E sfîrşitul primăverii, perioadă de apariție a pufului de plop ce dă atîtea bătăi de cap persoanelor alergice

E sfîrşitul primăverii, perioadă de apariție a pufului de plop ce dă atîtea bătăi de cap persoanelor alergice. sînt afectați în special copiii și cei care suferă de astm. Spre deosebire de alţi factori alergeni precum polenul, mucegaiul sau unele alimente, puful de plop este greu de evitat, pentru că e, practic, peste tot.

Pe strada Vasile Lupu din Chișinău părea că ninge azi cu puf de plop iar asta nu face deloc bine celor ce suferă de astm sau de rinită alergică.

MARIA TIMOFTI, reporter TVR MOLDOVA: „Alergia la puful de plop este asemănătoare cu alte alergii şi se manifestă prin simptome precum lăcrimarea ochilor, strănut, mîncărime ale nasului sau ochilor şi secreţie nazală. Cele mai predispuse sînt persoanele care sufera de astm. Astfel, se recomandă să evitați ieșirile în aer liber, iar dacă o faceți, obligatoriu trebuie să purtați masca de protecţie”.

Medicii ne asigură că există mai multe tipuri de tratament, în funcție de gravitatea simptomelor.

VICTORIA BROCOVSCHII medic alergolog: „Tratamentul pentru astm este unul bine ţintit pe inflamaţie şi ţine de medicaţia inhalatorie pe care pacienţii cu astm o au şi jnu trebuie să o abandoneze cu atît mai mult în sezonul de polen. Pe cînd pacienţii cu rinită alergică şi doar cu simptome de nas pot administra mediccamentele antihistaminice”.

Specialiştii mai recomandă să lăsaţi în hol hainele pe care le-aţi purtat la plimbare in zonele cu puf de plop. Lenjeria de pat este bine să nu fie uscată afară, întrucît poate fi și ea contaminată. Trebuie precizat că puful în sine nu este alergen, ci poate conține polenul altor plante sau particule de prat care sînt și ele iritante.

Statisticile arată că tot mai mulți oameni sufere din cauza alergiilor.

VICTORIA BROCOVSCHII medic alergolog: „În dependenţă de bagajul genetic al fiecărei persoane către o predispozie, către alergii, cuiva i ia mai puţin timp, cuiva mai mult. Cineva va deveni alergic în anul doi, iar altcineva peste 10-15 ani pentru că noi ne expunem în fiecare an cîte un pic, cîte un pic la alergeni”.

În Chişinău sînt aproximativ 10 mii de plopi. In ciuda problemelor generate de puf, acești copacii produc de şapte ori mai mult oxigen decît brazii.

În orașele industriale plopul este un adevărat "salvator" pentru plămînii noștri: un singur copac este capabil de a capta pînă la 30 de kilograme de praf toxic pe an. De asemenea, plopul absoarbe substanțele cancerigene și metalele grele care intră în compoziția aerului de orașe, puternic poluat în urma emisiilor de mașini și ale celor industriale.