„Ghetoul din Chișinău - păstrarea memoriei” ©

În data de 23 iulie 2021, la agenția de știri INFOTAG, s-a desfășurat conferința de presă „Ghetoul din Chișinău - păstrarea memoriei”, dedicată comemorării a 80 de ani de la crearea ghetoului din Chișinău. La conferință au participat Președinte al Comunității Evreiești din Republica Moldova, Alexander Bilinkis, vicepreședinte al partidului PAS, deputatul Mihai Popșoi, director al Centrului de Cercetare de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite, Paul Shapiro, care a luat parte la eveniment prin transmiterea unui mesaj video, doctor în științe istorice Diana Dumitru și lector la Facultatea de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, doctor în științe, Galina Corman.

Președintele Comunității Evreiești din Republica Moldova, Alexander Bilinkis, consideră că mai mulți oameni din capitală și din țară ar trebui să cunoască că în urmă cu 80 de ani, la Chișinău, a fost organizat un ghetou, unde, potrivit diverselor surse, aproximativ 11 mii evrei au fost deținuți în condiții inumane. Puțini au supraviețuit.

Desfășurarea unor astfel de conferințe de presă și a evenimentelor de informare și sensibilizare este etrem importantă, este un omagiu adus celor care și-au pierdut viața în urma tragicelor evenimente; o amintire pentru cei care trăiesc astăzi și pentru generațiile viitoare.

Alexander BILINKIS: În ziua în care comemorăm împlinirea a 80 de ani de la înființarea ghetoului din Chișinău, vreau să reamintesc tuturor locuitorilor Chișinăului că evreii au fost omorâți nu doar în Auschwitz sau la Babi Yar, ci și aici, pe străzile orașului nostru. Trebuie să ne amintim de această pagină tragică din istoria regiunii și să onorăm memoria bătrânilor, femeilor și copiilor, care au devenit victime ale ghetoului din Chișinău.

Există două monumente în Chișinău ce comemorează victimele Holocaustului. Monumentul victimelor ghetoului din Chișinău, care este situat pe strada Ierusalim, locul unde a fost organizat fostul ghetou și Memorialul victimelor fascismului din str. Calea Orheiului. La locul unde a fost edificat monumentul, au avut loc execuții în masă ale evreilor.

Alexander BILINKIS: Există monumente în memoria evreilor uciși în sate și în alte orașe din țară. Din păcate, timp de 30 de ani autoritățile nu au sprijinit sau inițiat edificarea de monumente pentru a perpetua memoria victimelor. „Istoria Holocaustului” este predată doar opțional, deși, în opinia mea, ar trebui să fie obligatorie în toate școlile și universitățile. Acest lucru este necesar și pentru că tinerii trebuie să fie educați în spiritul toleranței, conștientizând pericolul pe care îl au fenomenele precum xenofobia, antisemitismul și șovinismul.

Liderul Comunității Evreiești a mulțumit Parlamentului pentru modificările operate la legislație, care prevăd pedeapsa penală pentru propaganda nazismului și negarea Holocaustului.

El a spus că la Chișinău este în curs de implementare proiectul „Pietre de poticnire”, care a fost inițiat în țările UE. Proiectul presupune perpetuarea memoriei evreilor uciși în Holocaust. Lângă casele în care locuiau sunt montate plăci de bronz cu numele și datele lor biografice.

Vicepreședintele partidului PAS, deputatul Mihai Popșoi a accentuat necesitatea de a aprecia fiecare cetățean al Republicii Moldova, indiferent de limbă, religie sau naționalitate.

Mihai POPȘOI: În viitorul apropiat, noi (Parlamentul) intenționăm să criminalizăm utilizarea discursurilor de ură, să creăm condiții favorabile comunităților etnice, astfel încât toți cetățenii din Moldova să se simtă membri egali ai societății, să simtă empatie și respect reciproc. Trebuie să ne amintim întotdeauna de aceste pagini triste ale istoriei noastre, ca așa ceva să nu se mai întâmple niciodată pe pământul nostru.

Directorul Centrului de Cercetare de la Muzeul Memorial al Holocaustului din Statele Unite ale Americii, Paul Șapiro, a reamintit importanța păstrării memoriei victimelor ghetoului și a crimelor care au avut loc în ghetoul din Chișinău.

Paul SHAPIRO: Populația ghetoului, bătrânii, femeile, copiii au murit din cauza unor condiții insalubre, a aglomerării, a foamei și a condițiilor de detenție insuportabile. Unii dintre evreii din ghetou au fost duși la periferia Chișinăului - la Ghidigici și Visterniceni unde au fost împușcați. Evreii au fost uciși La Mărculești, Secăreni și alte localități din Basarabia. Supraviețuitorii au fost deportați câteva luni mai târziu, în timp ce unii au murit pe drum. Este de datoria noastră să păstrăm amintirea lor. Comunitatea evreiască își amintește astăzi soarta tragică a victimelor ghetoului de la Chișinău.

Doctorul în științe istorice Diana Dumitru a vorbit despre situația studierii Holocaustului în instituțiile de învățământ din Moldova.

Diana DUMITRU: Există un interes internațional pentru tema Holocaustului, în special a Holocaustului din Est. Cercetările din ultimele două decenii au schimbat percepția generală a fenomenului Holocaustului. Astfel, dacă până acum, Auschwitz sau Babi Iar erau considerate „simbolurile” Holocaustului, astăzi se știe deja că mai mult de jumătate dintre victime au murit în Europa de Est, în lagăre și ghetouri sau au fost împușcate masiv chiar în stradă, fapt care a dat naștere conceptului de „Holocaust prin gloanțe”.

Dacă vorbim despre studierea Holocaustului în școli și universități, pot spune că în ultimii 10 ani situația s-a schimbat cu siguranță spre bine. Multe măsuri pozitive au fost realizate în predarea Holocaustului. Cu sprijinul OSCE și sub auspiciile Ministerului Educației, Culturii și Cercetării, informațiile despre Holocaust au fost introduse în manuale pentru clasele 9-12. Pe 27 ianuarie, de Ziua Internațională a Comemorării în victimelor Holocaustului, școlile găzduiesc evenimente comemorative și mese rotunde.

Doctor în științe, lector al Facultății de Istorie și Filosofie a Universității de Stat din Moldova, Galina Corman, a împărtășit datele cu privire la un proiect internațional tematic implementat recent.

Galina Corman: Proiectul internațional „Cartografierea Ghetourilor: Grodno – Cernăuți – Chişinău” este un proiect inițiat de Institutul de Cultură și Istorie Germană din Europa de Sud-Est la Universitatea Ludwig-Maximilian din München cu sprijin financiar din partea Ministerului Federal de Afacerile Externe al Germaniei în cadrul „extinderii cooperării cu societatea civilă a țărilor Parteneriatului estic și a Rusiei”. Proiectul s-a desfășurat din octombrie până în decembrie 2020, la el au participat 20 de studenți din Ucraina, Belarus și Republica Moldova. Studenții au avut ocazia să transfere cunoștințe despre memoria colectivă și istoria ghetoului de la Chișinău. Prin măsurarea, localizarea, documentarea caselor, piețelor, studierea soartei evreilor și a vieții în ghetou, au fost create trei materiale jurnalistice: „Cartografierea ghetoului”, „Pietre de poticnire”, „Ghetoul de la Chișinău: Cartografierea suferințelor umane”. Aceste materiale au fost prezentate în școli, pentru a perpetua memoria victimelor și a transmite aceste cunoștințe generațiilor viitoare.

În data de 25 iulie, vicepreședintele Partidului PAS și deputatul Mihai Popșoi și membrii Comunității Evreiești din Republica Moldova, în frunte cu Președintele Alexander Bilinkis, au onorat memoria victimelor ghetoului din Chișinău, depunând flori la Monumentul victimelor ghetoului de pe strada Ierusalim.

Războiul a schimbat radical aspectul Chișinăului și structura etnică a populației orașului. Dacă Chișinăul de dinainte de război era populat de evrei în mare parte (40% din populație erau evrei), atunci, deja în primii ani de război, practic nu mai existau evrei. După război, o parte din populația evreiască evacuată s-a întors în oraș, dar Chișinăul nu a devenit niciodată ceea ce a fost anterior.

Vă reamintim că pe 23 iulie a avut loc inaugurarea expoziției „80 de ani de la înființarea ghetoului din Chișinău” pe strada Ierusalim, care este dedicată istoriei ghetoului din Chișinău. Expoziția se va desfășura până la 31 iulie 2021. Intrare este liberă.