În pădurea tropicală din Congo, Ebola este o boală care nu-i mai surprinde pe localnici, scrie CNN.
Separaţi de familie pentru a evita contaminarea, cei care manifestă simptome îşi pun speranţa în tratamentul şi vaccinul disponibil în unităţile medicale, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.
Dar dacă un pacient se va prezenta într-o zi la spital, purtător al unui nou virus?
Zilnic, medicii se tem că ar putea întâlni pacientul zero al „bolii X”, prima infecţie cunoscută cu un nou agent patogen care ar putea străbate lumea la fel de repede ca SARS-CoV-2.
Rata de mortalitate ar putea fi însă mult mai mare, similară celei de 50%-90% a Ebola.
Deocamdată, „Boala X” rămîne o ipoteză (X=elementul neaşteptat).
Dar nu este un scenariu science fiction, ci o avertizare ştiinţifică, bazată pe date reale.
Potrivit OMS, oamenii de ştiinţă şi experţii în sănătate publică se tem că un astfel de focar ar putea provoca boli grave în întreaga lume. Iar problema se pune mai puţin „dacă apare”, ci mai degrabă „cînd apare”.
„Avem de ce să ne temem”, spune dr. Dadin Bonkole. „Ebola era necunoscută. COVID-19 era necunoscut.
E normal să ne fie frică de apariţia unor boli noi".
Avertismentul unui membru al echipei de cercetători care a descoperit Ebola
Omenirea se confruntă cu un număr necunoscut de virusuri noi cu potenţial fatal, care se dezvoltă mai ales în pădurile tropicale africane, spune profesorul Jean-Jacques Muyembe Tamfum.
Acesta a participat la descoperirea virusului Ebola în 1976, iar de atunci a continuat căutările de noi agenţi patogeni.
„Trăim într-o lume în care vor apărea noi agenţi patogeni", a declarat el pentru CNN.
„Acest lucru constituie o ameninţare pentru umanitate”.
Ca tânăr cercetător, Muyembe a prelevat primele probe de sânge de la victimele unei boli misterioase care provoca hemoragii.
La vremea respectivă, boala nou-apărută a ucis aproximativ 88% dintre pacienţi şi 80% din personalul care lucra la spitalul de misiune Yambuku.
Probele de sînge au fost trimise în Belgia şi SUA, unde oamenii de ştiinţă au identificat un virus în formă de vierme.
L-au numit „Ebola”, după rîul din apropierea focarului aflat în ţara cunoscută pe atunci sub numele de Zair (Republica Democrată Congo din prezent).
Acum, Planeta trebuie să se bazeze pe oamenii de ştiinţă din Africa pentru a activa un potenţial mecanism de urgenţă la descoperirea unor noi virusuri periculoase.
Într-un interviu exclusiv acordat CNN, Muyembe a avertizat cu privire la multe alte boli zoonotice (se transmit de la animale la oameni) care ne aşteaptă în viitor.
Câteva exemple de boli zoonotice deja existente sunt febra galbenă, diferite forme de gripă, rabia, bruceloza sau boala Lyme.
Aproximativ 60% din infecţiile patogene cunoscute pot fi transmise între animale şi oameni, prin variate mijloace: contact direct, contact indirect prin obiecte contaminate, prin consum de produse de origine animală, prin aer sau apă ori prin muşcături/înţepături.
HIV a apărut la o specie de cimpanzeu şi a suferit mutaţii, devenind o „ciumă modernă” răspîndită la nivel mondial.
SARS, MERS şi virusul SARS-CoV-2, care provoacă boala COVID-19, sunt toate coronavirusuri care au făcut saltul de la gazde animale la oameni.
Se crede că noul coronavirus, descoperit în Wuhan la finalul lui 2019, provine de la lilieci. Muyembe crede că viitoarele pandemii ar putea fi mai dure decât cea de COVID-19.
De cînd prima infecţie de la animal la om, febra galbenă, a fost identificată în 1901, oamenii de ştiinţă au descoperit peste 200 de astfel de virusuri care provoacă boli la om.
Potrivit cercetărilor efectuate de Mark Woolhouse, profesor de epidemiologie a bolilor infecţioase la Universitatea din Edinburgh, 3-4 specii noi de virusuri sînt descoperite anual, iar majoritatea provin din animale.
Muyembe conduce acum Institutul Naţional de Cercetare Medicală (INRB) din Kinsasha, Congo.
„Dacă un agent patogen apare în Africa, va dura destul timp să se răspîndească în toată lumea", crede el.
„Deci, dacă acest virus este detectat devreme - în instituţia mea de aici - va exista oportunitatea ca Europa şi restul lumii să dezvolte strategii de combatere a acestor noi agenţi patogeni.”
Apariţia virusurilor şi condiţiile de mediu. Distrugerea ecosistemului, un factor important
Experţii spun că numărul tot mai mare de virusuri emergente este cauzat mai ales de distrugerea ecosistemului şi de comerţul cu animale sălbatice.
Pe măsură ce habitatele lor naturale dispar, animale precum şobolanii, liliecii şi insectele supravieţuiesc tot mai aproape de om şi devin, deseori, vectorii care pot transporta noi boli.
Oamenii de ştiinţă au realizat o conexiune între focarele de Ebola din trecut şi activitatea omului în pădurea tropicală.
Într-un studiu din 2017, cercetătorii au folosit date prin satelit pe baza cărora au determinat că 25 din cele 27 de focare de Ebola localizate de-a lungul limitelor pădurii tropicale din Africa Centrală şi de Vest între 2001 şi 2014 au început în zone defrişate masiv cu aproximativ doi ani înainte.
Ei au adăugat că focarele zoonotice de Ebola au apărut în spaţii în care densitatea populaţiei umane era mare şi în care virusul avea condiţii favorabile.
Un grup multidisciplinar de oameni de ştiinţă din SUA, China, Kenya şi Brazilia a calculat că o investiţie globală de 30 de miliarde de dolari pe an în proiecte de protejare a pădurilor tropicale, stoparea comerţului cu animale sălbatice şi agricultură ar fi suficientă pentru a compensa costul prevenirii pandemiilor viitoare.
Adăuga comentariu