrimoniul natural pe cale de dispariție al Republicii Moldova - Codrii.


În opinia sa, dacă noi ne aflăm la cel mai scăzut indicator în Europa în ceea ce privește împădurirea, avem nevoie de măsuri la fel de decisive pentru restabilirea pădurilor. Iar cel mai important lucru care ar trebui să fie stipulat clar în Codul silvic este că pădurea moldovenească nu se mai vinde, nu se mai taie, nu se exportă peste hotare și nu mai aduce profit nici statului, nici persoanelor private. Pădurea este declarată un bun național inviolabil, nu o resursă și se creează un plan anual pentru împădurire.

După cum a subliniat activistul de mediu, oponenții mediului înconjurător, doritori de profit din resursele naturale, pot argumenta că sînt necesare tăieri sanitare de pădure, că pădurea trebuie supravegheată și tăiată periodic.

"Dar haideți să ne întrebăm: cum a supraviețuit pădurea timp de milioane de ani pînă în prezent fără tăieri sanitare? Sau, de exemplu, să ne uităm la natura din Pripiati (Cernobîl), unde natura a înflorit considerabil fără implicarea omului. Specialiștii știu foarte bine faptul că de tratament au nevoie suprafețele mari de plantații agricole monoculturale, dar natura sălbatică și, mai ales, pădurea mixtă din Moldova, pot să se auto-restabilească fără implicarea omului", a menționat Vladislav Sanduleac.

Potrivit acestuia, a doua problemă care poate apărea în legătură cu inviolabilitatea pădurii este securitatea energetică. Cum putem încălzi populația pe timp de iarnă? Dar această problemă se rezolvă foarte simplu. Potrivit datelor pentru anul 2022, statul a tăiat 16.000 de hectare de pădure. Această cantitate a fost necesară din cauza crizei energetice. Acest lucru înseamnă că statul trebuie să aloce de 5-7 ori mai mult - 80.000 sau 110.000 de hectare de suprafață agricolă pentru a cultiva lemn energetic pentru a satisface nevoile energetice ale țării. Acest lemn va fi cultivat pe cîmp ca produse agricole și ar avea un statut distinctiv față de restul pădurilor de neatins ale țării.

"De ce de 5-7 ori mai mult? Pentru că lemnul energetic crește timp de 5-7 ani, iar pentru o utilizare permanentă este necesar de plantat 16.000 de hectare pe an timp de 5-7 ani, pentru ca mai apoi să fie obținutew 16.000 de hectare de lemn în fiecare an. Ca urmare, pe două milioane de hectare de teren agricol vor apărea 5% de hectarele de lemn energetic", a subliniat activistul de mediu.

El a precizat că pădurea energetică este formată din aproximativ 20 de specii diferite de plante: lemnoase, de arbuști și erbacee, inclusiv specii cu creștere rapidă de salcîm, plop, salcie și altele. Copacii sînt tăiați la fiecare 4-7 ani, iar producția anuală poate fi de aproximativ 7 tone/hectar. Conform altor date, de pe un hectar, potrivit experților, se pot recolta între 10 și 15 tone de masă uscată anual, iar în condiții pedoclimatice favorabile, randamentul crește pînă la 25-30 de tone. Acest lucru depășește productivitatea plantațiilor forestiere tradiționale de 14 (!) ori. Lemnul recoltat este utilizat pentru a produce căldură și electricitate.

Există, de asemenea, o formă de lemn mai bună decît buștenii: brichetele și peletele. Orice lemn, deșeu industrial este măcinat, uscat și presat la temperaturi ridicate, ceea ce face ca lignina conținută în celulele vegetale să se "cimenteze". Peletele rezultate sînt mult mai dense decît lemnul original și, atunci cînd sunt arse, generează de 1,5 ori mai multă căldură decît lemnul de foc obișnuit.

Vladislav Sanduleac a reamintit că în țara noastră se cultivaă deja lemn energetic pentru peleți. Taraclia, împreună cu fabrica de producere a brichetelor de la Bălți, pe 18,5 hectare de teren mlăștinos, salin și cu conținut scăzut de carbonit, cultivă soiuri speciale de salcie energetică achiziționate din România. Un astfel de combustibil este nu numai mult mai ieftin, dar și mai curat decît combustibilul tradițional din hidrocarburi.

"Statul nostru are toate condițiile și exemplele pentru a crea o securitate energetică țării fără a distruge patrimoniul natural al Republicii - Codrii Moldovei. Iar Guvernul este obligat să revizuiască Codul silvic și să-l modifice în baza ideilor de protecție și restaurare a pădurilor, nu de dragul profitului și distrugerii. Actualul Cod silvic contribuie la distrugerea pădurilor moldovenești, iar guvernul a jucat un rol decisiv în acest sens", consideră activistul de mediu.

Trebuie remarcat faptul că, după ce deputații au aprobat noul Cod silvic, societatea civilă a venit cu o serie de critici. Potrivit vicepreședintelui ”EcoDava”, Nicolae Pascaru, proiectul care a fost criticat deja de mai multe ONG-uri transformă de fapt pădurea într-o mașinărie de făcut bani.

”Acest proiect a fost criticat de mai multe organizații ne-guvernamentale. Pădurea nu este un business care trebuie să aducă bani pentru Moldsilva, dar este de fapt un patrimoniu național care trebuie protejat și valorificat. Mai mult decît atît, la momentul de față pădurea este privită ca o afacere unde copacii sînt tăiați și ulterior vînduți. Noul Cod Silvic ar trebui să vină să protejeze fîșiile forestiere, dar nu să le distrugă. În ultimii ani vedem un fenomen care ne îngrijorează foarte tare și anume defrișarea haotică și în mod special a copacilor tineri”, a declarat Pascaru.

Totodată, potrivit expertului, fîșiile forestiere din țara noastră trebuie să fie finanțate integral de stat.

”Silvicultura trebuie să fie finanțată integral de stat. Statul trebuie să aibă grijă de acest patrimoniu al țării iar regulile trebuie să fie înăsprite, în așa fel ca cei care se ocupă de defrișările ilegale să fie pedepsiți iar exportarea lemnului să fie categoric interzisă. Din păcate, în țara noastră este observată o practică judicioasă, cînd pădurarii împreună cu inspectorii de pădure găsesc șiretlicuri legale și mai puțin legale pentru a autoriza defrișările”, a precizat Nicolae Pascaru.

Expertul menționează că în țara noastră în ultimii ani s-a format o adevărată mafie a lemnului care exploatează în mod obraznic fîșiile forestiere.

”În ultimii ani, în Republica Moldova, tot mai des se simte prezentă o adevărată mafie a lemnului care se ocupă cu defrișarea pădurilor și în mod special cu exportul acestei mase lemnoase. Republica Moldova nu trebuie să exporte lemnul, dar să îl importe pentru a acoperi necesitățile interne. Mai mult decît atît, în cazul necesității populației, cererea pentru lemnele de foc poate fi acoperită prin dezrădăcinarea grădinilor inutile, tăierea ramurilor uscate și a copacilor uscați, a livezilor vechi. Totodată, trebuie de creat o direcție specială pentru fabricarea peceților care ar servi la încălzirea caselor. Fiecare sat trebuie să aibă aceste mini fabrici de fabricare a peceților astfel încît gospodăriile care nu au gaz să le poată procura”, a spus Pascaru.

Potrivit lui, sarcina principală a pădurarului este de a împiedica tăierea pădurilor și plantarea unor copaci noi.

”Pădurarul trebuie să facă tot posibilul ca numărul copacilor noi sădiți să crească. Pădurile trebuie protejate, dar nu distruse. Statul trebuie să creeze mai multe proiecte naționale de înverzire a țării noastre”, a concluzionat Pascaru.

8
1
0
1
1

Adăuga comentariu

500

Ați găsit o eroare în text? Marcați-o și tastați Ctrl+Enter

La ce etnie vă atribuiți?