Procesul de aderare la UE: ce sînt clusterele și cum avansează Moldova

Procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană a ajuns într-o nouă etapă decisivă. După încheierea screeningului bilateral, Comisia Europeană a recomandat deschiderea negocierilor pe trei clustere – Fundamentale, Piața internă și Relații externe – confirmînd astfel ritmul constant al reformelor și angajamentul autorităților de la Chișinău pentru integrarea europeană.

După cum transmite Noi.md cu referire la Diez, etapele parcurse pînă acum ilustrează evoluția complexă a procesului. După obținerea statutului de țară candidată în iunie 2022, Moldova a demarat implementarea recomandărilor Comisiei Europene și dialogurile tematice cu Bruxelles-ul în domenii precum justiția, energia și administrația publică. În iunie 2024, a început oficial procesul de negociere, odată cu lansarea screeningului explicativ – o etapă de prezentare a legislației și standardelor europene. Ulterior, a urmat screeningul bilateral, în care autoritățile moldovene au descris situația actuală din țară, cadrul legislativ și instituțional, iar Comisia a evaluat gradul de pregătire pe fiecare capitol.

Finalizarea acestei etape în septembrie 2025 marchează un pas esențial spre deschiderea clusterelor. Clusterele sînt grupuri tematice de capitole de negociere prin care Uniunea Europeană organizează procesul de aderare. Există șase clustere principale:

1. Fundamentale – justiție, stat de drept, administrație;
2. Piața internă – economie, comerț, concurență;
3. Competitivitate și creștere incluzivă– educație, cercetare, ocuparea forței de muncă;
4. Agenda verde și conectivitatea sustenabilă – energie, mediu, infrastructură;
5. Resurse naturale, agricultură și coeziune – dezvoltare rurală, politică regională;
6. Relații externe – politică externă și securitate.

Negocierile se deschid pe clustere, în funcție de pregătirea țării candidate. În cazul Moldovei, Comisia Europeană a recomandat deschiderea primelor trei: Fundamentale, Piața internă și Relații externe.

Potrivit Raportului de Extindere publicat în noiembrie 2025, Comisia Europeană apreciază progresele Republicii Moldova în domeniul statului de drept și consolidării instituțiilor democratice, menționînd că țara se numără printre liderii regionali ai procesului de aderare. „Republica Moldova a făcut cel mai mare progres anual dintre toate statele candidate și mă mîndresc foarte mult cu voi”, a declarat comisara europeană pentru extindere, Marta Kos, subliniind caracterul realist al obiectivului Chișinăului de a finaliza negocierile pînă în 2028.

Totuși, doar jumătate dintre clustere vor fi deschise în prima fază. Raportul Comisiei arată că Moldova mai are de lucrat la domeniile acoperite de clusterele 3, 4 și 5 – în special în ceea ce privește investițiile în cercetare și dezvoltare, corelarea sistemului educațional cu piața muncii și consolidarea sectorului agricol. „Moldova trebuie să accelereze tranziția verde, să îmbunătățească gestionarea proiectelor de infrastructură și să-și dezvolte capacitățile administrative pentru implementarea politicilor agricole și regionale”, recomandă Bruxelles-ul.

Durata negocierilor va depinde, potrivit expertului în relații internaționale Grigore Guzun, de ritmul reformelor interne, capacitatea administrativă și voința politică. „Procesul va fi cu atît mai rapid cu cît autoritățile vor demonstra consecvență în domenii-cheie precum justiția, administrația publică și statul de drept. De asemenea, dinamica negocierilor va fi influențată de contextul politic european și de evoluțiile geopolitice din regiune”, afirmă acesta.

Guzun consideră că obiectivul finalizării negocierilor pînă în 2028 este unul strategic, menit să mobilizeze instituțiile statului. Printre principalele atuuri ale Republicii Moldova, el menționează angajamentul politic ferm, susținerea populației și progresele în consolidarea instituțiilor democratice. În schimb, vulnerabilitățile economice, polarizarea politică și dezinformarea rămîn provocări majore ce pot afecta ritmul de negociere.

Comparațiile internaționale arată că țările cu instituții solide și economii stabile – precum Finlanda, Suedia și Austria – au închis capitolele de negociere în doar 13 luni, în timp ce statele din Balcanii de Vest sau Turcia se confruntă cu stagnări îndelungate. Experiența lor confirmă că, mai mult decît calendarul formal, viteza aderării depinde de stabilitatea internă și de consecvența reformelor – o lecție pe care și Republica Moldova o are de urmat.

Astfel, în pragul deschiderii primelor clustere, Chișinăul intră într-o fază de substanță a negocierilor, în care reformele, coordonarea instituțională și dialogul tehnic cu Bruxelles-ul vor determina dacă ambiția europeană a Moldovei se va transforma, în următorii ani, într-o realitate politică.